"E important să înţelegi frica pentru a o putea manipula în folosul tău. Frica e ca focul. O poţi face să lucreze pentru tine: te poate încălzi când ţi-e frig, îţi poate găti mâncarea când ţi-e foame, îţi oferă lumină când e întuneric şi poate produce energie. Totuşi, dacă pierzi controlul, te poate răni sau chiar ucide. Frica este prietena oamenilor excepţionali." Cus D'Amato
Frica deasemenea este cel mai mare obstacol al învăţării în orice domeniu. Şi fără învăţare nu poţi obţine rezultate indiferent de domeniul pe care ţi-l alegi.
Oamenii au foarte multe dorinţe şi totuşi sursa nefericirii lor este că ignoră acest lucru simplu: vrei ceva?
Învaţă cum să îl obţii!
Poţi obţine orice în această viaţă, învăţând. Există deja foarte mulţi oameni bogaţi care AU ÎNVĂŢAT să facă bani şi să creeze lucruri materiale. Există foarte mulţi oameni care au învăţat să obţină satisfacţie pe plan sexual, al relaţiilor, al iubirii.
Există mulţi oameni care au creat şi creează foarte multă valoare pentru cei din jur, făcând lumea mai bună pentru că au învăţat cum să o facă.
Există însă pentru fiecare om ca cei de mai sus alţi 10 care refuză să accepte că orice lucru se poate învăţa şi încearcă să găsească o scurtătură care nu îi duce niciunde până la urmă sau intră în depresie şi renunţă.
Lumea ar fi întradevăr mai bună dacă am scapă de frică şi am alege să învăţăm cum să obţinem ceea ce ne dorim.
Pentru orice lucru pe care vrei să-l înveţi, e nevoie de repetiţie. Este firesc să eşuezi de multe ori în procesul de învăţare, dacă suferi emoţional sau fizic din cauza eşecului eşti tentat să nu mai încerci. Şi astfel te opreşti din procesul de învăţare şi rămâi blocat.
La început îmi era teamă de orice:
→ teamă de grupuri sociale
→ teamă de a aborda fetele
→ teamă de a nu fi un ratat
→ teamă de ce spun oamenii despre mine şi cum mă privesc
→ teamă de a nu face greşeli.
Acestea sunt doar câteva din temerile ce mi-au bântuit viaţa la un moment dat.
S-a dovedit că toate aceste temeri erau inoculate de societate, mass media, şcoală, familie şi marea lor majoritate nu erau deloc logice şi justificate.
Erau doar limitări impuse de programarea socială care încearcă să facă din fiecare persoană o oaie ascultătoare.
Totuşi am reuşit să scap de toate aceste temeri prin educaţie şi dezvoltare personală.
Despre frică
În materialul lui Eben Pagan, Self made wealth, se vorbeşte rolul fricii în supravieţuire.
Astfel, frica ne ajută să nu facem lucruri care să ne pună în pericol viaţa sau lucruri care ne dăunează.
Totuşi, aceeaşi frică dacă este nejustificată, ne opreşte din succes şi realizări.
Experimentele arată că animalele luate din mediul lor natural şi duse la grădina zoologică devin plictisite, apatice, fricoase.
Oamenii care de bunăvoie şi-au clădit grădini zoologice numite oraşe, devin la fel.
Oamenii nu îşi mai pot exprima personalitatea, nu mai pot trăi experienţe care să le facă viaţa şi sufletul mai bogate. Totul e aglomeraţie, zgomot, distragerea atenţiei, bătălie pentru o bucată mai mare de carne. Însă paradoxal tocmai acest stil de viaţă te îndepărtează de adevăratul succes, avere şi împlinire emoţională, spirituală, materială.
În continuare, am să îţi vorbesc despre 3 lucruri super importante pe care le poţi face începând de azi, lucruri care îţi vor creşte enorm calitatea vieţii şi rezultatele pe care le ai.
1. NU TE MAI UITA LA CANALE DE TELEVIZIUNE CARE DAU ȘTIRI
Un studiu a arătat că la televizor vedem 14 ştiri negative pe lângă o ştire pozitivă.
Televiziunile sunt deţinute de corporaţii mari. Ştirile sunt făcute să obţină maxim de atenţie pentru reclame. Asta e toată şmecheria cu televiziunea. Nimeni nu se gândeşte la adevărata educare a oamenilor, la binele lor, la a crea o lume mai bună. Specialiştii în marketing au observat că omul când vede ştiri negative, dezastre, crime, creierul lui de maimuţoi este foarte atras şi priveşte hipnotizat.
Acest sistem este făcut special să producă bani, nu ca să ne ajute pe noi.
În realitate există 1000 de lucruri pozitive comparate cu 1 lucru negativ.
O poveste foarte frumoasă şi plină de învăţăminte despre cum funcţionează acest sistem şi cum ne lăsăm prostiţi de el:
Să presupunem că trăim pe o insulă alături de tribul nostru de 200 de persoane. Iar principala noastră sursă de mâncare este peştele pe care îl pescuim din ocean.
Să presupunem că mai există 50 de mii de insule ca a noastră despre care nu ştim prea multe unde viaţa se desfăşoară la fel ca pe insula noastră.
Odată la 10 ani, pe insula noastră, apare un rechin care îi atacă pe cei care pescuiesc. Răneşte grav un pescar sau poate chiar îl omoară. Timp de o săptămână probabil nimeni nu ar mai pescui de frică. Apoi, împinşi de foame pescarii şi-ar relua pescuitul.
Într-o lună totul ar reveni la normal şi ar mai dura 10 ani până când rechinul ar apărea din nou, iar tribul s-ar comporta la fel. După atacul rechinului cam la o lună, viaţa şi-ar relua cursul normal şi firesc pentru alţi 10 ani.
ACUM vine partea interesantă.
Să presupunem că ar veni televiziunea pe insula noastră şi ar zice să ne pun televizoare pentru a vedea tot ce se întâmplă pe toate cele 50 de mii de insule pe care trăiesc oameni la fel ca noi.
Fiecare insula ar avea aceeaşi problemă: un atac de rechin la 10 ani. Pentru că există 50 de mii de insule, am vedea în fiecare zi că 2 sau 3 insule au fost atacate de rechini.
Cum ar trăi atunci membrii tribului? Într-o permanentă stare de frică, ştiind că oricând le poate veni rândul şi că aşa e lumea şi viaţa, rechini peste tot, când defapt pe insula noastră ar fi un rechin odată la 10 ani.
Asta a făcut televiziunea cu ştirile negative. A creat imaginea unei lumi în care totul e frică, moarte, boală şi dezastru pentru ca în dreapta ecranului să ruleze o reclamă care să te facă să cumperi. Este dovedit de nenumărate ori că oamenii speriaţi şi cu stimă de sine scăzută cumpără în prostie orice.
Astfel suntem nişte victime eterne, nu acţionăm de frică pentru a ne crea viaţa ce o dorim, avem poveşti pline de scuze dar nu avem rezultate.
Aşadar, primul pas pentru a scăpa de frică este să nu mai ne uităm la ştiri pe cât posibil.
2. Bârfa și comunicarea negativă
2/3 din comunicarea umană în societate este BÂRFA, comunicare standard despre alţi oameni şi viaţa lor. Această bârfă are un rol social important. Ne aliniază valorile, ne uneşte ca şi grupuri, ne arată care sunt standardele, etc.
Rămân uimit de cât de mult succes au revistele de papparazi care intră în viaţa vedetelor.
Oamenii sunt foarte interesaţi de ce se întâmplă în viaţa altora şi cu ce hârtie se şterge la fund o vedetă, în loc să se uite în propria ogradă.
Ne comparăm cu alţi oameni şi apoi suntem nefericiţi că nu avem ce au ei.
Fiecare poate atinge succesul maxim dacă îşi dezvoltă potenţialul. Asta ar trebui să fie preocuparea principală şi asta încercăm să facem aici, pe personalitate alfa.
Atunci când vorbeşti negativ de persoanele din jurul tău, când le bârfeşti, ele află şi apoi vorbesc la fel despre tine. Astfel vei fi foarte afectat social pentru că oamenii îşi vor face păreri greşite despre tine.
Recomandarea mea este ca în loc de bârfa clasică, să edifici. Adică să lauzi oamenii care nu sunt prezenţi. Cu siguranţă există ceva de apreciat la fiecare. Asta îţi va aduce un succes social enorm.
3. Grijile
Stresul zilnic provocat de griji este ceea ce ne macină zilnic în interior şi nu ne lasă să fim fericiţi.
Ştirile şi bârfa, pe lângă grijile zilnice sunt suficiente cât să nu ne mai lase timp pentru lucrurile care contează cu adevărat în viaţă.
Există o teamă de eşec însă există şi o teamă de succes.
Dacă ai succes, cum va schimba asta lucrurile din jurul tău? Cum se va schimbă comportamentul oamenilor faţă de ţine? Toate astea creează teama de a avea succes. Ne facem griji pentru lucruri care nici măcar nu există.
Sfatul meu pentru tine este:
SĂ NU ÎŢI MAI FIE FRICĂ! DĂ TOT CE AI MAI BUN ÎN FIECARE ZI!
Împlinirea noastră ca oameni vine exact din opusul a ceea ce ne învaţă societatea de consum.
Cumpărăm obiecte materiale ca să arătăm că avem statut social, că suntem sexy și că avem gene bune pentru a atrage parteneri. 99% din oameni nici măcar nu îşi dau seama din ce cauză cumpără obiecte de care nu au neapărată nevoie.
Satisfacţia şi împlinirea noastră vin din altceva.
Darurile noastre naturale, dezvoltarea abilităţilor noastre care ne fac unici în lume, sentimentul că realizăm ceva valoros în viaţă, lagături şi prietenii puternice, relaţii care durează pentru totdeauna, forma fizică şi sănătatea, să oferim iubire necondiţionată, să educăm copii, tineri şi chiar adulţi, să creem valoare pentru alţi oameni. Să facem artă, să creăm, să fim tot timpul la limita superioară a dezvoltării şi evoluţiei noastre.
Te-ai născut cu tot ce ai nevoie pentru a fi o persoană extraordinară.
Eu deşi am renunat la televizor de mult, mai mă uit la sport, Animal planet şi uneori las pe canale de muzică, asta atunci când sunt undeva unde există televizor şi nu am o modalitate mai bună de a-mi petrece timpul de relaxare.
Vreau să îmi spui într-un comentariu dacă te uiţi la televizor şi la ce anume și care crezi că sunt cele mai mari temeri ale tale în acest moment.
Știu că nu este chiar atât de ușor să pui în aplicare tot ce am spus mai sus. Pentru a te ajuta să înțelegi cum funcționează anumite lucruri și pentru a te ghida în călătoria ta am pentru tine cartea Personalitate Alfa – Personalitatea Alfa este omul care tinde permanent spre creştere şi evoluţie şi care mai devreme sau mai târziu are şi sănătate, şi bani, şi iubire,şi vocaţie, şi — mai presus de toate — un spirit de învingător.
Îţi doresc putere şi curaj să devii o persoană extraordinară.
Per aspera ad astra
Pera Novacovici
244 de răspunsuri
Salut!
AM doar o rugaminte: dac imi raspunzi, sa o faci la email.
Stiu ca nu e ceva nou pentru tine, si in general, de cind sunt pe AS si Personalitate Alfa, as fi putut face ceva.
Insa am facut mult mai putin din cite as fi putut. Dar m-am documentat destul de calitativ si am crescut destul de mult.
La televizor in general ma uit doar la serialul Clona.
In rest nu ma uit.
Temrile-mi nici nu stiu exact daca sunt temeri, dar sunt.
ieri am avut o motivatie de a aborda fete. dar am reusit sa ma bucur doar pentru zimbete si atentie. Unei fete i-am spus doar norok.
Treasba e ca in general cu o fata ma descurc de minune, daca am deja o relatie…. Temrile mele sunt cele mai mari la inceput, si sincer sa fiu, nu doar cu fetele.
Zi de zi e cam rutina, desi e vacanta si am tot timpul din lume 😀
Vreau sa fac ceva in timpul ramas, pentru a ma simti alt om, odata ce nu am fost nicaieri vara asta si nici nu prea multe am facut, daca e sa gandesc pesimit.
Daca invers, pai sunt multumit doar de o parte a timpului petrecut.
da… mai am o temere…De la 1 septembrie, plec intr-o clasa noua, voi invata in alt liceu, pe nimeni nu stiu., iar grija cea mai mare e prima impresie, fiindca vreau sa fac asa incit sa fiu si un baiat atragator, sa fiu si o persoana puternica, si sa fiu sociabil. E ultimul an si vreau sal traiesc din plin.
La abordat fete nici in club, unde am fost 2 zile in urma, nu am abordat… mie tare ciuda pe mine….
am avut IOI-uri de la vro 3 tiep, dar nu m-am folosit de nimic….
O schimbare vreau, si anume, vreau sa-mi fac viata interesanta, plina cu activitati si femei.
Toate astea ma vor motiva si mai mult pentru atingerea scopurilor.
Te rog inca o data sa-mi raspunzi pe emai, in rest multumesc.
buna Pera!tot ce ai scris e adevarat si sincera sa fiu e foarte incurajator.dar ca toti oamenii am si eu temerile mele.mi-ar trebui mult sa iti povestesc viata mea,si nu vreau sa te deranjez cu povestea vieti mele,am suferit un esec in viata pe plan sentimental si acum mi-e teama sa nu patesc la fel,desi cel cu care sunt acum se poarta de mii de ori mai altfel si chiar are grija de mine,dar…e mai mare cu 15ani decat mine,eu am 26.si ma intreb oare ce s-ar intampla daca as ramane cu el?
Foarte bun articolul, insa as dori sa ma ajuti si pe mn. Cea mai mare temere a mea este in legaturra cu relatiile. Cand ma implic intr-o relatie, bineinteles la inceput este totul foarte frumos, numai miere si lapte, apoi cu timpul intervin micile certuri si neintelegeri, iar eu din fire sunt o persoana care pun raul in fata si ma supar , ma consum foarte repede si plang.La inceput cateva luni pot sa fiu indiferenta si rece, dak ma cert, nu imi pasa, da apoi incep sa tin la el si lucrurile se schimba.Incerc sa ma gandesc de fiecare data knd nu imi convine ceva, la ce e mai rau.Si ma gandesc k nu vreau sa ne despartim, nu stiu simt o mare frica.As dori daca se poate sa primesc un raspuns pe mail, te rog frumos.
Multumesc anticipat
buna Pera m-ai nimerit exact cu articolul asta.eu nu ma uit aproape niciodata la stiri pt ca ma ingrozesc ma simt rau efectiv credeam ca sunt eu nebuna dar acum nu mai cred asta datorita tie si nu suport sa aud ca cineva sufera de ceva boala pt ca imediat ma gandesc ca si eu as putea avea boala respectiva sau cineva drag mie si nu inteleg necesitatea unor oameni de a vb despre suferinta altora si vad atata pasivitate pe cand eu sufar efectiv desi nu cunosc omul respectiv la gandul doar prin ce trece.am multe frici mi-e frica ca o sa imi pierd singurul parinte care mi-a mai ramas desi ne intelegem foarte rau, mi-e frica de o suferinta fizica de o moarte in chinuri, mi-e frica de o noua suferinta in dragoste,de un esec profesional, de fapt am terminat facultatea si nu ma simt in stare sa fac ceva ma simt inutila nu am incredere in mine, in capacitatiele mele,ma simt o ciudata pe care nimeni nu o intelege,care e mereu singura, care pierde mereu ce iubeste mai mult.
Faptul că aveți o facultate ar trebui să vă facă să fiți mândră de dumneavoastră. Cel puțin bucurați-vă că sunteți femeie! Oricând vă puteți înlocui iubitul cu un altul,care vă va aprecia mai mult. Puteți avea 2-3 iubiți dacă doriți! Nimic nu e imposibil,și niciodată nu-i prea târziu! Mult succes,și s-auzim numai de bine!
articolul este super felicitari.. temerea mea.. de cand sunt mic imi este frica de fantome si spirite ale nopti sa le zicem.. stiti voi iele/mirese sau cum se numesc.. sunt constient ca ele sunt doar in capul meu dar totusi uneori am o retinere… cum pot trece de ea?:) multumesc ..
Salut, foarte tare articolul, la fel ca restul, am mai citit mai demult un articol in legatura cu programarea sociala si cu TV'ul si de atunci am reuntat la el pe cat se poate, ma mai uit doar pe discovery sau pe eurosport cand apuc la TV. Temerile mele sunt aceleasi care le-ai precizat si tu in acest articol si anume : – teama de a aborda fete necunoscute ( indiferent de locul in care ma aflu ). Sunt constient ca mintea ma saboteaza de fiecare data dar nu reusesc sa trec de aceasta teama, pur si simplu ma blochez. Alta teama e teama de ce spun oamenii despre mine si cum ma privesc, am impresia uneori ca unii oameni ma privesc cu dispret si nu stiu de ce, sa fie lipsa mea de incredere in propria persoana? Cum as putea trece de aceste temeri? Daca imi poti da ceva sfaturi as aprecia…Respecte Criss!
Teama de a fi refuzat … teama de a gresi … frica sa nu te faci de ras… cred ca am fost educati cu ele …
Buna, de obicei ma uit doar la meciurile de fotbal si la stirile din sport, discovery si alte posturi de genu. Acum una din temerile mele sunt ca pur si simplu nu am curajul sa abordez fete necunoscute…kiar azi mi s-a intamplat sa ma salute o fata necunoscuta, la care eu m-am uitat nedumerit la ea si am mers mai departe in drumul meu, vreau te rog sa-mi spui cum trebuie sa procedez in viitor cand mai apar ocazii de genu (mi se intampla destul de des kestia asta sa zic asa fara sa exagerez ), apoi dupa ce am trecut de ea imi parea rau ca nu am facut nimic, sa merg sa vb cu ea pentru ca era destul de ok arata bine :D…Alta temere care imi vine in gand uneori este ca nu voi mai intalni alta prietena ca cea pe care am avut-o…Astept raspunsul tau. Merci !
Buna Emi,
Cele 2 temeri ale tale au legatura una cu alta si un punct comun ,anume „fosta prietena”.Cand vezi o alta fata intervine automat teama de a nu fi respins ,de a nu fi ranit pentru ca nu vei gasi ceea ce iti doresti sau ce te astepti ca persoana respectiva sa fie.Trebuie sa treci peste si sa fii mai optimist ,daca compari mereu orice fata cu fosta ta prietena nu vei reusi niciodata sa te cunosti cu cineva.O persoana nu este un obiect pe care il poti lua in cate exemplare vrei ,fiecare om este diferit in felul lui insa au unele calitati predominante si asta vei putea gasi.In alta ordine de ideii incearca sa raspunzi la saluturi , un „buna” si un zambet uneori este suficient pentru a atrage o conversatie .Si daca nu poti purta o conversatie directa poti incerca pe site-uri de socializare in prima faza.Nu uita fii optimist si invata sa descoperi o persoana 🙂
Interesant articolul, frica poate distruge vieti intregi…te poate tine ore intregi gandindu-te oare care vor fi repercusiunile actiunilor tale…un fel de daca fac asta se va intampla asta … sau asta… sau asta si poate merge la nesfarsit si pana vei lua o decizie or va fi prea tarziu or o vei lua pe cea gresita sau cea mai dezavantajoasa dar frica te poate conduce catre lucruri marete in acelasi fel…folosestete de ea, folosestete de energia aceea care este provocata cand tie frica, "the chills of glory" cum imi place mie sa numesc acel moment, invata sa te controlezi si vei lua deciziile corespunzatoare si care iti vor aduce succes. Usor de zis, 😀 cu practica stam mai rau, dureaza timp sa ajungi "sa-ti fie frica" cu adevarat, adica sa poti sa te controlezi cu adevarat dar facand si cel mai mic pas astazi maine vei fi cu atat mai aproape.
Frica, frica imi e de multe lucruri, dar stiu ca facand ceva azi pentru mine si autoeducarea mea, maine voi putea zice: what's next ?
Frici: Nevoia de validare (una dintre cele mai mari frici ale mele, cu care ma lupt greu sa o stapanesc, pana acum ii 10-1 pentru ea, dar hei, am un punct 😀 :D).
Noroc.
imi este frica sa raman singur. intotdeauna am si am avut pe cineva langa mine, dar simt ca nu vreau sa fiu singur. am nevoie de un grup, de o viata sociala, de interactiune, de …. prieteni. Ma descurc excelent intr-un mediu nou, dar intotdeauna am nevoie de cineva care sa fie langa mine, care sa ma asculte si sa fie pe aceeasi lungime de unda cu mine.
stoian, teama de a gresi este trecatoare, pur si simplu poti fi indiferent cu ceea ce cred altii si sa te simti bine in pielea ta. Daca faci o gafa… asta e. Treci mai departe. Trebuie sa fi impacat cu tine insuti, sa fi increzator in tine, da-i dracului pe ceilalti, majoritatea sunt doar gelosi 😉
:*
buna.
Cum as putea sa scap de frica, frica de fantome sau de lucruri de astea? e tot acelasi lucru ca si aici?
v-as ruga sa faceti si o tema despre asa ceva
salut.de fapt la televizor nu ma uit de vreo 4 ani,de cand sunt "plecat" de acasa 😀 f f rar ma uit la discovery channel si la emisiuni stiintifice
in privinta temerilor,da,am una: mi-e frica de reactia parintilor si apropiatilor in legatura cu dezvoltarea personalitatii mele,cu schimbarea atitudinii fata de ei..caci,urmarea visurilor mele si scopurilor vor aduce mai mult ca sigur reactii negative din partea lor..cum as putea sa rezolv aceasta problema ? "sauf" o discutie linistita de seara in sanul familiei,caci nu o sa mearga la mine 🙂
mersi
Nu prea am timp sa ma uit la TV ,o fac doar daca e vreun film bun. Teama mea cea mai mare ( f mare) este ca nu am sa le pot oferi copiilor mei o situatie stabila si decenta in conditiile in care tatal s-a "detasat" de responsabilitati . Iar ambitia mea este sa cresc niste oameni valorosi. Teama asta ma urmareste si inghet de spaima uneori.
Ady,, deja suntem doua, si eu am o fetita de care ma ocup numai eu,tatal nici pensia alimentara nu o plateste,,stai linistita, timpul le rezolva pe toate, tu ai incredere in tine si totul va fi bn, te pup,,,
Da,ma uit la tv dar nu exagerat;ma uit si la stiri pe tvri si al gezeera si la filme action.Stiu ca suntem manipulati emotional de mass media dar nu ma pot rupe de tot.Da imi pasa de parerea celor din jur dar nu stiu daca e temere si da am anumite frici.Mi-e teama sa nu mi se agraveze bolile si sa ma oreasca din drumul meu,mi-e teama de cum isi pune amprenta societatea pe copiii mei….mai sunt si frici nebuloasa………suntem oameni nu stiu daca ne putem face curajosi chiar total,oricum ne straduim.Teoretic noi luptam dar e greu ca fac parte din noi………
Mă uit la televizor doar la canalele cu documentare, gen Discovery, atunci când nu mi le downloadez de pe internet.
Și…. cea mai mare frică, este aceea de a nu fi respinsă și de a nu mi se acorda a doua șansă când greșesc.
Sincere felicitări pentru articol!
Teama , frica , groaza , o da le stiu le simt aproape in fiecare zi. De ce imi e frica ? o intrebare buna , sa incerc sa raspund.
Mai intai sa clarific cine sunt eu ca individ 🙂 da da cine sunt eu , nu va-ti pus aceasta inrebare ? Eu am puso si am gasit urmatorul raspuns : eu sunt suma tuturor celor ce au fost inaintea mea si sunt produsul societatii in care traiesc . Poate ca nu e o definitie satisfacatoare dar asta e .
Si acum sa intelegeti de ce imi e teama , am avut in copilarie experinte extrem de traumatizante din punctul meu de vedere , problema e ca aceste amintiri au stat ascunse acolo in mintea mea ingropate , dar faptul ca ele erau ingropate nu inseamna ca nu m-au afectat in dezvoltarea mea ca individ, si pina nu demult mi-a fost frica de amintirile mele . sunt un tip de 34 de ani care e casatorit are o fetita de 4 ani si asteapta peste o luna sa se nasca si un baietel , poate ca asta nu are legatura cu subiectul dar eu cred ca toate lucrurile sunt interconectate intre ele , asa si dupa cum va spune-am , am avut o frica fata de amintiri imi era frica de anumite lucruri pe care nu le pute-am indentifica , simte-am frica in momente in care nu trebuia sa-mi fie frica iar uneori in vise , adica in cosmaruri simteam groaza , da e posibil sa simti goaza sa simti cum corpul tau refuza sa se mai miste si ramai ca de piatra in imposibilitatea de a te misca si actiona , nu pot spune ca a fost o experienta prea placuta 🙂 dar pana la urma acea groaza din cosmaruri ma ajutat , cum ? pai prin simplulu fapt ca nu am putut uita intreaga mea viata acel vis si a declansat procesul amintirilor constiente.
Acum ma consider mai puternic am reusit sa-mi inving amintirile si le primesc fara durere fizica , la inceput cand am inceput sa imi amintesc in urma cu un an , amintirile imi provocau durere fizica si uneori simteam nevoia sa vomit fara sa stiu de ce , acum sunt mai impacat cu mine mai senin dar am o noua temere, am descoperit ca imaginea pe care o aveam despre parintii mei nu e una corecta si nici imaginea despre lumea , oamenii din jurul meu nu e corecta, am inceput sa vad o lume nebuna ,ee nu chiar nebuna dar pana in urma cu un an nu vroiam sa vad lucrurile rele din oameni , si mie frica de lumea in care vor trai copii mei .
Am incercat sa inteleg ce i-a determinat pe acei oameni sa-mi faca rau , si am ajuns la concluzia ca totul e un lant, un lant al intamplarilor si educatiei transmise mai departe, in psihologie am gasit expresia ca <> si am ajuns la concluzia ca cei ce au facut ce au facut sunt niste victime la randul lor, au abuzat pentru ca la randul lor au fost abuzati si nu au stiut sa faca altceva ca sa-si elibereze mintea de povara aceasta , si au dat mai departe ceea ce au primit , nu au putut sa se razbune pe cei ce i-au agresat asa ca au agresat pe cei mai slabi ca ei adica pe copii.
Deci imi e teama pentru mine si copii lor ca trebuie sa supravetuiasca in aceasta lume care nu stie decat sa dea mai departe ce a primit de la parinti fara sa incerce sa schimbe ceva sa faca lumea asta mai buna , imi e frica ca copilul meu o sa mearga la gratar in natura si o sa gasesca munti de gunoie la fel cum e si acum. Imi e teama sa le spun celor ce m-au agresat ca imi amintesc , nu imi e teama petru mine ci pentru ei , nu cred ca ar suporta gandul ca eu stiu ce s-a intamplat de fapt.
Am multe temeri , dar cred ca am scapat de groaza, dar acum teama a inceput sa se transforme in revolta , da sunt revoltat de nepasarea , toleranta la rau , sunt revoltat ca nimeni nu incearca sa faca ceva sa faca lumea asta mai buna mai frumoasa , toti se intreaba cum sa fac sa am mai multi bani cu orice pret calca peste ceilalti uitand ca fac parte din aceiasi lume si daca distrug ceva pe ei insisi se distrug.
Frica e un subiect pe marginea caruia se pot spune multe , noi am fost educati cu ea , de multe ori expresii ca <> sunt curente .
Mai am multe de spus si de facut dar pentru moment bafta Pera si celor care vor sa citeasca aceste randuri le spun sa isi asculte frica si temerile pentru ca le spune foarte multe despre ei si bucurativa si fiti fericiti ca sunteti voi .
Cu respect pion
Subscriu.
Da ai dreptate cu televizorul.Este cel mai bun mijloc de indobitocire si spalare de creiere.De la faimoasele telenovele pina la ultima stire poltica.Dar din pacate nu prea mai avem alternative, condamnati fiind , fiecare la cusca de beton in care traim .
Eu personal nu prea mai am rabdare sa mai urmaresc timpeniile de la tv.Ma mai uit la filme cu subiecte sociale.Pe astea reusesc sa le urmaresc pina la capat.In rest ma uit la tv si uneori ma surprind ca ma gindesc la altceva.
Asta cind am timp de tv, dar in general fac in asa fel sa nu am timp, sau cit mai putin.
@Oleg: cumpara cartea.
si acum raspunsul la intrebare: la TV ma uit extrem de rar (mai deloc) si doar pe Discovery si cam atat. Ce mai fac e ca citesc stiri pe net, dar nu genul cu crime/violuri/etc pe site-urile televiziunilor de stiri.
Eu ma uit pe History la tot felul de documentare, la Discovery si la National Geo. Imi plac foarte mult documentarele si imi petrec aprox 2 ore pe zi la tv cand sunt acasa pe aceste canale. La stiri ma uit doar cand e vorba de stiri din domeniul economic dar schimb cand se vorbeste exagerat despre criza (in loc sa se gaseasca solutii).
Temeri nu pot spune ca am, problema mea e ca desi stiu ce ar trebui sa fac pentru a obtine ceva nu actionez. Parca stau si astept sa mi se intample desi sunt constienta ca nu se va intampla daca eu nu fac nimic. Lipsa de actiune poate proveni si ea din temeri de care poate nu sunt constienta, care zac in subconstient din copilarie si pe care as vrea sa le aduc la suprafata. In orice caz vreau sa scap de problema lipsei de actiune si nu stiu ce program sa-mi creez si sa ma tin de el. Ma ajuta mult articolele tale, tine-o tot asa!
Da ma uit la tv si anume: acasa tv (la cate o telenovela), antena3 (emisunea din Gura presei, Sinteza zilei), cateodata la animal planet, discovery (cand gasesc cate un reportaj interesant), protv, antena1 la filmele de seara, la stiri nu ma uit doar asa foarte rar ….deci, cand am un pic de timp recunosc il umplu cu tv sau internetul gandindu-ma ca ma relaxez.
Temeri am o duzina legate de viata sociala, de job, de orice e nou, chiar si de mersu' cu mijloacele de transport in comun, de furtuna, de intuneric, de imposibilitatea de a face ce vreau etc.
As dori sa-mi raspundeti pe mail daca se poate.
O zi buna.
Salutare! Pai, cateodata pierd multa vreme pe la televizor. Canale gen discovery si national geographic, cele de muzica, ma mai uit la cate un film mai mult sau mai putin interesant, dar si pe la stiri. Sunt de acord cu tine, prea multe stiri negative, si de aceea, de ceva vreme nu mai sunt fanul lor, ci incerc sa ascult ceva mai util si nu tampenile pe care le fac unii sau altii.
Ce ma sperie pe mine cel mai mult? Sa fac primul pas as putea spune:D. Sunt multe chestii pe care doresc sa le fac, sa le cunosc, sa le experimentez, dar de multe ori, parca as avea picioare de plumb. In alta ordine de idei, am avut ocazia, saptamana asta, sa imi fac cu doua ocazii diferite testul Myers Briggs, si una dintre variantele de personalitate era INEJ( sursa: descopera-ti vocatia.pdf), iar la primul test cu exceptia faptului ca sunt o persoana care se bazeaza pe emotii, la restul, am obtinut punctaje egale, testul fiind reprezentat din cc 50-60 de intrebari cu raspunsuri a si b. Poate iti vor fi de ajutor informatiile astea.
Faci o treaba foarte buna cu siteul, si tine-o tot asa!
La TV ma mai uit cateodata la meciuri mai importante si mai ascult muzica , poate mai e ceva care nu stiu, desi multe melodii apar la TV dupa ce le stiu de cateva luni. Mai sunt emisiuni educative care poate merita sa le vezi , dar nu ai control la TV pentru ca acolo vezi doar ce vor ei, chiar daca ai telecomanda si poti sa schimbi canalul nu stii cand iti arunca o stire negativa. Asa ca mai bine folosesti internetul si iti alegi tu ce vrei sa afli. Mai spunea cineva, de ce sa cred cateva persoane dintr-o camera( si aici se referea la stiri) cand pot sa vad ce zic milioane de oameni pe internet..Toate cele bune.
Cand eram mica ma uitam numai la desene animate. Veneam de la gradinita si ma asezam la TV. Partea buna e ca eu am invatat sa vorbesc limba engleza la fel de bine ca limba mea materna. Si acum ma mai uit la desene animate :d Defapt, acum ca sunt mare ascult doar muzica si ma uit la desene sau daca aud eu de un film genial pe care vreau neaparat sa-l vad. Oricum la TV ma uit doar de cateva ori pe an, atunci cand am zile proaste, in care n-am chef de nimic si vreau doar sa vegetez in pat. Dar recunosc ca sunt foarte usor influentabila de TV. Cand vad reclame care imi plac am tendinta sa preiau replicile lor in lumea reala sau sa reproduc reclama cu produsul respectiv. O fac pentru distractie, dar indiferent de motiv cumpar produsul din reclama. Si la stiri nu suport sa ma uit. Sa vad la 7 dimineata accidente si crime nu e tocmai ce am nevoie.
Frica imi e de tunete, de inaltimi foarte mari si de grupurile foarte mari de oameni. Asta nu ma impiedica sa merg pe jos pana acasa chiar si pe furtuna, sa ma uit pe geam din cladiri inalte (si as sari si cu parasuta daca as avea ocazia) sau sa-mi spun replicile pe scena, sa prezint eseul in fata clasei etc. Stiu ca fricile mele sunt aiurea si nu isi au rostul, iar singurul fel de a le vindeca e sa le infrunt 🙂
Pera, te iubesc din ce mai mult; ca si pe Andreea de altfel.
Frica este generata de necunoasterea valorii personale. Mie nu mi-e frica, dar am avut si eu ca toata lumea tot genul de frici pe care le-am depasit…unele mai usor, altele mai greu. De cand mi-am facut ordine in viata personala, am depasit starea de frica de orice natura. Stiu cine sunt, ce sunt si ce pot deveni…dar nu mai imi este frica.
Dragii mei anteriori, vedeti-va singuri ce valoare aveti si veti descoperi amanunte extraordinare si va veti bucura si iubi mai mult pe zi ce trece…Daca cineva e interesat de a fi ajutat, va las mailul meu si sper sa pot sa ajut cat mai multe persoane, care la randul lor ii vor ajuta pe altii: [email protected].
Pera si Andreea, sa fiti in continuare buni in ce faceti! Va iubesc!
Super e adevarat tot ce ai spus eu la televizor nu ma uit foarte mult si daca ma uit imi plac filmele,documentarele si muzica, stiam chestia cu tv,ca este o metoda de prostire in masa,temerile mele sunt multe dar pana acum nu le-am notat credeam ca asa trebuie sa fie dar acum am deschis ochi de cand citesc articolele pe care voi le scrieti, imi este frica de ce gandesc alti despre mine, imi e frica sa nu deranjez pe cineva sau sa dezamagesc pe cineva,sa nu imi pierd locul de munca si asa mai departe,sunt foarte multe dar pana acum nu le-am sesizat dar acum incerc sa nu ma mai gandesc la ce crede lumea despre mine si sa sti ca nu e nimic rau in asta inca ma simt mult mai bine dar nu stiam asta pentru ca nu am incercat niciodata sa fac schimbari in viata mea dar acum e timpul sa le fac cate una pe rand incerc sa nu mai fac chesti cu care eram obisnuit sa le fac din reflex fara sa gandesc de ce le fac ,inlocuiesc fiecare viciu cu ceva folositor ceva de care am nevoie .Ciao si astept raspuns.
eu sunt actrita,ba chiar zilele astea invat cum sa prezint stirile,nu-mi place chestia cu stirile dar se castiga mult mai bine in televiziune decat in teatru,asa ca….am ales deja tv-ul!ma uit la animal planet,discovery,imi plac emisiunile de paranormal enorm,dar ma uit si la stiri sau cine stie ce emisiuni tampite ca sa invat 'asa nu',sau ca sa stiu exact care e piata in care vreau sa intru si eu!dar pera,ce te faci cu esca andreea care prezinta stirile astea groaznice de 20 de ani si pt ca salariul e f mare nu pare ca e deprimata sau ca o duce rau!eu stiu ca ai dreptate in tot ce spui,dar sunt si lucruri contradictorii,de ex ai postat o poza cu un biciclist care merge prin apa si-si tine bicicleta pe umar,poza ce are un citat extraordinar…cu ALT DRUM,dar oare tu stii ca cel care semneaza citatul ,john d.rockefeller este insusi parintele masoneriei si al manipularii globale….al noii ordini mondiale?despre care tu stii f bine ce inseamna…pai el da citatul asta?tocmai el?care manipuleaza la cel mai inalt niver?DA…e raspunsul,iata cat tupeu poate avea….dupa ce ne manipuleaza ne mai si invata cum ne-a manipulat!hahah…f tare!deci asta e ,revenind la mine,ca actrita ,ca asta mi-e meseria si crucea,nu am cum sa nu ma uit la tv,pt ca face parte din munca mea!dar sunt de acord cu ceea ce spui…!sa scriu care sunt fricile mele….e greu aici,pe site….mi-ar trebui un mediu privat ,asa simt eu!astept raspunsul tau….si felicitari ca ai vorbit de frica!
Mai am o teama , imi e teama ca lucrurile nu se vor scimba desi stiu ca nu e asa nimic nu ramane neschimbat totul e intro continua schimbare .
Desi blamez televizorul nu pot sa nu admit ca e si o sursa de informare si ca a jucat un rol foarte important in evolutia si dezvoltarea oamenilor si in evolutia si dezvoltarea mea ca persoana , la televizor am vazut desenele animate si am avut bucuria de a descoperi alte lumi , problema nu este televizorul ci educatia pe care o primim.
Enstain spunea ca descoperirea fuziunii uraniului nu este mai periculoasa pentru omenire decat descoperirea chibriturilor , si eu dau un exemplu , dac ai chibrituri nu te apuci sa dai foc la casa 🙂 , dar sa revin la temerea mea , exista evolutie si involutie si imi e teama ca ne aflam intrun moment dificil , am evoluat dar se pare ca am atins un moment sensibil , populatia a inceput sa imbatraneasca si prin aceasta societatea sa fie mai conservatoare sa aiba reticienta la ideile noi si schimbare, in scolile din romania s-a scos din studiu teoria evolutiei a lui Darwin ceea ce mi se pare un pas inapoi , in anul 2019 vor fi mai multi mosnegi de 70 de ani decat copii de 5 ani ceea ce din punctul meu de vedere e foarte grav iar oamenii de stiinta pana la urma au reusit sa-si dea seama ca dupa incalzirea globala urmeaza o era glaciara , si care a fost rezolvarea lor la aceasta problema ? ei bine au spus ca ar fi bine sa fim mai putini adica sa facem mai putini copii 🙁 ce geniali sunt.
Oamenii si aceasta planeta au atat de multe resurse cate vrem sa folosim , dar e foarte greu sa faci ceva daca nu esti educat sa faci, de ce sa reduci populatia cand exista o gramada de solutii de a gasi noi resurse si a utiliza totul la nivel maxim , exista atatea forme de energie neexploatate dar noi ne limitam sa le folosim pe acelea care le avem.
Acu despre romani si romania , aici e jale mare , avem atatea resurse dar …… doar avem resurse si atat.
Daca oamenii ar constientiza ca nu sunt doar ei ca fac parte din ceva mult mai mare si mai important , dar nu , ei se multumesc sa asculte manele sa se dea mari cu noul lor gip sa sparga seminte si sa arunce gunoaie pe unde apuca si sa faca burtile mari ca niste porci bine hraniti.
Imi e teama ca ne comportam ca niste bacterii care isi consuma resursele si pana la urma ajung sa fie distruse de propriile toxine , filosofia occidentala egoista si concurentiala e benefica pana la un punct dar ne poate duce intr-o fundatura fara intoarcere.
Mai am si multe alte temeri dar le als pe alta data.
Sper ca aceste randuri sa nu plictiseasca.
bafta
Pera, ma uit la talk showuri, relativ frecvent, dar nu pana la capat si nu cu fervoare. De regula ma trasneste repede inutilitatea a ceea ce ruleaza si schimb pe discovery sau inchid. Deschid televeceul cam o data la 2-3 zile si nu mai mult de o ora. Motivul? Simt nevoia sa tin pasul cu ceea ce se intampla in politica. Care mai sunt scandalurile, o scurta trecere in agenda, o scurta stare de implinire ca am renuntat la drumul care m-ar fi dus si pe mine in platou, moderatoare de talk show politic, cam atat 🙂
Sal Pera!
Sincer mi-a placut articolul foarte interesant.
Ma tem de o viata noua de ,acea revelatie de care ziceai la vebinarul acela.
Ps:Tot nu mai sunat atuncea!
Multa bafta!
In general ma uit numai la filme si desene animate.iar despre temeri pot spune ca imi este frica de apa(nu am invatat nici pana acum sa innot),caini( din cauza unei muscaturii pe care am avut-o cand eram copil).Mi se intampla rare ori sa am cosmaruri si sa ma trezesc plangang,teama de intuneric (daca sunt sg in imobil nu pot dormi decat cu veioza aprinsa),teama ca cineva ma priveste sau urmareste cand sunt singura.Mult succes si o viata fara temeri.:)
Ciao! 🙂
Superb articolul,un subiect foarte interesant si important in acelasi timp(frica).
Da ma uit la televizor(mai rar),dar doar pe programe italiene:)(de mica,iar pentru ca parintii mei au observat ca sunt pasionata de tot ceea ce apartine de italieni mi-au cumparat parabolica).Mai exact ma uit la reality,deoarece ma distreaza,ma binedispun si sunt interesante,iar gratie televizorului am invatat limba italiana.;)
Acum sa revenim la frica,parerea mea toti avem temeri la fel si eu dar nu ma stresez deoarece stiu ca le pot infrunta,iar in fond si frica are rolul ei in viata.:)Teama care ma framanta este ca eu am o problema la inima,mai exact o malformatie.Eu ador adrenalina,sporturile extreme,excursiile pe munti,iar de exemplu in iesirile cu prietenii datorita problemei pe care o am eu tot timpul trebuie sa ma limitez la ceea ce ador eu mai mult(si la scoala am fost scutita).Sufleteste nu ma simnt ok si urasc sa ma resemnez.
Multumesc si felicitari pentru articol!
Succes in continuare! 😉
Eu recunosc ca ma uit destul de des la televizor,insa in special pe canalele de muzica. Articolul tau mi se pare foarte interesant.
De multe ori avem tendinta sa credem ca doar noi trecem prin aceste sentimente, avem aceste temeri fara sa ne gandim ca este ceva normal si ca trebuie sa facem totul pentru a le putea depasi…
Cea mai mare temere a mea este teama de a gresi, urmata de teama de a nu fi placuta de cei din jurul meu; stiu ca n-ar trebui sa gandesc asa si ca este normal sa gresesti insa ma ingrozeste gandul ca as putea gresi ceva, ca nu m-as descurca intr-o anumita situatie…
As vrea sa pot avea mai multa incredere in mine si sa scape de toate temerile.
bafta multa in continuare, Pera
Salutare,
imi place sa ma uit pe acasa tv, la anumite telenovele, sunt o sursa de pasiune ( ador "Betty cea urata" – ma regasesc ), in rest sa nu uit de Discovery,National Geo., imi plac in special documentarele despre crime si criminali si cele despre (spirite si fantome) paranormal.
In ceea ce priveste teama, imi este teama de ceea ce cred ceilalti despre mine, imi este teama sa nu ma barfeasca- devin foarte nervoasa si deabia ma controlez, imi este teama ca fetita mea sa nu pateasca ceva,si altele….Dar Pera observ un lucru, cu cat scriu despre temerile mele cu atat parca mi se par nefondate, si daca ma uit mai bine isi au radacinile unele in copilarie( doamne ce bataie mancam pentru ca tata auzea una alta despre mine, fondate sau nefondate) si altele de la televizor.
Nu pot decat sa iti multumesc si astept urmatorul articol.
Sa fim liberi si bogati!
Buna, in legatura cu televizorul…. nu ma prea uit iar cand ma uit caut un film monoton, o comedie sau un film psihologic fara prea multa violenta…. Acum temerile mele cred ca sunt mai multe, dar cele mai importante ar fi ca nu pot trai fara iubire, fara un prieten, si cred ca intr-un fel sau altul par deja disperata (desi imi dau seama de ceea ce fac, si stiu ca exagerez de multe ori) si de faptul ca nu-mi pot gasi un job mai bun sa ma pot descurca (vreau sa pot face mai mult, chiar imi doresc dar cateodata nu stiu nici macar care mi-e calea, iar job mai bun inca nu pot gasi) Stiu ca pot mai mult, stiu ca nu exista lucruri pe care sa nu le pot invata, dar stagnez.. Tot ce am zis acum nu m-ar face cea mai fericita, dar macar ar fi un inceput pentru a-mi gasi calea, linistea momentan.
Salut,
de foarte mult timp ma pregatesc sa-ti scriu..dar cred ca nu am avut curajul.Nu sunt foarte sigura pe mine.Mereu ma gandesc sa nu cumva sa scriu vreo prostie sau poate sa nu intelegi ceea ce vreau sa zic sau ce simt.Nu vreau sa o lungesc pre mult.Mai degraba am sa-ti raspund direct la subiec.
Nu prea am obiceiul sa ma uit la tv,doar la animal planet,national geography sau mai prind vreun film daca tare ma plictisesc.
Frica.. cred ca de mine.Sunt putin pierduta,dezorientata.La varsta mea ar trebui sa stiu ce vreau de la viata..in schimb eu…nu stiu incotro sa o iau.Mi-e frica sa nu gresec cu decizia pe care am sa o iau.
In final iti multumesc si multa bafta in continuare.
Buna Pera!
Nu ma uit la TV, iar daca o fac doar muzica si desene animate :D. Pot sa spun ca am exact aceleasi temeri ca Laura ;)) , dar pe langa toate acestea , mai am una : vreau sa ma angajez si imi este teama ca nu voi fi acceptata, sau ca nu voi face fata. Nu am mai muncit pana acum desi am 22 de ani, si de cate ori am incercat sa ma angajez am fost refuzata probabil nu eram potrivita pentru acele posturi sau pentru faptul ca par nesigura pe mn , am o fata de copil si 1, 50 m :D:D .
Pentru toti care posteaza comentarii va rog , articolul nu e despre cat de mult ne uitam la televizor ci despre frica si cum sa o invingem.
va multumesc
Ce vreau acum de la tine e sa imi zici daca te uiti la televizor si la ce anume.
cand ma uit la tv, sunt in special stirile, dar dupa cum spuneai parca ramane un gust amar in trup. la desene cateodata , sport eventual sau la viata animalelor
Pe langa asta vreau sa imi zici care sunt cele mai mari temeri ale tale in acest moment si am sa iti raspund ca sa vezi ca orice temere ai acum, este doar o limita ce o setezi in mintea ta si poate fi depasita usor.
-cele mai mari temeri: teama de esec, chiar acum imi intrase un gand ca nu sunt bun la ceea ce ma pregatesc din cauza flexibilitatii muschilor, sau din lipsa de rapiditate
– iara am o temere a memoriei, ca nu retin repede, dar asta cred ca se re-antreneaza
temere de succes… am recunoscut in randurile de mai de sus.
-temere de continuat conversatia cu anumite persoane din cauza judecatii din partea lor… ego-ul lucreaza…
multumesc anticipat si salutari!!!
Buna, referitor la articolul scris de tine Pera, suna bine numai ca nu chiar asa de simplu. Eu nu prea am timp sa ma uit la tv insa fricile mele sunt cu totul altele, adica daca trebuie sa vorbesc despre mine si trecutul meu am o problema….. sunt lucruri care ma streseaza si as vrea sa scap de ele incerc dar nu am gasit inca solutia. Mi-ar placea sa am o discutie cu tine in particular sa-mi dai un sfat poate imi dai si mie un nr de tel pe mail sa te pot suna pt ca as vrea sa stiu ce parere ai despre unele lucruri pe care nu pot sa le spun in acest mesaj ! Multumesc si astept un raspuns !!!
Citind primul citat despre frica am realizat ca precum frica e ca focul așa și curajul e ca apa e. Fără el am fi doar niște umbre, dar trebuie sa avem grija în ce măsură îl folosim. Apa e buna, ne menține în viata și ne da vitalitate, dar ea poate și sa distrugă.
Si încă ceva, apa stinge focul, exact cum curajul inhiba frica. Interesant 🙂
Un articol frumos. Noroc!
„Asadar, primul pas pentru a scapa de frica este sa nu mai ne uitam la stiri pe cat posibil.” Eu zic sa fie închis permanent. Te interesează știrile dintr-un domeniu anume? Cauta pe internet.
nu va mai uitati la tv, pe majoritatea posturilor e promovata prostia, pt ca asta si subiectele picante, incendiare (gen: Anca s-a despartit de Habib) sunt preferatele oamenilor de rand..plus ca majoritatea emisiunilor sunt regizate
-nu ma mai uit la televizor de cativa ani.in schimb am o terapie prelungita cu filme gen comedie.le vad pe calculator sau in oras.
-mi-e frica de greseala, de esec, de orice fel.in lucruri marunte in lucruri importante. sunt intr-o perioada in care acumulez multe informatii. din ce stiu mai multe …si mai rau am impresia ca stiu putine….constientizez ca este normal acest lucru…ma uit mereu in urma cu 6 luni si sunt multumita de progres, de faptul ca ceea ce acumulez nu acumulez ca-ntr-un sac fara fund si inutil ci acumulez sintetizat,selectiv si intrebuintez ceea ce acumulez, dar tot mi-e frica de greseli.nu mi-e frica de propria judecata, mi-e frica de lucrurile pe care nu pot sa le controlez si care sunt mai presus de judecata umana.
-nu am alte temeri.
Buna! Un articol foarte interseant.Sincer eu am multe idei dar tot la fel de multe retineri…din cauza ca frica pune stapanire pe mine.Ma gandesc tot timpul ce cred ceilanti despre mine sau despre lucrurile pe care le fac.Cand se uita cineva la mine in special un baiat imediar ma panichez si ma gandesc oare la ce-o se gandi…si retineri am cand intru intr-un grup pe care il cunosc dar nu prea am avut tangente…Un mic ajutor mi-ar fi de folos.Musumesc!
Salutare.Temerea mea se trage din trecut cand am avut de ales dintre Academia Militara si Facultatea de Constructii si am ales facultatea fiind influentat si de familie care mentiona ca "unde te duci,la armata, la razboi,sa mori,sa fii impuscat" si neavand sprijinul nimanui am renuntat la Academie pt care am invatat 2 luni ca ruptul.ACUM TEMEREA MEA ESTE OARE AM ALES BINE,OARE IMI VA FI DE FOLOS ACASTA FACULTATE…SI MULTE ALTE INTREBARI DE ACESAT FEL.
Buna Pera.
Din fericire, de ceva timp am ajuns si eu la aceeasi concluzie ,respectiv, ca exista prea multe stiri negative la televizor. Oare chiar nu se intampla nimic bun in lumea asta? Cu siguranta ca se intampla,dar nu fac aceeasi audienta. Din acest motiv am hotarat sa nu ma mai uit la stiri ,sa nu mai aud in fiecare zi de morti,raniti, accidente ,nenorociri. Si ,surprinzator,chiar ma simt foarte bine si sunt mult mai optimista.
Referitor la teama sau frica ,cred ca exista un lucru de care imi e putin teama: ca este greu sa gasesc un baiat asa cum imi doresc eu. Am spus putin tema,pentru ca sunt sigura ca-l voi gasi ,doar ca sunt cam nerabdatoare.
O zi fumoasa si toate cele bune.
ma uit la tv f putin si atunci cand o fac ,este doar la canalele de sport ,imi plac intrecerile sportive si fotbalul,muzica dar mai putin si ceva programe gen discovery animal planet .stiu multe despre stirile negative-in deosebi de la Pera dar si din alte surse, si cat de rau fac ele ,la tara de exemplu la bunicamea oamenii aia parca nu pot trai fara televizor si crime nestiind ca le face rau,incerc si eu sa ii explic bunicii ,dar este cam in zadar ,ma asculta pe moment dar stiu ca tot se uita,si la canale ca -0tv- .ma rog eu au deja o varsta si culmea bunicamea-nu da banii pe prostii ,in schimb isi face tot timpul griji care nu exista si frici de tot felul. am vb mai mult despre bunicamea si fara sa imi dau seama ,dar eu am o legatura speciala cu ea ,o cosider mama ,pt ca cu mama reala nu pot vorbi mai nimik si nu ma intelege ce vreau sa fac si de ce am ales calea aceasta a dezvoltarii personale.chiar m-am gandit cum sa stopam acest sistem bine pus la punct al mass mediei,incercand sa facem ceva pt a scimba din stiri negative in stiri pozitive,sa oferim o doza de bunatate in oamenii si sa dispara fricile din ei. Imi amintesc si acum despre un proiect al CNA ,cand a incercat sa combine o stire pozitiva cu un negativa,era putin cei drept ,dar tot era ceva.si prima televiziune care s-a opus a fost fara indoiala PRO TV -acest trust care cand a aparut prima oara il vedeam ca un prieten,oamenii de acolo fiiind profesionisti,dar crescand am observat ca e cel mai nociv 🙂 .trist dar adevarat . acum eu am o frica de caini si chiar se pierdusera la un moment dat,am inceput sa le descopar pshihologia, fosta mea prietena m-a ajutat,este artista la caini si nu numai, si intr-o seara m-a speriat o haita mare de cainii si tot cu ea am trecut peste, vorbind la telefon,spunandu-mi exact ce sa fac,dar am ramas un pic cu teama si teoretic stiu cum treci pe langa ei -tre sa vb cu ei sa le arati ca ii esti prieten, si le vb si dupa ce le vb chiar tac din gura 🙂
am zis ca imi iau ceva gros pe mine si ma duc in ei numai ca sa o inving de tot,iar.odata pt totdeauna :).in rest nu prea am ,am trecut peste ele ,cand am desoperit dezvoltarea personala.
Eu la TV ma uit rar trebuie sa recunosc…la sport, discovery si tot la programe de muzica daca ma uit…inainte ma uitam la cronica carcotasilor si mondenii dar acum m-am saturat si de aia:-j Din cand in cand (in ultimul timp nu m-am mai uitat) ma uitam la "Rai da' buni" da in speciala sa o vad pe Marina Dinu frumoasa asistenta blonda si prostuta;;) :))))) Nu prea imi place televiziunea noastra …nu e foarte vasta si 90% cuprinde numai lucruri neinteresante pt mine…cacaturi, mizerii , gunoaie si n-am nevoie de asa ceva in viata mea…nu vreau sa-mi umplu creierul cu asa ceva!!!
Fricile mele la care lucrez(incerc sa le controlez) sunt: frica de grupuri sociale(oarecum) acum m-am mai obisnuit, de abordat fete(uneori mai am si curaj si am tot timpu curaj cand sunt cu cel putin unu) dar in mare parte mi-e teama….mi-e teama sa nu fac glume neamuzante…si sa ma fac de ras…inainte mi-era team de imaginea mea dar mi-a trecut….acum sunt sigur k sunt ok…dar..mi-e greuuu crede-ma…
Dau o lupta neincetata cu mine insumi…in mare parte am temeri sociale…sunt o persoana mai sensibila…asa m-am nascut…emotiva…iar prin cate am trecut la viata mea am deveni si mai fricos…instabil emotional, am trecut si prin depresii, tin minte timp de un an jumate tot in depresii am tinut-o …acum am aproape 18 ani peste 3 zile fac…si din moment ce implinesc varsta asta sunt oficial adult….dar oare cu adevarat sunt eu un adult?! ma pufneste un ras dinala trist…cand ma gandesc cat de mult imi doresc sa devin barbat si cat am de lucrat….relatii proaste cu lumea din jur am…in ultima vreme mi-am facut niste preteni adevarati…dar eu in oameni nu cred k mai pot sa am incredere vreodata….!
In nimeni…parinti….colegi…oameni din juru meu. …prieteni…cel mai grav e k n-am nici in mine…in Dumnezeu am cea mai multa….sau mai bn zis in echilibru…principiul pe care este construit universul…
Desigur trecand prin toatea astea…mi-am dezvoltat anumite abilitati cum ar fi: sunt un om cu multa bunatate in adancul sufletului meu cu toate k am fost inrait k un pitbull…si tot nu se vede….sunt altruitst….sunt intelegator…cunosc foarte multa psihologie…si teorie(aici poate fi si bun si rau) tot ce mai vreau e sa-mi pun in practica talentele….dak am vreunu…nici eu nu stiu asta….si mai am si altele…
Dar…
Degeaba daca cu fetele n-am succes….sa simta atractie pt mine…ori respingere ori pretenie….ori nush ce sa mai zic…(imi merge prost…k n-am experienta si nu pot avea experienta k imi merge prost) intelegi?
Cu parintii relatia e foarte tensionata…si urata de multe ori…si as vrea sa ma schimb cu ei dar nu pot…ei nu lasa nimic de la ei dau intr-una vina pe mine si ma acuza de greselile pe care le fac si de cati nervi le provoc…dar ei fac acelasi lucru cu mine chiar mai rau…k asta si e defapt…mai mult rau imi fac ei de multe ori decat le fac eu lor…si cu toate astea eu imi asum raspunderea si nu zic k nu-s vinovat…dar ei "nu gresesc cu nimic" si normal k le reprosez k m-au rasfatat cand am fost mic…pana a venit fratemiu pe lume cand aveam 12 ani si totu s-a dus pe pula…acum se comporta in modul opus cu mine…si multe drame cu fostii colegi din generala….multe complexe de inferioritate si frustrarii….pffff is foarte multe de zis…si spune-mi u Pera ce parerea ai…ca n-am cedat psihic pana acum…adik ma ridic..si tot mai am planuri si ambitii…is mai sterse acum e adevarat…cand vad k am o zi buna si 3 de kkt….poate k is tanar si mai am ceva putere interioara ramasa…
Dar stiu k trebuie sa fac ceva!!!! Vreau multe sa realizez pe acest pamant dar ma intreb daca voi fi omul ala la care visez…si de multe ma cam indoiesc:(
Deajuns cu filozofatu…o alta chestie la care ma pricep foarte bn….de plans nu m-am plans acum…doar m-am deschis!:) ATAT:) Ideea e k oricat de rau vad k imi merge tot mi-e frica de moarte si nu vreau sa mor…VREAU SA TRAIESC!!! NU sa exist;)
O zi buna!
Pera, vreau sa aflu! Si nu stiu cum. Simt ca trebuie sa-mi amintesc ceva, dar nu-mi pot aminti… Cosmarurile cu groaza care-mi impietresc trupul le am si eu inca din copilarie. Nu sunt foarte dese, dar atunci cand sunt, simt o groaza inumana, o groaza ce nu ma lasa nici sa ma misc, nici sa respir si parca sufletul meu il vaneaza. Cand eram mica eram terifiata…, acum ma ajuta foarte mult rugaciunea in acele momente…
Pera cum aflu…?
Nu ma uit des la TV,dar at cand ma uit prefer canalele cu desene animate:)),ma fac sa rad si ma destreseaza,sau canalele de muzica,nu prea ma uit la stiri sau alte prostii de genu,pentru ca am aceeasi parere ca si tine despre ele.
Iar referitor la temeri,am reusit sa-mi depeasesc destule,dar totusi au mai ramas cateva,si anume:teama de a fi eu insumi in societate,teama de esec(doar in cazul feteleor,si mai exact in cazul feteleor a caror parere despre mine conteaza).Stiu ca aceste 2 temeri sun foarte importante si trebuie neaparat sa invat sa le controlez,incerc dar rezultatetele sunt foarte mici,iar imi lipseste ingredientul secret "INDIFERENTA" dar datorita caracterului imi e foarte greu sa-l dobandesc.
Poate ai putea sa-mi dai un sfat cva in prvinta asta.
Raman dator:D
La Tv urmaresc filme, programe divertisment, reality show-uri. Imi este teama de manipulare, de esec, de a ma impune, de a vorbi in public, de ceea ce cred altii despre mine.
Imiplace acest gen de blog e un gen de terapie de grup in care fiecare isi povestesc necazurile iar in articolele tale isi gasesc raspunsurile. Faci o treaba destul de buna mai ales ca e gratuita si cred ca in felul asta oamenii descopera necesitatea unui psiholog bun si in acelasi timp este si o metoda prin care oamenii numai confunda psihologul cu psihiatrul si se vor apropia cu incredere in viitor de cabinetul unui psiholog. Temeri are fiecare acestea variind de la fiecare persoana in parte ca na ii place creierului sa se joace cu noi. Va salut pe toti !
hmm…eu 2 ani in urma ma uitam televizor acuma nu prea.ma uitam la tot stiri reclame (is stresante) filme documentare is okay, numi place fotbalu:)
chiar este acea teama de succes ma tem de succesu cu o pesroana care tare imi place..
Congrats' Pera pentru inca una articol bun care puncteaza niste lucruri cat se poate de realiste si arhiprezente
in societatea in care traim, mai exact in oamenii din acesta societate.
Am citit destul de recent o carte despre o tipa care de la 14/16 ani a devenit dependenta de droguri si alcool, iar pe la vreo 30 a ajuns sa aiba ceva Centru de Reabilitare a persoanelor dependente de asa ceva. Cartii ii zice ceva de genu " Growing up and Drying out in America". Mi-a ramas un citat in minte din aceea carte referitor la frica.
Nu are corespondent in romana deci:
FEAR = Fuck Everything And Run
FEAR = Face Everything And Recover.
Din toata viata mea am ales a doua varianta.
Sincer va spun ca nu mi-e frica de nimic (mai putin de mine) de Vineri incoace. Vineri am inteles (constientizat) ce fac cei din Comunitatea Alfa (daca pot sa va spun asa 🙂 Pera and Co.), Vineri de fapt am inteles foarte multe lucruri despre care o sa scriu un articol cat de curand si daca o sa se poata o sa il si postez aici.
Cat de cliseu suna, frica ti-o invingi infrutand-o, si daca ajungi sa o contientizezi o sa poti sa treci peste ea si sa o faci sa lucreze in favoarea ta. Dar cel mai important lucru e sa o constientizezi si sa lucrezi la rezolvarea ei. Pentru a constientiza lucrurile in general, eu cred ca e nevoie de timp cu tine insuti si rabdare.
@emi
Hai sa iti spun o mica poveste (tot de vineri). Aproape de unde locuiesc eu este un magazin la care lucreaza o domnisoara care prima data cand am vazuto mi-a trezit interes. Vineri trecand pe la magazin am zis ca trebuie sa fac ceva sa intru in vorba cu ea. Am observat ca avea un lantisor cu o pisicutza si am zis sa intreb daca ii plac matele si poate avem despre ce vorbi. Da ii placeau matele si da am purtat o conversatie ca si cum ne-am fi stiut de o viata desi eu am vazut-o a doua oara. Daca intelegi ca la un moment dat mori (poate suna dramatic) atunci intelegi ca nu ai absolut nimic de pierdut si cum spune Pera prin toate articolele/cartile esecul este doar un proces de invatare si mai stim de prin latina ca "Repetitium est Mater Studiorum" (poate nu e corect gramatical dar se intelege 🙂 ). Atunci hai sa mergem inainte in cat mai multe domenii (profesional, personal) sa avem un esec, doua, trei, cate e nevoie ca sa invatam lectia. Odata invatata lectia nu o sa o mai uiti niciodata.
Cat despre fosta ta prietena gandestete ca e "fosta", nu vrei una ca si ea crede-ma, vrei ceva nou si vrei ceva care sa nu se transforme in "fosta". Mi-e mi-ar fi frica sa nu gasesc pe cineva la fel ca atunci e vb aia "same sh&$ different package". Nu vreau sa te jignesc cu vorbele mele ci doar sa iti spun sincera mea parere :).
Iti urez succes si mult curaj. Gandestete ca in tine ca si in toti ceilalti de pe planeta asta arde un Soare. Daca il lasi sa arda, la fel cum Soarele atrage planetele prin gravitatie poti si tu sa atragi lumea prin energia pe care o emani si credema ca emani energie daca lasi Soarele sa arda :).
@pion
Parea mea este ca suntem, in primul si in primul rand, suma tuturor experientelor acumulate in trecut. De exemplu referitor la povestioara ce am scriso mai sus, da am avut oarecare emotii vorbind cu domnisoara respectiva dar am reusit sa trec peste ele ( nu stiu exact cat de natural am fost) dar cu siguranta data viitoare o sa fiu un eu "imbunatatit" de experienta acumulata si o sa fiu si mai natural si o sa am o si mai mare siguranta pe mine. Cat despre individ fiind produsul societatii in care traieste sunt si pro si contra.
Pro: Da societatea te programeaza sa cumperi, sa lucrezi in corporatii, sa iti doresti lucruri inutile DAR tot societatea din care faci parte iti paseaza un fel de identitate (cel putin asa o vad eu). Prin aceea identitate inteleg cultura si obiceiurile locului din care provii. Uite de exemplu eu provin dintr-un unde am trait pana am ajuns la facultate. Ma identific prin satul respectiv prin anumite traditii si obiceiuri care sunt locale acelui sat. Si este o diferenta (uneori chiar mare) intre mine si oameni care provin din alte locuri.
Contra: Daca ajungi ca si individ sa constientizezi ca toata puterea de care ai nevoie o ai deja in tine si ca nu ai nevoie de nimeni ca sa poti sa reusesti in viata (indiferent ce ar insemna asta pentru fiecare individ in parte) si ca esti o persoana libera atunci tu singur iti creezi aceea societate despre care vorbim. Societatea mea sunt prietenii care pe care eu i-am ales pe baza criteriilor ce ma definesc pe mine. Daca nu exista sa am lucruri in comun cu cineva acel cineva nu poate sa imi devina prieten. Da societatea mea e mai restransa decat societatea in care traim cu totii dar incerc in fiecare sa gasesc oameni care sa vrea sa faca parte din aceea societate, caci in momentul in care fiecare individ vine cu o doza de energie care interactioneaza in mod benefic cu energia mea atunci nu poate decat sa infloreasca si viata mea ca individ si viata noastra ca societate. Pana la urma urmei Einstein a spus ca E = m*c^2 :).
numa' de bine,
v
Salut! Bun articol si ma bucur dk pot sa zic asa, ca mai sunt si alti care au diferite frici.
Si eu evit TV-ul, ma demoralizeaza. Foarte rar ma uit la stiri si de obicei la canalele de muzica, discovery, national geographic sau vreun film sau documentar.
Cat despre frica…am cam multe.De obicei frica de a inteprinde ceva sau a spune ceva sau a vb in fata mai multor persoane (desi cunosc subiectul f bine) si uneori frica de a merge mai departe.
In sfarsit, as vrea sa invat sa nu imi mai fie frica.Ma poti ajuta?
Salut, bun articol. La tv nu mai ma uit de cateva luni bune si ma simt bine asa, mai vizionez doar cateva filme rar si cand sunt pe la prieteni muzica sau sport. Temerile mele: cea mai importanta, cea care ma limiteaza este frica de a nu reusi. Adica, incerc sa fac ceva si mi-e teama ca nu voi reusi iar mai tarziu renunt la a mai face acel lucru. Am inceput multe activitati una dupa alta si am renuntat la cate una din frica de a nu reusi. Am decis eu in capusorul meu ca mai bine renunt decat sa nu reusesc si nu inteleg de ce fac asta.
Buna,Pera!
La televizor ma uit la stiri,canale cu muzica,Discovery,emisiuni de divertisment……..la filme si la canale despre vedete
Cea mai mare frica a mea este sa nu fiu inselata si parasita ptr alta femeie
Buna…
in ceia ce priveste televizorul…imi petrec cam vreo doua trei ore la el,uitindu-ma la 2 seriale,si poate ma ascult muzica.In ceia ce priveste temerile,mie frica ca cineva sa nu ma respinga,uneori as dori sa ies in oras,dar mie cam frica de societatea noastra,adika in mare parte NU AM INCREDERE IN MINE,uneori chiar si fiind in cercul de prieteni,imi e teama de ami afirma parerea.Mereu privesc latura cea negativa a mea decat cea pozitiva,daca imi puteti spune ceva,scrietimi va rog pe mail,apropo artikolul e de nota 10,bravo shi succes in continuare
Salut
Inca o data va multumesc pentru toate comentariile si imi cer scuze ca nu reusesc sa ma ocup de fiecare dintre voi asa cum imi doresc. Sunt coplesit de numarul mare de mesaje. Ceea ce se vede in comentarii e doar varful icebergului. Primesc de 2 ori mai multe mesaje pe email.
Totusi in cateva zile am sa rezolv aceasta problema. Odata cu implementarea forumului de discutii voi aduce alaturi de mine membrii echipei cu care lucrez. Sunt oameni de foarte mare calitate care vor putea da raspunsuri poate mai bune decat pot da eu 🙂
Pe langa asta, faptul ca voi veti putea sa interactionati intre voi mult mai usor si mai productiv cred ca va rezolva foarte multe probleme.
Eu am sa incerc sa ghidez pe fiecare dintre voi pe drumul evolutiei.
Am sa schimb un pic modalitatea in care raspund la mesaje. Prioritate vor avea cei care inainte de a-mi adresa o intrebare cu o problema, imi vor scrie si o mica poveste de succes inainte, despre cum a reusit sa implementeze cu succes oricare din lucrurile care ajuta la dezvoltarea personalitatii.
Lucrez intens sa termin cartea " Personalitate alfa – descopera comoara ascunsa din tine" care va rezolva problemele a 90% din oamenii care imi scriu. Cartea este defapt raspunsul meu la problemele particulare care mi-au fost adresate in ultimii 4 ani.
Multumesc pentru intelegere si promit ca voi face totul sa avem o comunicare extraordinar de buna.
Spor la treaba in dezvoltarea personalitatii.
Super tare articolul:)
Ma bucur mult ca l-am citit…incepusem sa cred ca numai eu nu ma uit la televizor…majoritatea cunoscutilor ma intreaba tot felul de lucruri pe care le-au vazut si eu nu am habar:d
De fapt, ma uit foarte rar la vreun film foarte cunoscut sau vreo comedie usoara.
De frica…mi-e frica de orice: de succes, de esec, de intuneric, de inaltime, de singuratate, de serpi, de caini…si cred ca sunt mai putine lucruri de care nu mi-e frica.
Cele mai mari temeri cred ca raman teama de a nu fi parasita si teama de esec…
Mai nou…mi-e tare frica de oameni…
buna ……ma tem in fiecare zi ca nu sunt atragator la femei desi nu duc lipsa de ele….este ca un virus implementat in minte ce tot nu reusesc sa mil scot din minte…am o aventura cu cineva care are o rel. de 3 ani…..tot timpi ma gandesc cand is cu ea , ca ea se gandestee la el , cumva el e mai presus decat mn .. tipull are 35 de ani e mult mai urat , cu nasu butucanos si gras….nu e prima data cand imi subbestimez f mult respectu de sine , cum as putea sa scap de aceasta masturbare psihica ce o am decand ma stiu .multumesc anticipat si succes in continuare
Buna ziua va spun tuturor. Vreau sa aduc multumiri in primul rand acestui om care face posibil care a construit acest site in care oamenii obisnuiti sau neobisnuiti 🙂 pot invata din nou sa viseze, sa prinda incredere in ei si sa realizeze ca in fond si la urma urmei nu sunt atat de diferiti fata de oamenii care au cunoscut succesul. Eu de un an aproape nu ma mai uit la acele stiri de la ora 5 si nu am murit 🙂 , din contra ma simt mult mai bine acum decat pe vremea aceea si oricum nu-ti scapa nimic pentru ca oricum ai oameni in jurul tau care te v-or pune la curent cu tot ce se intampla, asa ca acel timp mai bine il investesc in dezvoltarea mea. Cand am timp urmaresc binenteles Time Warp, How is Made, Mithbusters pe Discovery Channel, National Geographic imi place mult de tot iara si Animal planet, Classics si orice emisiune care poate contribui la cultura mea generala. Insa acele reclame………..te inebunesc si aici………. Mult succes tuturor, sa va gasiti calea in viata si sa reusiti sa realizati tot ceea ce va propuneti. Inca o data, domnul Pera, iti multumim
Foarte bun articolul. Feicitari! E incredibil cata lume citeste ceea ce scrii , incredibil de frumos!
teama mea este ca nu o sa iau 2 examene si nu o sa intru in anu 2 si nu o sa suport presiunea….tinand cont ca sora mea intra in anul 1 la info in germana….urasc sa invat…si imi mai este teama ca nu o sa am muschii pe care mi-i doresc desi ma pregatesc ca sa urmez un antrenament pentru flotari si nu o sa am increderea in mine necesara pentru a aborda fete……mi-e teama ca o sa raman singur pe lumea asta…si ca va veni un razboi….inainte sa descopar iubirea…..mi-e teama sa nu ma imbolnavesc grav, mi -e teamasa nu mor…mi e teama sa trec prin viata fara sa fac ceva mare de care sa isi aminteasca omenirea mi-e teama sa nu innebunesc din cauza singuratatii…prefer canalele de muzica, daca este un film fain pe pro tv sau prima sau antena ma uit, mai prefer national geografic, discovery, animal planet…..si cel ma iimportant: la mine reclamele de la televizor nu tin, nu mi le poate baga nimeni pe gat si nu ma uit la stiri findca mi-e prea frica…..e ca un film de groaza!!!!
Povestea mea de success – am reusit sa implementez o mica afacere pe langa serviciu, am castigat bani frumosi pentru un timp. In ultima vreme, odata cu criza au scazut numarul de lucrari, insa sunt mandru ca am incercat si am iesit din zona de confort si chiar am obtinut unele rezultate datorita seriozitatii si faptului ca am reusit sa comunic bine cu colegii.
Acum temerea mea este ca nu stiu cum as putea sa reiau din nou lucrurile, sa fac o noua afacere care sa mearga (imi doresc, desi presupune riscuri si bani investiti). Sper sa apara o noua idee buna si sa gasesc curajul sa o pun in practica 🙂
Cat despre tv, am renuntat aproape complet si sunt foarte multumit de rezultate.
Felicitari pentru articol, de foarta buna calitate, ca si celelalte!
Keep up the good work! 🙂
* nu-mi scapa nicio emisiune de-a lui Oreste; * ieri ,pe cel mai important canal de stiri,prezentau date cu privire la emisiile de noxe aferente accesarii unui site pe internet!!!(le-a scazut cumva ratingul si implicit consumul de recleme???) * activistii de partid,dinainte de 89′ incercau sa „ingenuncheze natura”si se faleau tare mult cu maretele realizari;astazi toate acestea se intorc impotriva noastra ,ca un bumerang: cam asa cred ca se intampla si cu fricile noastre:cu cat ne luptam mai mult cu ele,cu atat se vor intoarce mai puternice impotriva noastra___cred ca o solutie mai eficienta ar fi sa ne „scufundam” in ele,sa le imbratisam,sa le „sufocam” …*eu am reusit in buna masura sa trec peste altele si mai grave:atacuri de panica…dar mai am mult de lucru la acest capitol….inspiratie!!!
sunt doar antitalent la fete, in schimb nimic nu imi lipseste, Cum dobandesc talentul?
Temerile mele sunt sunt faptu ca nu reusesc sa atrag atentie.Ceea ce ma motiveaza e faptul ca stiu ca sunt pe drumul cel bun si ca la un moment dat o sa scap de sentimentu asta negativ.Cat despre Tv,ma uit pe sport ,pe muzica si cateodata pe desene animate.Nu-mi plac stirile de nici un fel ,ba chiar le urasc ,acum am un motiv in plus sa nici nu mai vreau sa aud de ele.Ma bucur ca la fiecare articol citit mai pun o piesa in puzzle-lul cunostintelor mele.Multumesc mult !!!
ma uit la stiri.. 🙂 canalele de muzica si emisiunile aferente lor (in special MTV) si cand mai nimeresc cate o emisiune interesanta pe Discovery/explore/national geografic/etc.
griji/temeri: nu am o prietena.. 🙁 & bani de mers la mare (nu am fost anul asta…)
mda bun articol…ca e altfel toate celelalte.la ce ma uit eu? filme si iar filme altceva nu ma intereseaza in special filme horror si specific ca nu mi-e teama de bau bau dar… am o frica.
stau cu sotul eci am plecat de ceva vreme e acasa . mama de vreo 4 ani tot su fera ba de inima ba de nuj ce. acum am descoperit ca defapt la ea e ceva psihic ptr ca vorbeste de vreo 2 saptamani numai de moarte . de ce mi-e frica? mi-e frica sa nu moara sa inceteze sa mai lupte asa cum a facut toata viata ei. spune-mi pera de o frica de acest gen cum scap? la ce sa nu ma mai uit ca sa nu-mi alimentez aceasta frica?
Buna! Sincer sunt destul de obosita dar imi verificam mail'ul si stateam sa ma gandesc dak merita sa imi mai dau timpul in seara asta si sa citesc ce am primit pe mail….nu imi pare rau sincer 😀 este foarte fain ce ai zis si adevarat….eu am avut aproximativ un timp de 2 ani in care nu m'am mai uitat la stiri…inainte ma uitam knd ma plictiseam sau ceva, mai ales la stirile de la ora 5 pe pro tv…alea erau teroare….ma disperau, pana intr'o zi knd mi'am dat seama k cei care prezenrau la stiri nu stiau sa zica si lucruri pozitive care sunt sigura k se intamplau in acel moment…mi'am dat seama cata manipulare poate exista, m'am minunat si m'am lasat de sportul acesta extrem.
acum tre sa iti scriu o chestie comica, legata de tv…o am prin calculator, e f simpatik, luata dupa un Psalm din Biblie:
Televizorul este pastorul meu,
Totdeauna voi dori mai mult.
El ma duce sa ma intind pe sofa,
Si ma conduce departe de credinta.
Imi distruge sufletul
Si ma povatuieste pe cararea imoralitatii si a violentei
din pricina numelui sponsorului
Chiar daca ar fi sa umblu prin valea responsabilitatilor crestine,
nu va fi nici o intrerupere, caci televizorul este cu mine.
Cablul si telecomanda lui ma mingaie.
Imi intinde inainte o reclama in fata lumescului meu,
Imi unge capul cu umanism si consumatorism.
Pofta mea este plina de da peste ea.
Da, lenea si nepasarea ma vor insoti in toate zilele vietii mele
si voi locui in casa uitandu-ma la televizor
pana la sfirsitul zilelor mele .
Acum, vorbind de lucruri mai serioase..eu am niste temeri enorme legate de viitor…am 21 de ani, si knd am terminat liceul am dat la facultatea visurlor mele. de mica am dorit sa ajung la medicina, sa pot fi alaturi de oameni, sunt putin mai sadik de felul meu, intotdeauna m'au atras sangele, bolile si chestiile mai "gretoase" k sa zic asa….am dat'o in bara la facultate, mi'am dat seama k nu stiu sa invat, nu ma facut fata, am cazut in depresie si nu m'am mai dus…la un mom dat am renuntat de tot…si de atunci sunt o fantoma care nu isi gaseste linistea…am dat la fac de psiho…e f interesanta, e faina dar nu e pt mine….in vara asta mi'am facut planuri de viitor pt k am stat cam 2 ani in depresie si intuneric, m'am uiat la filme, seriale non'stop….si nu glumesc knd zic non'stop…am zis k de la anu dau din nou la medicina si imi urmez visul si chemarea care o simt in inima…in fiecare zi ma trezesc cu ganduri de genul "vei termina la 29 de ani, vei fi batrana", "nu ai bani, nu vei fi in stare sa ramai la buget", "nu vei pute sa inveti", "esti proasta" si multe altele…incerc sa ma incurajez dar a devenit asa obositor…imi este atat de frica de viitor, atat de frik pt k nu stiu dak voi reusi, atat de frik pt k sunt casatorita si sotul va comenta incontinuu pt k nu voi putea munci….oriunde ma uit in inima vad frik si indoiala…
Felicitari pentru articol este incurajator. Acum iti scriu pentru prima data desi te urmaresc prin articolele tale. Te am si in lista de mess dar stai tot timpul invisible. Inca odata felicitari si succes. Ai vizitatori de calitate!
hm…:-?….frica ne face sa ne cunoastem limitele si sa devenim modesti. Mi-a placut povestea cu rechinii…e un exemplu clar de cum ne influenteaza televiziunea felul de a trai…ai mare dreptate dar sunt de parere ca atunci cand vezi pe altii ca sufera din aceiasi cauza ca tine e mult mai usor sa suporti durerea, nu esti singurul,stii ca mai sunt si altii. Daca te uiti la TV (stiri de exemplu) mai vezi si un alt mod de a reactiona, un alt mod de a pune problema… poate unul are o idee mai desteapta si trece mai usor peste problema si poate fi un exemplu pt restul…dar restul de unde sa stie daca nu se uita la TV (stiri de exemplu)???(presupunem ca nu le place sa citeasca… sau nu gasesc in carti probleme asemanatoare cu ale lor)nu cred ca cea mai buna metoda ar fi sa nu ne uitam la stiri… ci mai bine sa stim cum sa privim stirile… oamenii de pe insule nu au facut rau ca s-au uitat la stiri … ci au facut rau ca nu cautau o metoda prin care sa scape de rechin sau oricum sa nu-i mai poata ataca si omora asa usor…. daca nu apareau stirile, o data la 10 ani trebuia sa moara cate un om… dar daca au vazut stirile si actionau cum trebuia atunci nu mai mureau 😕
Felicitari pentru acest site si pentru faptul ca impartasesti cu noi "secretele" unei vieti frumoase si implinite!
Si daca tot ai adus vorba de frica, trebuie sa mentionez ca este cel mai mare dusman al meu. Mi-e frica de tot ce e nou, insa cea mai mare frica a mea este aceea de a parea ignoranta si inculta in fata unor oameni foarte inteligenti si foarte bine pregatiti.Cand vine momentul sa vorbesc cu o astfel de persoana, cred ca se citeste pe fata mea rusinea ca nu pot purta o discutie elevata, de multe ori prefer doar sa ascult, sa zambesc si sa dau din cap a aprobare, de frica sa nu incep o propozitie si sa uit si cuvintele cele mai banale si sa ma balbai. De cele mai multe ori se citeste pe fata mea neincrederea pe care o am in mine. Admir oamenii care si-au construit o personalitate puternica si o cariera de succes si mi-as dori sa ii pot urmasi s a ii am in cercul meu de cunostinte, dar frica de a intra in lumea lor ma copleseste.
La televizor ma uit la fotbal in special. Eu nu prea folosesc asa des tv-ul, m-am invatat fara el. Pentru ca mi s-a stricat pe la 12 ani si pana la 15 ani nu mi-am cumparat altul. Si acum la 15 ani mi-am cumparat altul si dupa cateva luni l-a ars fulgerul. Saptamana trecuta am luat iar contact cu TV-ul. A luat taicamiu unul la mana a doua. Rar ma uit la vre-o stire. Le evit la fel cum evit Taraful sau Otv-ul. Cateodata mai butonez aiurea telecomanda, dar foarte rar.
Cele mai mari frici ale mele? Pai sa vorbesc cu necunoscuti, in public in special. Fata in fata cu un necunoscut mai ma descurc. Dar cand e grupul mai larg, ma inspaimant. Incep sa transpir si sa imi imaginez pe toata lumea uitandu-se la mine si asteptand sa imi auda o vorba gresita pentru a rade in hohote. Imi imaginez ca toata lumea imi vrea raul. De fiecare data cand intalnesc un necunoscut ma gandesc la bataie. Simt ca toti ma barfesc si vor sa ma distruga. Cand trec pe strada si susoteste cineva imediat ma gandesc ca rade de mine.
Alta frica a mea este frica esecului, pe terenul de fotbal in special. Cand joc cu baieti de aceeasi varsta cu mine, e totul ok. Ei bine, cand joc cu cei mari si dau o pasa gresita sau ceva de genul, sunt jos. Cum primesc o critica cum numai joc nimic.
Foarte bun articolul, m-a ajutat foarte mult. O sa incetez cu barfitul, la stiri nu ma uit.
M-a inspirat foarte mult fraza asta: SA NU ITI MAI FIE FRICA! DA TOT CE AI MAI BUN IN FIECARE ZI!
In fiecare seara o sa ma pun si o sa analizez: Cat am gresit astazi? Cat am invatat din greseli? Cate lucruri de care imi este frica am facut, chiar daca am facut greseli monumentale?
Salut.
Stii cum e sa realizezi logic anumite lucruri, dar sa nu le poti controla? Asa ma simt eu. Constientizez toate principiile psihologiei, si stiu cum ar trebui sa traiesc. Cunosc teoria dar cu practica sunt la pamant. Si stiu ca nu ar trebui sa-mi plang de mila, ci sa imi pun la cale un plan care sa ma ajute sa ma schimb…Dar cum spuneam, practica nu ma ajuta deloc. Principala mea frica e frica de…. nici nu stiu cum s-o numesc. De nou cred. Am in cap ideea ca de fiecare data cand sunt pusa in situatia de a face ceva ce nu fac in fiecare zi, sau intr-un anturaj cu care nu sunt familiara, o sa tremur. Numai la asta ma gandesc… Stiu ca ar trebui sa-mi scot asta din cap si sa ma gandesc la ceva in genu "Sunt puternica!!Pot sa fac asta!!" dar in momentul acela nu pot sa ma mai gandesc la altceva decat la faptul ca deja tremur, ce-o sa zica cine ma vede,daca scap controlul si o sa fac ceva penibil?daca tremuratul o sa fie extrem de evident? 🙁 ma gandesc la fel de fel de scuze pe care sa le aplic daca se intampla sa tremur necontrolat(gen: nu ma simt prea bine, inca n-am mancat nimic…).
Deci? Is defecta rau? Mai am sanse la reparatie?
Salut..vreau sa zic ca io mi-am renovat casa akuma 7 luni si am decis sa arunc televizorul din camera mea de atunci nici nu m-am mai uitat la televizor…:Dsi sincer nici nu mi dor..:Dsi totusi tot am teama de a aborda o fata necunoscuta..ca mi frica sa nu ma gafez..
buna…in primu rand vreau sa iti multumesc pentru ca mai ajutat enorm…datorita tie ma voi intoarce la scoala pt a imi urma visul si sunt hotarata sa infrunt viata si sa fac ceea ce imi doresc chiar dak familia si prietenii nu ma vor sprijini…pana sa incep sa ma documentez eram pur si simplu pierduta…simteam k mi se intampla numai rau,k am numai ghinion,ca sunt facuta pentru a suferii,ca fericirea nu e pentru mine si multe altele.sa fiu sincera viata nu a fost asa buna cu mn si sunt constienta ca a fost si vina mea.mai pe scurt parinti mei au divortat cand aveam 3 ani,mama mea sa recasatorit cu un barbat care avea si el 2 copii,pe tata nu il interesa de mn,mama si acel barbat au plecat in anglia knd aveam 7 ani,am ramas cu bunicii care fiind batrani nu imi acordau sprijinul de care aveam nevoie ,dupa 6 ani mama sa despartit de acel om,dupa un an sa recasatorit cu altul au facut si un copil imediat ,la 3 ani dupa au venit sa ma ia si pe mine in anglia,mi-au intrerupt scoala ,cu acest tip nu ma inteleg prea bine,mama se ocupa de sora mea doar ,pe mn ma cam uitat.acum dupa un an de stat printre straini datorita tie cum am mai spus am reusit sa ma inscriu la colegiu si pot sa spun ca incep sa ma schimb.acum stiu ca se poate si ca depinde de mine daca voi fi o invingatoare sau nu.recunosc ca imi este foarte greu si ca de foarte multe ori cedez in incercarea de a ma schimba dar o iau de la inceput si sunt convinsa ca voi reusi…iti multumesc din suflet
aaaa inca ceva te rog daca imi vei raspunde sa o faci pe e-mail….
Grozav articol , la fel cum m-am obisnuit deja de la tn atat pe acest site cat si pe AS .
Cea mai mare frica a mea pana acuma a fost frica de necunoscut , eram exasperat de ea . Din fericire am scapat desi nu de tot de ea atunci cand am descoperit siteul AS si ti-am citit cartea . A doua cea mai mare frica este cea de societate , de oameni (mai ales de cei de varsta mea ) , nu stiu de ce dar eu de multe ori ma simt prost printre oameni necunoscuti ( desigur am prieteni multi care tin la mine doar ca si acei prieteni mi-am facut greu ) eu intotdeauna m-am simtit mai in largul meu in natura ( sa nu crezi ca as fi vreun taran :)) ) de fapt asta si era visul meu sa ajung biolog si sa fac precum eia de pe Animal Planet .
Mi-e teama cand cunosc un grup ca nu voi fi acceptat , cand vad o fata ca nu ma va placea ( desi stiu ca nu conteaza prea mult doar ca inconstient imi vine teama probabil din cauza educatiei mele pana acuma ) , peste un an termin liceul si ma duc la facultate in alt oras , mie teama ca nu ma voi adapta .
Cam astea sunt fricile mele principale , nu mai precisez si de celelalte precum aproach anxiety ca se leaga .
Ti-as fi recunoscator daca mi-ai raspunde .
Salut.
Nu urmaresc stirile niciodata,doar cele din sport, emisiunile cu si despre masini de pe Discovery(top gear,fifth gear), unele documentare despre animale.(ce mi se pare interesant) cam atat.Cand eram la scoala generala si liceu aveam frica de a raspunde in fata clasei, era calvar, imi era frica sa raspund, imi era frica sa nu gresesc sa rada colegii de mine sau profesorul. In grupul meu de prieteni eu eram cel mai tacut. Mi-am dat seama ca gresesc si asa am inceput sa caut pe net, mi-am cumparat 2 carti de psiho.M-au ajutat f mult. Altcumva vad lucrurile. altcumva gandesc, am mai multa incredere in mine,incerc sa vb cu oameni noi care-mi plac, sa socializam..Asta m-a facut sa continui sa ma documentez.Am gasit "descopera-ti vocatia" scrisa de tine.aseara am citit. e super tare, ma regasesc perfect. Imi pare rau ca nu am avut parinti sa ma lase sa fac ce mi-am dorit dintotdeauna si m-au pus sa fac ce le placea lor si ce isi doreau ei sa fac, desi mie nu-mi placea. Iti multumesc pentru ceea ce faci, ca ne ajuti si incurajezi pe cei care suntem lipsiti de informatie si experienta. Iti doresc multa bafta in tot ceea ce iti doresti sa realizezi !
interesant…..mai ales cu societatea care ne modeleaza(total adevarat)
eu ma uit numai la discovery chanel si alte canale de genul acesta(cand vine reclama ma tirez in bucatarie sa beau niste apa).
la canalele de muzica nu mai ma uit ca sunt oribile(videoclipurile sunt facute in asa mod incat sa atraga atentia omului si sa ascunda melodia d prost gust, sa nu mai vorbesc de scenele mai mult decat sexy ca apar tot mai des….si n mai intrebam de ce "copii din ziua de astazi" "se dezvolta" mai repede)
de stiri nu mai zic.nu ma uit pentru ca nu ma informeaza cu nimic.ma intristeaza.
iar frica ,recunosc, ma macina destul de des, dar incerc sa ma observ si apoi sa ma corectez.
hallo,
Superb!!
as dori doar un raspuns la o intrebare – ce este frica de "parerea celorlanti" ? – Deoarece eu traiesc in Germania de foarte multi ani si cu toate ca a-mi "dau si sufletul" sa fiu acceptata, totusi am impresia ca aici nici-un strain nu este acceptat. Am studiat Medicina naturista (Schwerpunkt – Psychiatrie) mi-am deschis un cabinet de "Psychologische Beratung" mit Hypnose – si cu toate ca se cer foarte multe Informatii de exemplu "Slabire cu ajutorul hipnozei" sau "Lasatul de fumat cu ajutorul hipnosei" totusi am aflat de la "cineva" ca sträinii au asasiasa o renumire proasta aici – si sa nu astept nicidecum ca ei sa vina la mine in cabinet . Eu stiu care este visiunea mea – si visiunea nu pot sa mi-o indeplinesc -numai doar cu cei care ma pretuesc, ma aproba si ma respecta. Dar daca cei din jur nu ma accepta (pentru ca eu nu sint de-al lor) ce trebuie facut in cazul asta?
cu dragoste, Maricia
Buna.Da,asa este,oamenii au temeri de orice fel, multe dintre ele nejustificate.Dar cele mai inspaimantatoare(daca pot sa le spun asa)sunt cele legate de societate.Teama de a vorbi cu oamenii,teama de prima impresie,teama de a'ti spune parerea in fata altora.Eu sufar de ultima dintre ele.Intodeauna imi spun prietenii ca am pareri foarte bune si ar trebuie sa le expun mai des in public(de ex la orele de curs)dar de fiecare data cand vreau sa ridic mana ma gandesc numai la esec:cum o sa ma incurc,nu o sa'mi pot spune bine ideea si lumea o sa rada de mine.De aceea nu indraznesc sa vorbesc in public.Cand ma apuc de scris este total altceva.As vrea sa trec peste teama asta si sa ma pot exprima liber asa cum o fac in scris.a….si cu cantatul(mi se spune mereu ca am voce-de catre prietenii mei) dar mereu mi'e frica sa particip la vreun concurs oricat de mic ar fi el.Mi'e teama de esec si de faptul ca lumea o sa rada.Desi stiu ca as putea sa ma descurc de exceptie.Ajuta'ma te rog cu sfaturi.Multumesc mult
buna, nu am uit deloc la tv. imi este frica de relatii, de fiecare data cand incep una ma gandesc din start cum se va termina.parintii mei se bateau si certau mereu si tatal se purta ff urat cu mama, tocmai de asta am o perceptie proasta despre barbati.te rog sa mi rasp pe mail cum sa m construiesc o relatoe serioasa si fericita,multumesc
Buna Pera..
Din nou am intrat pe acest sito si vad ca de fiecare data f multe articole interesante…temerile mele.. sunt cam multe:)Teama de a fi refuzat … teama de a gresi … frica sa nu te faci de ras… teama de a nu gasi persoana iubita …teama de a nu reusi niciodata in viata. As dori din tot sufletul daca poti sa-mi raspunzi la aceste temeri dar pe mail. MULTUMESC ANTICIPAT(CHIAR ASTEPT UN MAIL):)
la Tv ma uit de obicei la: Discovery, Animal Planet, National Geographic. La video cilpuri muzicale, la filme artistice care imi plac (actiune, comedie, politiste sau altele cu subiect interesant)
De ce imi este frica ? Pai am 41 de ani nu reusesc sa imi gasesc o prietena pe placul meu, in ciuda faptului ca am citit cartea Arta Sedcutiei si am facut un crus de genul asta… si imi este teama sa nu raman necasatorit…….doresc mult sa am o familie…poate e un lucru demodat dar….asta vreau eu….
in timpul liber m-am apucat de fitness si srte martiale ( stiulu ju-jitsu). fitness pentru dezvolatrea armoniosa a organismului, iar ju-jitsu pt. a invinge teama si a ma cali psihic.
imi plac calatoriile foarte mult.
Acum supen-mi tu PERA cum pot depasi frica de a ramane necasatorit !!!!!
Astept raspuns !!!
O zi buna !
buna, Pera,
Te admir foarte mult si vreau sa-ti spun ca intr-un fel sau altul, direct sau indirect,mi-ai schimbat modul de a privi viata, am inteles ca daca un barbat m-a parasit si nu m-a iubit atat cat l-am iubit eu nu e neaparat vina mea, daca nu am intrat la facultatea pentru care m-am pregatit si am terminat cu totul altceva decat imi doream,nu e prea tarziu sa mi reiau visul, ca daca o persoana draga a plecat de langa mine, nu trebuie sa-mi doresc sa plec si eu doar pentru ca nu o mai pot vedea (dar o simt mereu in sufletul si-n mintea mea) si multe alte lucruri…sper sa citesti acest mesaj si macar sa zambesti gandindu-te cat de multe persoane te apreciaza si, ce e mai important.cator persoane tu (si Andreea,fara indoiala) le-ai schimbat viata!.
Multe ganduri bune,de la Bucuresti,
Elena
Nu ma mai uit la TV de vreo 8 ani incoace, am avut televizorul stricat si am descoperit cate lucruri mult mai interesante si utile pot sa fac in timpul pe care il pierdeam ca o leguma la TV. Uneori il mai deschid ca sa vad un film sau sa ma uit pe discovery. In rest mi se pare cea mai mare pierdere de vreme posibila.
Acum vreo doua veri m-am uitat o vreme la stiri si m-am ingrozit ce pot face chiar si unui psihic sanatos. Creeaza foarte multa anxietate, si impresia ca lumea este un loc groaznic.
buna ,nu e prima data cand citesc articolele tale( foarte bune sii ffff educative) insa este prima data cand las un comentariu…….de aici rezulta o prima teama ce iese la iveala ,cea a ridicolului
O alta teama pe care vreau sa o inving este cea de a conduce ,in momentul de fata am inceput demersurile de a ma inscrie la scoala de soferi ,cu ceva emotii ce'i drept dar cu speranta ca voi reusi sa'mi inving aceasta frica
buna pera… temerile mele.. sunt cam multe:)Teama de a fi refuzat … teama de a gresi … frica sa nu te faci de ras… teama de a nu gasi persoana iubita …teama de a nu reusi niciodata in viata. As dori din tot sufletul daca poti sa-mi raspunzi la aceste temeri dar pe mail.
buna ziua! sunt onorata de faptul ca am ocazia de a invata de la oameni cum sa fii un om normal. mie imi este teama de penibil, motiv pt care prefer sa vb mai putin in public, fac prea multe analize atunci cand cunosc pe cineva. mi-e teama ca nu am raspuns pt zecile de intrebari pe care mi le adresez.. ma simt bine cand sunt singura dar stiu ca asta nu este o solutie pt a trai normal. mi-e teama sa spun bancuri in public sa nu rad exagerat
Salut, Pera.
Mie mi-e frica de moarte. Si de boli. Imi imaginez la orice simptom ca am cea mai grava boala. De exemplu… pentru vreo 2 zile m-a durut un membru superior. Exista mai multe cauze, dar eu eram convins ca am trombangeita obliteranta. Asta apare la barbati tineri si fumatori, si daca nu se renunta la fumat se poate ajunge la amputarea membrului. Sunt tanar si fumez. In fine… a trecut. Dezavantajul aici e ca am facut medicina si stiu prea multe boli. Mi-a fost frica de infarct, de hernie de disc, etc… pe rand. Dar uneori mi-e frica de moarte… ma sufoc, am tahicardie si am senzatia ca in secunda 2 o sa ma duc dracului. Mi-am faut ECG-uri si Ecografii la inima… doctorii zic ca inima e ok.
Dar cu frica de moarte si de boli ce fac? Nu ma mai uit la stiri?
Sfaturi? Sfaturi de astea primesc in fiecare zi de la multe persoane. Problema e ca e usor sa zici "Nu-ti mai fie frica!"… mai greu e atunci cand nu poti respira, iti simti inima in gat si simti ca mori pe loc. Atunci ce faci, Pera?
[email protected] mi-e adresa de e-mail.
Ceau Pera.
De 4 ani sa pus prafu pe el, defapt de cand am pc`ul am renuntat treptat la tv.
Daca tot veni vorba despre firca temeri ce am descoperit eu fara sa citesc ii ca sala ma face sa uit de lucrurile care imi provoaca griji adica a fost o perioada de 1 an in care nu am facut sport… sa intamplat un eveniment dupa care au venit altele asemanatoare, mi`am format o convingere si un semtiment de teama fata de lume! minut de minut imi statea gandul la asta, nu puteam sa scap de ganduri vroiam sa scap dar nu stiam cum pana intr`o zi, mi`am amintit despre felul cum ma simteam cand plecam de la antrenament lipsit de ori ce energie negativa!,…, Am inceput sala in 3 zile nu mai aveam acea teama acele ganduri ma parasisera.
Fratele meu mai mic a citit despre ceva interesant el stie engleza eu ma stradui sa invat engleza:
5 MINUTE DE MASAJ ECHIVALEAZA CU UN ANTRENAMENT LA SALA. Din punct de vedere al psihicului, dar nu cred ca si din punct de vedere al circulatiei sangvine…..
"Tapping EFT Emotional Freedom Techniques"-exista materiale despre aceasta tehnica….
Sevus!
salut
am descoperit pagina ta intamplator pe net si poate tot intamplator saptamanile astea ma aflu intr-o cautare a sinelui pierdut din timpul facultatii.
am constientizat ca realitate de azi mi-a bagat in cap cateva temeri de care nu prea mai scap si pe care ar trebui sa le controlez:
teama de grupuri sociale – anume ca nu pot sa le fac fata atacurilor , intimidarilor ce vin inevitabil din cadrul,
teama de a nu fi un ratat, desi imi dau singur exemple + din viata mea parca tot nu este de ajuns
teama de ce spun oamenii despre mine si cum ma privesc-
teama de a nu face greseli- este cea mai mare ..mai ales ca fac mai multe greseli cand imi zic ca nu trebuie sa gresesc .
teama de a spune ce gandesc => ca mint cand nu trebuie nasol ……………
am rugamintea sa-mi dai cateva sfaturi pe mail .
am sa citesc tot ce ai postat
Buna, Pera
Acum ma uit la ” In gura presei” cu Mircea Badea, iar apoi trec pe Discovery daca e o emisiune intersanta , daca nu, trec pe Animal Planet. Asta fac in fiecare seara.
Frica:
1. Paianjeni
2. Sa nu imi dezamagesc parintii, in conditiile in care, sunt cu o persoana de 5 ani de zile si ei nu stiu , pentru ca nu l-ar accepta, poveste lungaa
3. Boli
4. sa vorbesc in public, la o prezentare sau intr-un grup nou, ma pierd
5. sa ma fac de ras
6. sa nu fiu placuta de cei din jur
7. de Esec in viata in general
Cred ca lista e mai lunga, dar astea ar fi principalele.
O seara frumoasa!
buna pera.sincer mie imi este teama mereu de esec.de fiecare data cand fac un lucru am teama k voi pierde sau ca ceea ce am facut nu e bine.dak vine cineva la mn si imi spune k sunt nebuna sau incapabila sa fac cv in viata sau ca pur si simplu ceea ce fac eu nu e bine incep sa cred si simt ca ceea c pers respectiva spune este adevarat sau se indeplineste.imi spun in sinea mea k eu sunt capabila sa fac orice si ca voi face si foarte bine insa ceea ce lumea din jurul meu spune e mult mai credibil pentru mine decat ceea ce cred eu…….
Buna Pera, imi doresc sa iti adresez o intrebare, dar mai intai as dori sa iti cate ceva ca intelegi mai bine. Sunt casatorita de 1 an de zile, dar sunt cu sotul meu de 9 ani. Toate bune si frumoase, bine ca certuri au exisat, dar pana acum vreo 2 luni cand nu stiu ce se intampla ca pare foarte schimbat. Intr-o seara vorbind cu el mia zis ca vrea sa fiu altfel, mai puternica, ca eu nu il iteleg si ca nu il ajut deloc. Dar problema este ca el este o persoana foarte inchisa cu care nu am putut discuta de noi, de ceea ce gandeste el, ce gandesc, ce nu ne place, ma lasat sa descopar singura, sau imi spunea ce ii convenea. Nu stiu cum sa il fac sa aiba incredere in mine sa imi vorbeasca mai mult despre problemele lui. Mai este o problema acum catva timp am gasit niste sms-uri in telefonul lui catre o alta femeie, bineinteles ca nu a recunosc, nu stiu oare ma inseala?, acum iese mai des in oras cu prietenii, intainte unde era el eram si eu. Sufar enorm numai cand ma gandesc ca poate fi adevar ca el ma inseala, telefonul nu il mai tine pe masa, il tine in buzunar.Ce sa fac cum sa il fac sa aiba incredere in mine, imi este frica ca el crede ca stiind ca el ma inseala sa nu creada ca ma complac in situatia asta, si sa ma ia de proasta, nu vreau decat sa mai dau o sansa acestei casatorii. Iti multumesc ca existi si ca ma ajuti.
Buna!
Ca deobicei articolul este foarte reusit, bravo!
Ok, acum ca sa iti raspund la intrebare pusa legata de posturile de TV:
Deobicei ma uit la:
Discocvery, aproape toate posturile lor
National Geographic
Si ca si tine ca sa mai treaca timpul si ca sa mai scap de oboseala mai uit pe posturile de muzica
Acum ca sa raspund si la capitolul de temeri:
Nu prea am temeri de grupuri sociale, faptul ca unii ma privesc urat sau cu dispret, sa ma fac de ras(se mai intampla…), cat despre greseli le privesc ca pe oportunitate de a invata ceva din ele, cat despre temeri de fiinte sau de lucruri pana acum nu mi sa intamplat sa gasesc vreuna.
Singura frica pe care o am din cele enumerate e cea de a aborda femeile/fetele(momentan incerc sa scap de ea).
Daca e ceva ce crezi ca fac gresit spune-mi ca sa pot sa ma schimb…
Si nu in ultimul rand trebuie sa iti multumesc ca ne-ai oferit acest blog, cu siguranta vei ajuta multi oameni sa isi descopere vocatia si sa devina oameni mai buni.
buna !
La TV ma uit cam mult ,cateodata nu vad alt mod de a-mi petrece timpu liber ,parca-mi dispare toata imaginatia.
Mereu am avut o problema cu aspectul fizic si cred ca din cauza asta am devenit foarte complexat.
A inceput sa-mi fie teama sa cunosc lume noua,cand vreau sa fac asta parca mi se sterge tot din cap ,ma blochez pur si simplu imi dispar toate ideile , cand vine vorba de fete nici nu vreau sa mai vorbesc….
Nu am incredere in mine,mereu sunt atent la tot ce fac ,ce zic ,mi-e teama de impresia care o las ……..si lista continua…..
stiu ca pot sa trec peste toate astea dar nu stiu cum sa incep….poate imi dai un sfat.
Multumesc 🙂
In general mie nu mi-e frica de nimic in afara de Dumnezeu.
In schimb de citeva luni am intilnit o persoana care se straduieste din rasputeri (constient sau inconstient) sa ma faca sa imi fie frica de orice,sa depind de el.
Si ma surprind ca incepe sa-mi fie frica de multe lucruri.
Incepusem sa imi pierd increderea in mine.
E o persoana care vrea sa domine prin frica.
Parca ar fi ca si sindromul Stokholm.
Ce sa ma fac?
Si nu pot nici sa renunt.
Sper doar ca "orice nu te omoara, te intareste".
Am si eu o problema si am ajuns deja la medicamente/psihiatrie.
A murit tatal mau acum cateva luni (nu de cancer) si de atunci am dezvoltat o fobie imensa fata de boli mortale (cancer…), atat in ceea ce ma priveste, cat si in ceea ce priveste familia. Vreau sa traiesc normal, fara frica asta, fara sa stau sa imi analizez corpul si simturile in fiecare minut sa vad daca e ceva in neregula saqu sa tresar daca a aparut o bubita si din ce motiv a aparut. Numai vreau sa ma apuce plansul fara sa imi dau seama de ce, vreau sa am o viata normala, ca orice om de 32 de ani, cu o familie frumoasa (nevasta si fetita de 5 ani).
VA ROG, AJUTATI-MA CA ASTA NUMAI E VIATA!
Eventual, daca se poate un raspuns pe e-mail.
Multumesc.
Dragule, acesta e cel mai mediocru site de dezvoltare personala pe care l-am citit vreodata.
Esti un tip mediocru.
Mai studiaza ca poate incetisor vei deveni mai intelept si mai putin agramat.
Vezi… sunt o optimista 😛
@ Dede – multam de aprecieri . Mi-ar placea sa spun si eu despre tine ca esti "cea mai " mediocra cititoare a mea insa nu pot pentru ca oricat de agramat as fi, stiu ca " mediocru" nu are grad de comparatie .
Si eu sunt optimist si sper ca vei avea intelepciunea sa vezi barna din ochiul tau inainte de a vedea paiul din ochiul altuia 🙂
Bravo Pera, da-le peste nas celor care nu au habar sa aprecieze munca ta! 🙂
Cat despre stiri si tv, vreau sa zic ca nu am televizor in casa de aproape 3 ani:). Insa ma uit pe net cateodata la Discovery, Deutsche-Welle, Antena 3( la Mircea Badea si la sinteza zilei), in rest la filme descarcate de pe net dupa ce le citesc "recenzia".
Despre temeri, pot spune ca am multe…de ex., mi-e teama ce o sa se aleaga de tara asta si chiar de intreaga omenire, la cata manipulare si prostie este…pentru mine, mi-e teama sa nu repet greseli din trecut. In rest, pot sa zic ca am curaj sa infrunt esecurile vietii, cu toate ca sunt cateodata nesigur pe mine, dar mi-ar placea sa invat mai multe de la un mentor ca tine!
Pot sa spun ca esti o persoana extraordinara care face ceva folositor celor din jur, mult succes in continuare!
Am descoperit de curand acest sait,si pt inceput nu pot spune decat ca imi place .Incerc, voi incerca mai bine spus, sa iti urmez safturile, chiar am nevoie de o schimbare radicala.La tv nu ma mai uit in ultima vreme , caci toate sunt vechi si noua toate, acelesi intamplari dar cu alti actori.Singurul lucru pe care l-am urmarit a fost un serial tucesc. De ce imi este frica?……… poate suna ciudat ,dar asa este, am pierdut controlul lucrurilor . Imi este frica sa spun cine sunt cu adevarat, imi este frica sa las oamenii sa se apropie de mine, imi este frica sa ies din casa, imi este frica sa incerc lucruri noi. Am investit tot ce aveam ,fizic , material si psihic , in barbatul de langa mine, l-am ridicat …..el a primit laurii , iar eu…… Toate cele bune. Succes pe mai departe.
Buna Pera,ma bucur ca-mi pui intrebari deosebite si astfel aflu despre mine lucruri multe.
De cand ma preocup de dezvoltarea mea personala nu ma mai uit la televizor decat ocazional cu fiicele mele la filmulete amuzante sau la filme care au recunoastere si reflecta unde a ajuns inteligenta lumii,,the secret,,,,avatar,,sau la muzica.
Care sunt temerile mele…Cu toate ca ma pregatesc asiduu si abordez multe persoane mi-e greu sa gasesc colaboratori in activitatea de reclama si publicitate pe care o fac la o firma multinationala.Ma tot intreb daca sunt destul de buna si cum ar trebui sa ma comport cu colaboratorii mei ca sa consolidez colaborarea pe termen lung.Cum sa ma schimb ce calitati sa dezvolt ca sa reusesc sa am succes.Si recunosc exista teama de succes…Daca ai putea sa ma ajuti ti-as fii vesnic recunoscatoare.Ai spus ca-mi vei raspunde,te rog nu ma uita.Admir foarte tare munca pe care o faci ,iti urez succese…si iti multumesc anticipat.
Salutare eu mă uit de obicei la filme mai emotionale sau dicovery -national geographic rareori la sporturi prosteşti care nu îmi dezvoltă cunoştinţele deşi nu am făcut nici liceul… da sunt prost…în fine încep să mă trezesc şi chiar nu regret anii aştia cică pierduţi pentru că experienţele m-au ajutat să devin ceea ce sunt acum! Din temerile mele cel mai important rol face mama care nu stiu să nu o vorbesc de rău nu mă împinge înainte mai bine mă trage zilnic în jos cu discuţii de alea educative ce va fi ? ce vei face ? ce va zice vecina ? de ce nu eşti în stare ? ţi-am zis eu…. etc. foarte folositoare… Da ştiu că nu mă pot deespărţi de ea dar încerc să o controlez eu asta o consider dar sunt curios şi de părerea ta ….? îţi mulţumesc anticipat de răspuns spor să ai şi aşa mai departe !
As dorii tare mult sa pot afla cum sa pot scapa de fricile mele care imi ruineaza viata.Imi este frica sa fiu singura si fac orice sa am pe cineva langa mine,imi este frica de esec ,nu am incredere in mine ,tot timpul imi vine in cap ca nu sunt in stare de nimic ,mi-e frica de boala si sa nu mi se faca rau intr-o zi si sa fiu singura .Va rog mult daca ma puteti ajuta cu un sfat ca ma simt epuizata sa traiesc in fiecare aceleasi sentimente care ma opresc din progres.
Va multumesc mult!
Nu mi-e frica de nimic sincer!!
Probabil ca am o viata la fel de frumoasa ca tine DAR…
am totusi o singura frica:
abordarea undei femei/fete.
Daca vad o fata care-mi place si ma gandesc sa ma dau la ea si sa intru in vorba cu ea..efectiv mi se innegreste orizontul. VREAU SA SCAP DE CHINUL ASTA!!!
Mi-e frica sa nu fiu indeajuns de buna pentru viitorul meu iubit, mi-e frica sa nu dau gres in cariera mea, mi-e frica si ma inhiba cei mai buni ca mine, mi-e frica sa vorbesc deschis cu oamenii din considerente precum ca as spune ceva banal,neinteresant sau ca as spune ceva gresit. Cand eram mica paritnii imi spuneau mereu,,taci din gura, tu nu imi vorbesti mie…”. Cum poti sa ma ajuti Pera?
EXAMENE!!!!
cu litetere maaaaaaaaaari
desi dupa cititul acestui articul parca is mai superwoman
Medicine Anxiety [url =http://zenithconference.org/]nexium medication[/url] It is most often used in the treatment of dyspepsia, peptic ulcer disease, gastroesophogeal reflux disease, and Zollinger-Eillison syndrome. http://zenithconference.org/ – discount nexium
Gcse Biology Drugs And Health [url =http://www.findholistic.com/]propecia hair loss[/url]
If you are someone that is realizing that you are losing your hair then you need to know that not all hope is lost.
http://www.findholistic.com/ – propecia cost
Search For Drug Offenders http://www.equineinform.com/ – generic ambien zolpidem
Of course, the severity of the side effects and how long they will last will vary from person to person.
[url =http://www.equineinform.com/]ambien price[/url]
E super tot ce am citit aici si chiar vreau sa imi spun si eu temerile mele. Efectiv, mi-e frica!!! Trec prin niste perioade critice, chiar nu ma simt bine deloc. Am 30 de ani sj de 4 ani sunt plecata in strainatate. Totul a fost cum a fost pana acum, dar acum ma simt singura sj nu stiu in ce directie sa o iau, ma gandesc ca era mai bine daca ramaneam in tara, si gandul de a ma intoarce ma inspaimanta sj mai tare. La incept am venit din curiozitate, am sj un frate care era deja aici, dar faptul ca nu lucrez ceea ce imi place, ms face sa ma simt goala. In Tara am lucrat in invatamant, aici lucrez in restaurant, ma simt decazuta si simt ca nu voi mai fii niciodata ceea ce eram candva. Pe langa asta, nu am nici prieten, pana acum m-am preocupat sa imj fac sa imi fie maj usor( sa gasesc o chirie, sa am acte, o asigurare de sanatate…cam tot ce am nevoie) dar acum cand le am pe toate, ma simt singura si totul imi e Parca strain. Mi-e frica ca nu o sa fiu capabila sa iau o decizie, ma gandesc si sa na casatoresc, dar nu Mai am incredere in nimeni. Sunt o fata sensibila si corecta, dar mi-e frica de alegerile pe care le fac. Chiar ma simt pierduta!!!
Dati-mi va rog un sfat, nu sung realizata pe nici un plan, stiu, nu e vina nimanui, dar ajutati-ma cu un sfat, cu care plan sa incep. Simt ca daca incep cu planul profesional, mai trec inca cativa ani si voi neglija planul sentimental, sj deja sunt destul de nelinistita ca nu mi-am intemeiat o familie pana acum.
Va rog sa imi raspundeti
am citit istoria ta rezumata.Cindva a fost alegerea ta sa faci acele actiuni,sa pleci din tara etc.acum simti urmarile deja.nu mai citi bloguri de dezvoltare personala daca nu ai puterea de caracter sa schimbi ceva.o sa devii inca si mai stresata in cazul in care nu o sa actionezi.
No sa poata nimeni sa-ti dea o solutie pentru viata ta.numai tu esti responsabila.daca tu no sa faci schimbari nimeni no sa faca.
Nu te gindi la timp.nu mai trece chiar asa de repede cum iti imaginezi.fa ceea ceti place si oamenii o sa se aproprie de tine.ocupata de un hobby,participa la o expozitie,fa-ti noi prieteni,comunica cu ei,incadreazate intr-o companie noua.nu astepta nici un minut,incepe chiar de azi sa faci cite putin.Cite putin ajungi departe.vorbesc din experienta proprie.in fiecare zi dedica cite putin timp pentru ceva.si astfel timpul trece si te pomenesti intro zi ca -mama,da eu am facut ceva.sa primit.principalul sa nu te opresti,ci sa continui cu pasi mici si siguri(in cazul tau). Eu citesc carti decind ma tin minte,citeam absolut totul ce mi se nimerea la mina prin casa.in fiecare zi.timpul a trecut,si acum la virsta de 23 ani am o colectie de minimum 500 carti citite.
asta e parerea mea.superficiala.
Exact asa sunt si eu tot intrun restaurant lucrez…nu stiu ce sa fac….imi e greu sa imk fac noi prietenii …si ma gandesc ca ar trebui sa ma distrez si eu ca is tanar am 19 ani dar nu prea pot…is prea paranoic…timid etc…miar face placere daca mai adauga pe messinger sa mai povestim daca vrei! Id meu : uningernegru2010
Salut,uneori imi este frica cand ma aflu pe terenul de fotbal ma simt timid si parca imi este frica sa ma afirm,parca sunt mort nu sunt eu,parca imi e frica sa incerc schemele pe care stiu ca le fac foarte bine…Mi’e frica daca gresesc si rade lume…dar de multe ori imi pot controla frica. si de azi incolo incerc sa nu mi mai fie frica deloc,asta e gresesc gresesc,dar cand reusesc totul o sa fie in favoarea mea!BAfta.
Ma deranjeaza enorm barfele, si sunt mereu afectat de parerea celor din jur despre mine!!!..este o „frana” puternica in viata mea…
Salut.Adesea ma uit sau ascult dene animate la TV deoarece fiica mea de 2 ani face asta.Dar preferatele mele sunt muz tv si sa fiu sincera privesc stirile mondene, imi place sa admir trupurile frumoase ale vedetelor.
Buna,
Ma uit la TV destul de des, nu neaparat pentru a ma uita la stiri, pur si simplu, o fac doar de dragul de a ma uita. Temerile sunt multe si din ce in ce mai frecvente. Teama de a nu cadea in penibil este cea mai intensa. Acum m-am apucat de scoala de soferi si sunt atat de speriata si stresata in trafic incat simt ca in mintea mea se creeaza un gol imens, iar toate cunostintele mele privind regulile de circulatie s-au pierdut undeva in eter. Nu stiu ce sa mai fac, simt ca nu mai sunt in stare de nimic, pana la urma imi va fi frica si sa trec strada. Nu stiu ce se intampla cu mine, cred ca am nevoie de o vizita la psiholog, inainte nu eram asa o speriecioasa. Chiar crezi ca am vreo sansa de recuperare?
Nu ma mai uit la Tv si imi pare rau ca am facut-o candva. A fost o pierdere de timp si. incet incet, o sursa de stres.
SE PRIMESTE CA BLOGUL TAU E CA SI TELEVIZIUNEA.NU E CU NIMIC MAI BUN.
SPUI OAMENILOR DESPRE PROBLEMELE LOR,DESPRE FRICA,INSUCCES,LENE,LIPSA DE ACTIUNE,PROBLEME DE RELATIE,CUPLU ETC.
SI LA SFIRSITUL POSTARII, SAU PE DREAPTA, AI SECTIUNEA – „COMANDA ACUM „
LAMURESTE-MA TE ROG.
buna ziua ma numesc roxana ,si trebuie sa recunosc ca foarte multi ani am stat numai in casa ieseam la munca cumparaturi si casa si nu am reusit sa imi fac prieteni prietene si mai ales iubit sunt o persoana care nu pot sa ma implic setimental fata de un baiat daca nu ma simt eu atrasa de el si baieti am tot cunoscut vine la mine imi spune ca le place de mine sa iesim la un suc sa ne plimbam dar la adoua intalnire le spun ca nu este persoana potrivita etc de ceva vreme imi place un baiat de la mine din comuna dar el nu stiu daca ma place pe mine problema este ca nici unul nu vrem sa incercam el mi-a dat de inteles cate ceva ba chiar a reusit sa ma faca sa fiu geloasa dar ma enerveaza ca nu ma baga in seama si mie imi este teama de raspunsul lui ce as putea face in aceeasta privinta va multumesc si astept raspuns
Buna Pera.
Nu ma uit la TV de vreo 2 luni deloc deoarece unde m-am mutat cu chirie nu am TV dar nici nu o sa imi iau. Inainte daca ma uitam urmaream stiri despre vreme si muzica.
Cea mai mare teama a mea acum este noul loc de munca (un magazin Lego) deoarece nu stiu mare lucru despre produse si faptul ca noul contract semnat are acea perioada de proba si sper sa fie ok sa nu apara ceva care ar putea duce la incheierea lui, macar pana la anu in martie. Oricum eu vreau altceva ca si loc de munca, inca nu mi-am descoperit vocatia, dar vreau sa ies din iarna si apoi sa vad ce fac. Multumesc mult
Ma duit la televizor pentru ca deocamdata nu am servici,ma uit la emisiuni unde de multe ori sunt conflicte, la filme, muzica, emisiuni de sanatate, canale tv unde pot vedea retete,am renuntat de mult sa nu ma mai uit la stiri, desi in ultimul timp din greseala mai vad cate o stire. Cand am cu cine sa ies, ies in parc sau in oras.Va multumesc.
Ma numesc zsolt am 19 ani is in Uk la munca …am o mare problema …comunicarea si a intalni persoane noi a vorbii cu strainii …daca un coleg imi cere numaru de telefon eu deja ma gandesc la …doamme nush ce rele vrea sa imi faca acest coleg…este nasol gandesc foarte paranic ! Tin sa zic ca acuma 1 an eram consumator de etnobootanice inrait …am ajuns la dezintoxicare…dar cu noroc numai pun droguri in gura..Se poate sa fie din cauza drogurilor reactile dupa un timp ce te lasi….? Nu eram asa nu stiam ce era aia frica sau timiditatea…Astept un raspuns …ms Chiar ma gandeam sa imi las jobul daca colegul tot insista sa ii dau numaru si tot vrea sa cominice cu mine…! Help me ….
ca de obicei,articolele tale au ceva aparte,mesaje f pozitive,Pera,foarte de curand am terminat cartea putere nemarginita de anthony robins,o carte extraordinara pe care am descoperit-o dintr-un articol al lui marius simion si sunt niste metode simple de a scapa de limitari si frica!multumesc!
Buna,tocmai mi-am dat seama ca de ceva timp sunt foarte retrasa mie frica sa gresesc,mie frica sa imi exprim opinia ,deoarece sunt persoane in jurul meu care incearca sa ma influenteze prin orice modalitate sa ma „inchida” mai exact.Deci orice fac,exprim nu este okey .Cum as putea invinge aceste frici?
Buna,despre televizor mi-am dat seama ce se petrece,as numi-o intr-un cuvant manipularea in masa si am incetat sa ma mai uit la televizor,doar national geografic,discovery,si unele emisiuni de divertisment. Cat despre fricile mele,hmm,sunt legate de legile din statul asta care sunt facute in asa fel incat sa nu te ajute,incurajeze,din contra,sa iti fie frica sa faci ceva pt. tine personal. Multumesc,multa sanatate
buna,Pera iti citesc blogul de mult si vrea sa iti multumesc pentru toate sfaturile minunate..desi nu te cunosc personal sunt sigura ca esti o persoana mininata.Cea mai mare frica a mea este sa nu reusesc cea ce imi propun in viata si anume sa fiu doctor.Si imi este frica sa ma integrez intr un grup,sa vorbesc cu oameni si sa ii privesc in ochii …..am nevoi de ajutor
ce parere ai despre SINGURATATE? CUM O VEZI?
Eu urmaresc programele de desene animate (cu fetitele mele ),Discovery,History,HBO,Mezzo si Animal Planet.Frica mea cea mai mare e cea de esec.Mi-am crescut in ultimul timp stima de sine .Dar , dupa incercarile vietii pe langa faptul ca am dobandit mai mult curaj de a incerca lucruri noi ,de a o lua de la inceput , m-am pricopsit si cu o frumoasa depresie care cand ma stapaneste fac pasi inapoi .Si tot ce am construit se darama ca un castel de nisip.Cand imi revin o iau de la capat dar senzatia e ca bat pasul pe loc!
Am citit cateva comentarii si vad ca multa lume are frica de a vorbi cu persoane noi sau in public.Sa va povestesc cum am scapat eu de aceasta frica:In momentul in care am plecat in Spania nu stiam sa vorbesc limba si dupa ce am invatat-o cat de cat m-am angajat.Avand grija de copii si insotindu-i pana si de la scoala,aveau loc anumite intamplari care te fortau sa vorbesti cu strainii.De exemplu :te intreba cineva cum poate ajunge intr-un anumit loc ;copiii faceau trasnai si trebuia sa intervin ca sa-i temperez,in timpul cat asteptam sa iasa copiii de la scoala parintii vorbeau si ma antrenau in discutii.La inceput imi era foarte rusine sa vorbesc pentru ca faceam multe greseli dar m-au corectat ,am ras impreuna si m-au provocat si antrenat in dicutii din ce in ce mai des si incetul cu incetul acea rusine a disparut. Imi amintesc si acum si rad de anumite intamplari .De exemplu intr-o zi duceam copiii la scoala si unei doamne ii cazuse pachetul de servetele .Eu am strigat-o si i-am spus ca i-au cazut scutecele.In spaniola panuelo inseamna servetel iar pañal inseamna scutec dar pentru mine sunau amandoua la fel si cum erau cuvinte noi,abia invatate nu le puteam deosebi..Dupa o portie buna de ras si-a ridicat pachetelul de servetele si mi-a explicat diferenta fonetica.Am facut atatea greseli si au ras de felul in care vorbeam atat de mult incat dupa aceea nu mi-a mai pasat .Am descoperit ca vorbind cu oamenii pe strada ,in parc, in statia de autobuz,ei rad dar ma corecteaza si la final am invatat si m-am ales cu foarte multi prieteni .Deci practica e mama invataturii si obisnuinta creeaza incredere.
draga pera,am fost prezent la discutia care ma diagnostica cu „sistem neurovegetativ sensibil, ai grija ce faci cu el” la varsta de 4 ani si tin minte imprejurarile si participantii.De atunci (acum 41 de ani) ma tot lupt cu asta.Am incercat sa-mi inving toate fricile si rezultatul a fost nul.Crezi ca ai vreo idee buna pentru mine?
Salut,practic fotbal si in tribune vin niste parintii care ma critica fara sa fac nimic, si asa din teama de a nu fi criticat gresesc foarte mult,imi pierd concentrarea si nu imi mai iese nimic pe teren ,Cum pot sa scap de asta? Si imi este teama sa ma bag in seama cu oamenii din frica de a nu ma face de rusine…
buna, nu,.nu esti pirduta. Uita-te in jurul tau si vei vedea ca suntem cu totii la fel …fiecare dintre noi avem fricile noastre mai mari sau mai mici.Cred ca este important sa invatam sa educam aceste frici si sa incepem prin a ne schimba gandirea si modul de a privii lucrurile. o gandire pozitiva atrage lucruri pozitive……invata sa ai incredere in tine insati..succes
Exceptional, nu m-as fi gandit niciodata la asa ceva, si chiar nu ma simt deloc”pirduta’
Mi-a placut foarte mult partea cu edificarea. Cunosc atatea persoane cu care doar daca ma intalnesc pe strada ma deprima, pentru ca vorbesc numai de lucruri negative. Ar fi extraordinar daca am putea vorbi de bine pe cei care nu sunt prezenti. In ceea ce priveste televizorul, nu ma mai uit de mult la stiri, mai aflu cate ceva din ce mai apare pe facebook sau de la prieteni, colegi. Exact din motivul pe care l-ai mentionat tu: te face sa crezi ca exista numai rau in lume. La capitolul „temeri” nu am stat foarte bine, deoarece aveam destule care ma „paralizau” profesional si personal, dar in aceasta perioada lucrez intens la diminuarea si controlarea lor (un exemplu este ca mi-am dat demisia de la un loc de munca ce ma „ingropa” efectiv, fara sa am alternativa imediata de angajare), asa ca sper in curand sa pot spune ca am reusit sa le domin.
Imi e teama sa ma angajez.mie teama de esec ca nu voi putea sa ma descurc.mie teama ca nu voi ramabe la acel loc prea mult timp si iar va trebui sa o iau de la capat.ca nu voi putea sa mi fac nici o pensie niciodata si ca voi ramane fara nici un fel de ajutor din cauza acestir vremuri si acestei taru care nu tu da dreptul sa faci nimic.mie teama ca nu voi ati cum sa mi cresc copilul pt ca eu nu am primit nici o clipa de afectiune in familia mea si mie teama cacopilul meu sa nu repete aceleasi greseli ca si mine.mie teama sa nu mi se agraveze starile de sanatate eu avabd adenom hipofizar la cap si mai mie teama de moarte
Cativa ani nu m-am uitat la TV pentru ca n-am avut. Acum stau intr-un camin cu TV pe hol. Ma uit doar la Clona, ca ma inspira mult pentru ce vreau sa fac.
Intrebarea mea este: cum faci sa nu le fie altora frica pentru tine? Vreau sa plec cu motorul in Grecia. Fac 10 ore, drum european, merg prudent de felul meu etc. Eu abia astept vacanta, dar ai mei sunt terorizati de-a dreptul. Tata viseaza urat, mama se enerveaza cand deschid subiectul etc.
I-am tot dat lu’ mama pe FB exemple de oameni care au plecat in lume cu motorul, bicicleta… ba chiar si de unul care se juca cu leii din jungla (deci exista chestii si mai periculoase de atat). Tot terorizati sunt. Ce sa le fac? Tata a visat ca se darama o casa. Asta inseamna ca moare cineva. Nu vreau sa moara nimeni, mai ales de frica.
De cand am intrat la facultate, cam in fiecare an i-am bagat in sperieti pe parinti: ba am plecat singura cu autocarul, ba am vrut sa plec la munca in afara… dar parca acuma sunt mult prea speriati! Ce sa le fac?
Salut !
Sunt Andrei, si principala mea temere e faptul ca nu pot sa invit o fata in oras sau sa fim doar noi doi. Efectiv ma simt legat de cineva si incapabil sa fac ceva.
Cum as putea remedia acest lucru ?
Salut, teama mea cea mai mare e aceea de a aborda persoane noi, mi-e frica sa spun ceva greșit, deși in trecut eram o persoana foarte sociabilă si nu mi-era frica sa intru in discuție cu o fata care imi place, poate din cauza ca recent am suferit de o depresie foarte urâta din cauza căreia mi-am pierdut toți prietenii si contactele pe care le aveam, acum mi-e foarte greu sa-mi reconstruiesc încrederea in mine si sa ma simt din nou un om valoros. Aștept un sfat de la tine. Multumesc
Salut! Mă mai uit uneori la National Geographic și ascult muzică.
Mi-e frică uneori că soțul meu o să mă părăsească.
Nu îmi place să am in preajmă și să fie puse la vedere cuțite foarfeci sau alte obiecte ascuțite.
Mi-e frică să îmi fac anumite investigații medicale fiindcă voi fi diagnosticată cu cancer.
bun articol.felicitari. nu ma uit la TV doar pe canalele de muzica cand mai dansez prin casa. Ptr putina miscare si relaxare. Cea mai mare teama a mea, in momentul de fata este faptul ca fiind mama a doi copii pana in 6 ani si sotia unui barbat cu mentalitate comunista( gen- femeia trebuie sa stea la cratita si sa ingrijeasca de copii si casa) sa nu imi pot duce la indeplinire visul de a-mi deschide propria afacere pt care ma pregatesc deja, investesc mult timp in dezvoltarea personala si educatie financiara. Ma tem sa nu fiu nevoita sa renunt la vis, atunci cand va trebui sa il pun in practica, datorita familiei care parca striga disperata dupa mine. Simt ca nu se descurca fara mine, sunt dependenti de mine si asta ma termina. Incerc sa ii pregatesc pt ce va urma dar e dificil, dupa ani de zile in care i-am obisnuit ca eu sa le fac pe toate.aici ma refer mai mult la MY HUSBAND. Lui i-as spala creierul daca as putea,dar tot neamul lui e asa si nu isi permite nici el sa fie exceptie. Cateodata am si ganduri de genul ca mai bine fericire si pace in familie decat femeie cu cariera si in casa razboi. Stiu ca este o prejudecata asta. Sper sa nu ma dau batuta si sa merg inainte ca altfel…..imi va exploda capul de atatea informatii pe care doresc sa le aplic in viata si nu as putea.O sa le impac cumva,ca sa fie bine.
Asa este ! nu va mai uitati la televizor , deloc. Mie mi sa intimplat sa intrerup televizorul in 2007 cind am plecat din tara . Dupa un timp am realizat ca ma simt BINE , foarte BINE , desi munceam de dimineata pina seara aveam o stare de bine speciala , creierul mai limpede , o liniste interioara , o alta viziune asupra vietii , o pofta de viata , a inceput sa-mi placa viata , fara frica si mi-am dat seama , am simtit cu adevarat ca toate astea se datoreaza faptului ca nu m-am mai uitat la televizor. Nici in ziua da astazi nu ma mai uit , nici nu mai am televizor in casa , nici lipsa nu i-o simt. Am internetul , eu decid la ce ma uit , iar timpul pe care inainte ii petreceam la TV. acum ii folosesc sa invat , sa studiez , sa stiu , sa aplic , ma si distrez , ma simt bine , am aflat atitea lucruri ……….sunt mai bogata , mai sanatoasa , ma simt mai frumoasa din toate punctele de vedere , nu mai am nici o frica , de nimic , totul este exact asa cum i-mi place sa fie. Va am si pe voi ……..e bine .
eu nu mai am tv acasa de doi ani si sint f linistita, ceea ce doresc tuturor.
temeri…nu prea mai am, decît că nu o să am timp suficient să cresc, să fac ceea ce am ca menire
în rest, mă mai las dusă de val şi nu reuşesc mereu să fiu centrata…pe scopul şi existenţa mea
mie teama sa nu imi fac singura rau,teama de a sta singura in casa
Frica de drumuri lungi, de a merge singura pe strada,cu masina….cum le depases? Sunt un obsacol mare in viata mea pentru ca zi d zi ma impiedica in desfasure activitatilor mele si atunci evit, ma ascund…
Imi este teama sa postez ceva pe acest site. Ma gandesc ce sa scriu, cum sa scriu, sa fie bine. Pe urma ma razgandesc si tot asa…
Buna ziua. Mă numesc Adrian, sunt in Italia de peste 4 ani si am teama de a lucra si de a nu fi judecat de persoanele din jur. Cand lumea mă judeca indirect mă simt foarte rău. Țin sa specific ca iau un tratament pentru o boala psihică pe care nu as vrea sa o specific aici si cred ca asta e unul din motivele care mă fac sa stau rău, teama ca lumea mă judeca. Vreun sfat?
Buna…ma numesc Madalina si am 33 ani.. sunt aici pt a-ti pune o intrebare…dc am frica de viata si de tot ce inseamna nou? frica asta m a copleseste….deja cred ca da in repulsie fata de viata! nu inteleg de ce si cum ar trebui sa fac sa imi gasesc linistea?
Da,ma uit la televizor
Hello Pera! Foarte frumos articolul si direct la tinta. Mi-a placut enorm. Eu sunt un tip de 29 de ani ce a renuntat de doi a se mai uita laTv. De fapt, mai toata viata am fugit de vuzorul tv tocmai din cauza informatiilor negative. Nu le-am putut suporta! Acum ma aflu in situatia in care ma simt prea tupeist cu oamenii cand e vb sa interactionez cu ei simt acea teama , a lor, nejustificata si automat ma simt rusinat si sunt constient ca sunt extrovertiti dar mai mult introvertiti. Sa fie internetul si
Tv motivul pentru care sunt atat de multi oameni introvertiti?
Sa nu mai adaug si experientele care si eu au un rol aici.
Pana si familia mea barfeste, eu de ce as fi altfel?
Be my light ! Multumesc!
Buna, mi-as dorii sa-mi deschizi ochii in legatura cu frica mea.
Mi-e frica ca nu voi realiza nimic in viata, inca merg la scoala si ce-a mai mare dorinta a mea momentan este sa am un job care-mi place si care e, desigur, bine platit.
Vreau sa imi eliberez mintea, sa nu-mi mai fie frica sa esuez.
Multumesc, sper sa primesc un raspuns pe email.
Salutare! Temerile mele sunt in general legate de locul de munca la care sunt cam de 1 luna. Vorbesc la telefon cu britanici si uneori nu inteleg ce mi se spune..colega care ma invata se supara si ma ‘cearta’ la fiecare abatere. In fiecare zi dau peste 1 persoana, 2 careia ii raspund cu totul altceva…in fine..stiu ca sunt nimicuri, dar toate gandurile acestea imi consuma foarte mult din energie si liniste, chiar si din eficienta.
Temerile mele cele mai mari sunt: greseala, faptul ca nu voi ajunge niciodata sa ma adaptez si sa invat tot ce trebuie, descurajarea la cea mai mica neconcordanta pe care o fac in munca, critica pe care stiu oricum ca o voi primi la cea mai mica greseala (desi unele nu sunt greseli), neincrederea, am impresia ca tot ce fac e gresit; nu-mi place ca desi teoretic am invatat tot ce trebuie pentru desfasurarea lucrului, practic ma blochez si la cele mai simple lucruri. De asemenea, ii vad pe cei din jurul meu descurcareti si apreciati la locul de munca si am impresia ca eu nu voi reusi sa fiu asa: sa merg cu bucurie, sa invat din greseli si sa fiu apreciata…
Esentialul este ca am mereu o greutate in piept, teama, frica, apasare, indoiala nu stiu cum sa o numesc, care nu dispare nici cand lucrurile merg bine…
Buna.ma uit la televizor dar numai pentru posturile de muzica. Sunt o fricoasa,intodeauna simt frica,ma panichez,pur si simplu nu ma pot controla ,inghet toata cand sunt pusa in situatia de a ma apara.
Buna! Si eu am renuntat demult la tv si f rar ma mai uit pe Discovery…Animal Planet..posturi d muzica.tot cam asa. Temerile mele sunt altele … printre care…teama ca ar putea muri persoanele dragi din viata mea..sunt obsedata de asta. Desi sunt ocupata.. teama ca as putea ramane singura. Unde mai punem si faptul ca am cosmaruri constant…nu stiu cum sa interpretez.. de ce nu pot sa am o viata normala fara gandurile astea? am impresia ca toti vor sa imi faca rau. Multumesc. as aprecia raspunsul tau.
Eu cred că v-a funcționa,dar îmi place să mã uit la filme de groază chiar dacă sunt fricoasă.
Plus că cea mai bună prietenă e de 10 ori mai fricoasă ca mine.
Ajutor!! Ce să mă fac?????
OMG!!! Puțin help aici!!!
Salut Pera. De ceva timp imi doresc sa am o relatie cu o fata dar din pacate ori se indragosteste ea de mine prea tare si mie nu- mi mai place ori devin eu dependent de ea si nu mai reusesc sa am echilibru. Cum as putea face sa rezolv aceasta problema.
Salut.Mi-e frica sa comunic cu oamenii.Nu am prieteni si mi-e frica sa imi fac.Sunt in situatia asta de 5 ani.
Extraordinar articolul!
Sunt Ianka, ma uit la televizor la filme relaxante si uneori la emisiuni gen”360 de grade” in rest ma oboseste foarte tare televizorul si nu ma uit. Sa iti spun despre mine cat pot de scurt deoarece povestea mea este foarte lunga mai exact de cand m-am nascut eu,Mama s-a imbolnavit, Tata ne -a parasit dupa ce ne-a facut viata un calvar respectiv cand aveam eu 9 ani. Ramasa numai cu Mama care era foarte mult in spitale si cu operatii pe creier si multe altele,Bunicii din partea Mamei m-au crescut in continuare.Bunicii au murit intre timp, Mama inca mai traieste dar se chinuie ca Isus pe cruce si eu o ingrijesc cum pot mai bine pentru ca m-am casatorit si am un baiat. Vreau sa spun ca nu am avut niciodata incredere in mine,traiesc cu o frica permanenta, noaptea ma sufoc ,ma trezeste sotul si raman cu niste dureri groaznice de cap care persista minim 3 zile. Am mai nou si atacuri de panica groaznice, imi creste tensiunea, sunt foarte sensibila, plang foarte mult si nu vad luminita de la capatul tunelului.As vrea sa fiu mai puternica, sa pot raspunde la provocari, sa nu tin totul in mine, sa nu ma mai simt incoltita din toate partile. Am imresia ca toata lumea ma crede o proasta,ca ma desconsidera iar acest fapt ma consuma extraordinar de tare si-mi sporeste neincrederea in mine. De cand ma stiu nu mi-am spus niciodata punctual de vedere in fata nimanui deci nu ma mir ca sunt tratata ca atare. Mi-e frica, traiesc in frica si as vrea sa fiu libera sa fiu ca ceilalti oameni sa ma descatusez dar nu stiu cum. Ma intreb eu,(referitor la restul lumii) de ce facem rau inimilor noastre daca pana la urma ajungem pamant?
Te rog din suflet ajuta-ma!!!!!!!!
Buna! Foarte interesant articolul! Am intrat aici pentru că am nevoie de un sfat. Sa incep cu inceputul. Lucrez in invatamant si ieri dna directoare de la scoala mea mi-a zis ca am fost reclamată de părinti cum ca nu reusesc sa ii stăpânesc pe elevi si in putine cuvinte as face bine sa imi gasesc o alta scoala. Am 31 de elevi, 7 dintre ei au părintii societati, eu sunt tânără, al doilea an de invatamant. In momentul asta sunt cu moralul la pământ, consider ca nu mai sunt in stare sa merg la catedra, ca nu sunt buna in ceea ce fac, desi am luat note mari la examene. Asta este teama mea, ca nu o sa pot sa fac fata in alta parte, ca o sa clachez, cum sa fac sa nu ma mai simt ultimul om de pe pământ? Cei din jurul meu imi spun sa plec din Bucuresti, pentru ca aici oamenii sunt răi, dar ar trebui sa renunt la toata viata mea de aici, la Iubitul meu. Sper sa imi răspunzi.Multumesc!
Salut! La stiri nu ma mai uit de prin 2003, am avut norocul in facultate sa fac un curs de „publicitate si reclama” „mass-media si manipularea” si am inteles cat este de dăunător. Am si eu o frica, ma adresez lui pera dar si pentru cine are plăcerea si răbdarea sa citească: In 2011 din cauza problemelor financiare am plecat din romania sa muncesc in strainatate, aici castigi bani usor dar iti lipsesc multe altele, nu intru in detalii. N am scăpat in totalitate de datorii, dar vreau sa mă intorc acasa…si îmi e frica, pt ca: Trebuie sa mi caut d munca, trebuie sa mă adaptez din nou la viata din România, exista posibilitatea sa nu reusesc sa mi plătesc datoriile lunare…deci…ce fac? Multam…o zi minunata!
temerea mea este ca de fiecare data construiesc doar ca sa daram si sa fac totul una cu pamantul.In acest moment imi sunt amenintate relatia ,jobul si de prieteni nu mai vorbesc pt ca pe astia i-am pierdut demult.Mi-ar prinde bine niste sfaturi.ms
Momentan nu mai am cablu tv :))
…. Fricile mele sunt complexe si multe dar una de care vreau sa scap este frica de …noapte. Nu am ramas singura in casa niciodata in acesti 23 de ani si mi-e teama sa raman, nici macar nu concep asta. Prietenul meu trebuia sa plece cu serviciul pt cateva saptamani si din cauza mea nu a putut pleca, ma simt foarte rau din pricina asta dar nici eu nu puteam ramane singura… As vrea sa trec peste dar nu stiu cum..
Buna pera. Sunt noua pe acest blog si vreau sa spun ca nici eu nu ma uit la stiri pt k imi dau o stare proasta datorita evenimentelor negative prezentate. Referitor la frica as vrea sa spun ca de mult timp incerc sa depasesc acest obstacol care mi-a pus multe piedici in viata si ca sa fiu mai explicita pot spune ca imi este teama sa spun ce gandesc,chiar daca am dreptate gandind ca ceilalti ar fi raniti de parerea mea. Prefer sa tin in mine si sa ma consum decat sa zic ceva.Tin foarte mult la parerea celor din jur si as vrea sa nu ma mai intereseze dar nu stiu ce sa fac.Eu am crescut intr-o familie in care am invata ca trebuie sa-i lasi pe altii sa te jigneasca iar tu sa taci din gura si sa nu zici nimic doar ca sa nu se iste un conflict.Stiu ca nu e bine si ca doar eu contez dar nu stiu ce sa fac.As vrea sa stiu daca imi poti da un sfat in aceasta privinta. Multumesc
Bună 🙂
Poate o sa ți se para total ciudat, dar lucrul de care mi-e frica sunt fenomenele supranaturale, gen:fantome,diavoli… Etc.
Poate te întrebi de ce…
Pai,nu îți pot spune sau povesti ce se întâmplă cu mine..
Te rog din suflet să-ți supui măcar o părere… M-ai ajuta mult 🙂
Heiii…eu habar nu am cum de am ajuns aici si sa caut micute secrete ce ma pot ajuta sa depasesc depresia prin care trec. Am 18 ani si de cateva luni bune ma confrunt cu o durere in suflet ,ireala aparent . Totul a inceput acum 2 ani cand m am inscris la oriflame si aici au inceput grijile ,facturi ,grupul meu de fete cu care trebuia sa vorbesc tot timpul ,nu mai aveam timp de scoala ,intre timp mi am facut si prieten si mi a fost mai greu ….am ramas datoare la oriflame desi ei mai aveau bani sa mi dea ,la avon la fel …acum ma macina gandul la repercursiunile neatentiei mele. Directorul de la oriflame ma lua la seminare unde parca eram obligata sa promit ca voi creste mai mult, aproape ca eram director ,insa am stagnat si am decazut ajungand aici ,acum .. merg la psiholog, am 10 sedinte deocamdata ,mare lucru nu simt . Fricile mele sunt : dirigintele mele ,bunicii pe care nu vreau sa i dezamagesc, datoriile acelea la avon si oriflame ,rautatile societatii ,colegilor ,oamenilor din jur , mi e teama de parerea lor , mi e teama de critica lor ,mi e frica de moarte de fapt imi e cel mai frica ,imi e frica de multe fenomene ce vin din filmele ,desenele si emisiunile la care m am uitat cand eram micuta. Am nevoie de ajutor ,uneori imi vine sa ma las prada viciilor sau mortii …desi nu e o solutie…. eu constientizez absolut tot ,dar nu pot pune in practica ,nu pot alunga gandurile urate ….
Multumesc ..
Am 16 ani , si am temeri legate de fete,imi pun tot felul de intrebari.Daca ma refuza si voi ramane cu ochii in soare ma voi face de ras in fata prietenilor, iar daca accepta ce vor spune ceilalti despre mine ? Nu ma uit la televizor prea des , poate doar la documentare sau filme , dar in niciun caz la stiri. Ma puteti ajuta?
Buna seara. Eu la televizor ma uit din când în când la ,,Destine ca-n filme”,la ,,Teleenciclopedia”,emisiunile pentru fermieri. Ma mai uit si la stiri de 2-3 ori pe saptamâna,deoarece mama e cu stirile. Cea mai mare frica a mea e ca voi fi predat strainilor de catre mama si rudeniile ei,ca voi ajunge sclav si va trebui sa muncesc toata viata din greu pentru altii fara fi remunerat,ca voi fi batut si batjocurit,ca nu voi avea cuvânt în fata respectivilor stapâni,ca îmi voi pierde toate drepturile,si nu voi avea posibilitatea de a comunica decât cu … mine.
salut, mi-a placut mult articolul tau si de asta ma intrebam daca nu mai putea ajuta sa scap de teama de a-mi face un vblog. Imi e frica mai mult de reactiile oamenilor si de dislike-uri. Ce pot face? Am o groaza de idei.
Buna ziua. În primul rand ma uit la ,,Teleenciclopedia”, ,,Destine ca-n filme” si ,,Tezaur Folcloric” pe Tvr2 si Tvr1. Din fericire,nu am antena parabolica,asa ca de la anul viitor îmi va fi mai bine din acest punct de vedere. De ce ma tem? De violenta,de faptul ca voi ajunge sclav si ca nu voi avea cuvânt înaintea stapânilor si ca nu ma vor întelege niciodata,ca voi fi obligat de catre acestia sa traiesc izolat în propria lume,ca nu voi avea posibilitatea sa-mi întretin prieteniile si relatiile pe care le am deja cu privire la lumea fizica umana,ca îmi vor fi furate toate telefoanele mobile,si singura mea legatura viabila va fi cu Dumnezeu si cu lumea spirituala,si doar prin telepatie cu toti prietenii de pâna acum. Ma puteti gasi la adresa de email [email protected],unde va astept si raspunsul.
Salut!Trebuie sa recunosc ca ma uit la televizor dar de ceva timp am reusit sa evit canalele de stiri iar acum urmaresc animalplanet,discovery si ascult muzica ori la televizor ori la pc.Una dintre fricile mele pe care o consider mai puternica este frica de esec iar apoi urmeaza frica de a fi exclus,frica de a fi criticat,de a esua pe orice plan.
Hey.. cu ce sa incep? In primul rand precizez ca am 17 ani si sunt fata… la tv nu ma uit decat la Spoonge Bob (da stiu e ciudat:))) iar ca temeri am foarte foarte foarte multe… oricat as incerca nu prea pot sa le controlez sau ameliorez sau sa le folosesc in ajutorul meu… daca poti as vrea sa imi raspunzi pe mail desi articolul e cam vechi si nu stiu daca te mai ocupi de el… iar ca frici kncerc sa fac o lista acum:
-imi e frica sa merg pe strada oarecum am mereu inpresia ca oamenii se uita ciudat la mn si e ca si cand ar fi ceva gresit cu mn…
-imi e frica sa am o discutie serioasa cu mama si sa ii zic pct meu de vedere in legatura cu tot, pt ca stiu ca nu m ar asculta si am fi total in contradictoriu si apoi se lasa cu tipete jicniri bineinteles la adresa mea
– in ultimul rand imi e frica sa iubesc… da nu am avut nici un prieten (cu primul sarut e alta poveste) cum vorbesc cam de 6-7 luni cu un tip, stam pana dim de vorba si tin la el foarte mult dar nu stiu dca e iubire si sa risc prietenia noasta.. el a zis ca ar fi frumos daca ar fi ceva dar nu ma peseaza si daca vreau sa ramana asa cum e, e perfect, dar eu chiar as vrea sa stiu daca eu simt acel ceva macar sa nu mor proasta…
Cam asta ar fi… daca mi ai raspunde ti as fi recunoscatoare..
Multumesc si scz de deranj
Am exact aceleasi temeri…pe langa multe altele, insa te inteleg perfect.
Am 15 ani, insa, poate fara sa vreau am devenit mai matura pentru varsta mea…
Daca nu te superi ca intreb, de unde esti ?
Buna am atacuri de panica si Cea Mai Mare dorinta a mea Este Sa scap de ele. Te rog Din suflet ajutama!! Am 2 fetitte una 4 ani si bebe de 5 luni care Au nevoie de ajutorul si sprijinul meu. Am citit cateva articole deale tale si miau facut Bine. Mas bucura daca miai raspunde.
Buna ziua. Eu am fost fricos si recunosc de cand eram mic. Acum am un mare impas, o extractie de molar de minte. Va rog sa nu radeti de mine, dar sunt un om emotiv. Singura mea solutie de a invinge frica este sa caut un alt doctor care sa verifice acea radiografie sa vada daca nu cumva se poate trata acea radacina.
Daca mi-ati ascultat aceasta temere, imi puteti scrie oricand. Eu maine am acest examen greu si o sa incerc sa-mi inving aceasta temere. Va rog frumos sa-mi tineti pumnii daca ma puteti intelege.
Buna.
Imi e teama de singuratate si de a mai lua decizii. Am fost intr-o relatie de 8 ani + cu o persoana pe care am iubit-o si pe care inca o mai iubesc. In ultimii ani nu prea mai comunicam; vorbeam, dar nu comunicam. Frica imensa m-a blocat sa ii spun ce am pe suflet si ce temeri am. Am ajuns sa cred ca nu mai exista iubire intre noi si am terminat relatia respectiva in momentul in care a aparut o persoana cu care am putut vorbi.
Odata cu aceste experiente, dupa ce am pierdut tot ce era important ptr mine (dragostea, stabilitatea) am ajuns la concluzia ca mai bine sa pierd ptr ca vorbesc, decat sa pierd ptr ca tac. As da orice sa pot discuta cu fostul meu prieten cu care am fost timp de 8 ani jumatate, sa ii pot spune tot ce nu am putut sa ii spun de frica. Frica fata de un eveniment care oricum s-a intamplat, si nu intr-un mod foarte placut ptr nici unul dintre noi.
Buna ziua, in general ma uit la televizor la seriale, ca de exemplu Elementary si documentarii despre orice…
Cele mai mari temeri ale mele sunt de a gresi si de a fi inselata (de persoana iubita).
Salut,daca o sa-mi raspunzi te rog sa-mi raspunzi prin email
Am 15 ani.Si o sa ajung la liceu,si mie frica sa nu iau bataie + că mie si frica sa dau cu pumnu
De ce ?
Deoarece am văzut o stie adica mai multe la ProTV,că unu a dat in altu si l-a lovit grav si a murit
Ai dreptate cu stirile
da asa e ai drepttate an tot ce spui am anvaatat sami fie teaama cu unele lucruri nu le pot facce si ca daca gresesc an cea ce fac
Buna,acest articol chiar aveam nevoie acum sa il gasesc,acum am nevoie de un sfat.Problema mea este ca de cate ori sunt intr o relatie si imi arăt personalitatea omului de aproape atunci devin ft sensibilă si plâng din orice si daca persoana este prea directa si imi spune ceva atunci ma supăr si asa vin certurile…actualul meu prieten vrea sa ne despărțim pt ca el numai vrea o relatie cu o persoana caruia ii este mereu frica si care plânge,zice ca ii dau o stare proasta atunci cand plâng…nici eu numai vreau sa ne certam din orice,câteodată poate m prea multe asteptări de la el sau poate nu il abordez cum ar trebui si de aceea se ajunge la neîntelegere si supărări,eu apoi plâng si el devine distant si asta ma doare si mai tare…nu vreau sa il pierd si stiu ca in mare parte eu am problema asta si vreau sa schimb asta la mine,numai vreau sa traiesc cu frica si numai vreau sa ma simt mereu asa…nu este doar cu el,asa a fost si cu celelalte relatii. Deci este de la mine..mereu pun totul la suflet si plâng din orice..Te rog să imi dai un sfat.
Multumesc
Salut,nu ma mai uit la televizor de mai mult de 10 ani si sunt multumita …insa de un an si jumatate traiesc intr o stare de fobie continua…mi e frica de moarte si de boli..mi e frica de faptul ca in orice zi pot sa fac o boala care sau o sa ma omoare direct sau o sa ma chinuie o perioada si o sa mor in chinuri…si asa zi de zi si noapte de noapte…nu mai vad nici un sens in viata…am impresia ca viata s a terminat…iau pastile care ma mai ajuta sa dorm cat de cat..
Buna…
Luni voi incepe scoala, prima zi de liceu….nu sunt deloc încântată si asta pentru ca imi e teama de ce o sa spuna noii colegi despre mine…
Ultimii 3 ani au fost foarte neplacuti. Fostii colegi m-au batjocorit si m-au făcut sa fiu asa…de la o fata sociabilă si care credea ca o sa poata fii prietena cu toata lumea, in ultimul an pentrecut acolo ajunsesem sa nu am niciun prieten sa stau singura in banca , abia asteptând sa plec din mediul ala, in care tot ce puteam face era sa ma intreb cu ce le-am gresit.
Eu sunt mai plinuta, lucru care m-a facut tinta jignirilor…
Ma făceau balenă, îmi spuneau că sunt cat Rusia si foarte multe vorbe care poate pe moment nu m-au „izbit” asa puternic, dar care acum m-au făcut sa ma intreb daca nu o sa am parte de acelasi tratament si in noua clasa…
Aruncau aproape in fiecare pauza cu creta in mine, cu coji de portocale, cu coji de seminte. Odata chiar mi-au dat cu mingea in spate (intentionat pentru ca au inceput sa tipe ca m-au nimerit) si nu am ripostat cu absolut nimic…am stat in banca mea, si chiar si de asta se legau, daca ma ridicam pana la gunoi spuneau „se misca muntele”, de ajunsesem sa ma rog in sinea mea sa nu observe ca m-am ridicat…
Nu am povestit nimanui, poate de rusine…pur si simplu nu vreau sa stie nimeni…insa ma apuca plânsul cand ma gandesc ca nu stiu ce voi face daca voi fii tratată astfel iarăsi…tinand cont ca eu stiu cum sunt…si tot ce imi doresc acum este sa păsesc încrezătoare spre liceu si sa îmi fac prieteni, sa sociallizez, si poate cine stie atunci voi fi pregatita sa povestesc cuiva fata in fata, prin ce am trecut, pentru ca simt ca numai asa voi putea trece peste, eliberandu-ma de gândurile acestea…
Îmi este frica de răutatea oamenilor…mai exact de singurătate(este groaznic sa stii ca nu ai niciun prieten cu care sa vorbesti deschis, cu care sa te distrezi…nu stiu daca ma poate intelege cineva)
buna,te inteleg foarte bine…. insa iti spun sa nu faci compromisuri doar pentru ai face pe ceilalti sa te accepte ….vei gasi si persoane care nu vor tine cont de cum arati ci vor vedea persoana care esti si care te va aprecia….mergi mai departe ignorai….gandeste ca sunt niste nimicuri care nu merita osteneala ta…pupici…si eu am avut si am prietene ca tine insa pe mine nu ma deranjeaja……eu sincera nu m-as osteni prea mult cu ceea ce spun ei…. inca sunteti copii iar altii au rautatea parintilor care se rasfrang asupra lor…pastreaza-ti personalitatea ,asta conteaza
Oare mai esti aici? Daca ar exista un termen pentru frica asta …Am un bebe de 9 luni … cateodata stau si ma uit la el si pur si simplu nu imi pot stapani lacrimile..imi este extrem de teama ca el sa nu sufere… nu suport gandul ca cineva i-ar putea face rau .. nu suport gandul ca propriul meu ingeras ar putea pati vreo nenorocire… sunt dezamagita de lumea in care traim incat imi doresc, desi il iubesc enorm , sa nu fi facut niciodată un copil ..nu pt ca sunt egoista si nu as putea indura suferinta ci pt ca nu as putea indura gandul ca el suferă. Imi mai este teribil de frica sa nu se intample ceva cu mine si sa nu pot avea grija de copilul meu..Dupa ce s-a nascut am avut un cosmar teribil . Stateam pe un hol asteptam sa fie verificat de un doctor si cand l-am avut iarasi in brate imi dadusem seama ca a fost abuzat sexual… nu stiu de unde pana unde am avut acest vis.. probabil media si știrile de toata groaza vazute pe net sau la televizor.. m-am trezit stoarsa de puteri si plansa …cu un sentiment dezgustător pentru tot ce ma inconjoara… cu o dispeare de nedescris ca asta se intamplase in timp ce eu stateam afara pe hol copilul meu suferea îngrozitor.. iar eu nu facusem nimic sa impiedic asta..e un sentiment de neputinta ingrozitor..ma dezamăgește lumea in care traim .. cum se pot intampla atatea lucruri monstruase .. incat imi doresc sa nu fi trait… cine a sadit in noi sentimentele si pentru ce ? Pentru ce atata suferinta si amaraciune.. Ii pun la indoiala existenta lui dumnezeu. .suntem niste pioni intr-un joc .. cineva ne testeaza? Daca dumnezeu exista de ce îngăduie ca acesti ingerasi sa pateasca astfel de lucruri? De ce ne-a creat pentru a suferi? Parca asta e scopul conviețuirii ? Toate speciile de pe pământ sunt prade si pradatori .. de ce ?…de ce nu poate fi o lume dreapta fara violente si cruzimi fara suferinte…… cred ca imi pierd discernământul. ..
Și eu trec acuma prin asa stare de tristețe parca vreau ceva sa fac dar îmi este frica și iară intru tristețe mare și numai știu ce să fac nici nu pot sa dorm bine ca ma gândesc foarte mult
Buna,pentru mine nu am temeri ,pentru cei de laanga mine da…..cum vine asta???
cu toate ca am 16 ani…nu ma.m mai uitat la Tv de vreo 4 ani cu toate ca atunci nu aveam de unde sa stiu ca TV-ul minte dar a venit de la sine si mi.am dat seama ca sunt prosti
Filme rimantice, animate , concursuri muzicale ,paprika. Mi-e frica sa nu-mi pierd job-ul , ca nu stiu sa negociez si sa ma port cu oamenii la munca .Mi-e frica ca fara munca nu am valoare , nu ma apreciez .
In ultimii 8 ani am migrat foarte mult, mereu in cautarea dezvoltarii persoanle si pentru a invata cat mai multe despre mine si despre cei din jur si inca locuiesc in strainatate. Dar de cateva luni am terminat facultatea, m-am despartit de prieten si pentru prima data in viata mea nu am niciun scop sau obiectiv, mi-e frica de viitor, mi-e frica sa fac un pas inainte, sa iau hotarari sa mai explorez lumea dar si raman pe loc. E un semtiment oribil care ma face sa imi schimb in fiecare zi umorul si viziunea asupra vietii.
Am 25 de ani si am impresia ca viata mea s-a sfarsit aici.
Nu nu ma uit de nici un fel la televizor , calculatorul si internetul imi ofera tot ceea ce am nevoie si ma intereseaza. Daca stau bine si ma gandesc ceea mai mare frica a mea e aceea de a esua in incercarea de a reusi.
Am cateva luni de cand am incetat sa ma uit la TV. Sunt atatea materiale video pe youtube + blogul tau despre dezvoltare personala, control emotional, etc…Cel mai greu lucru este sa scapi de statutul de victima, mie mi-a luat 2 ani si inca invat.
Recomand meditatiile si tot ce tine de mesaje pozitive online, in fiecare zi. Nu ratati o zi fara sa va documentati. Puterea alegerii este ceea ce ne defineste!
Multumesc pentru articol!
Buna ziua! Super este si acest artiol. Am ras cu lacrimi la expresia „creier de maimutoi”. La televizor nu ma uit aproape deloc, chiar deloc de ceva vreme, dar uneori, nu neg, mai apare pe facebook cate o stire care „ma face” sa o citesc si apoi constientizez ca nu a fost ok. Cea mai mare teama pe care o am in momentul de fata este teama de esec; imi e frica sa nu ii dezamagesc pe cei din jur si sa nu ii pierd.
Articolul a fost f bun comentarile pe masura. Am citit toate comentarile de la a la z unele dintre ele mi au intrat la suflet si m am decis ca trebuie sa dau si io mai departe un gsnd bun pt urmatorul cititor…Fricile oamenilor sunt multe… dar oameni buni nu va mai temeti !!! nu are rost…. frica nu ajuta la nimic… de ce sa ne fie frica de moarte??? precum vorba aia: sa traiesti e periculos – cine traieste moare!! :-))) sfatul meu pt cei ce au anumite frici e sa si le invinga. Cum? Simplu: tie frica de intuneric? te duci pe intuneric pana nici nu te mai intereseaza ca e intuneric… stiu…usor de zis greu de facut..dar nu i imposibil pt ca omul numai ce ne vrea nu poate… celor care le e frica de gura lumii le spun urmatoarea faza ce am vazut o intrun film: intrun restaurant 2 prietene stau de povesti la un moment dat trece un copil in fuga si varsa o ceasca de cafea pe fusta uneia dintre ele facandu i fusta varza aceasta stanjenita de ce va zice lumea se uita in jur si se apuca de bocit dar prietena ei ii spune: ,, relaxeaza te gandeste te ca peste 100 de ani nimanui nui v a mai pasa de asta…” ,ideea e ca problemele care n i se par noua mari majoritatea nu conteaza cu adevarat ci doar noi facem un capat de tara din asta….
Great stuff ! Voi citi cartea
Buna! Ma numesc Monica. Foarte de folos articolul tau!
Acu ceva vreme, m-am simtit perfect, m-am simtit foarte fericita si implinita, totul era la locul lui si niciodata nu m-am simtit atat de multumita de viata mea. Si tocmai chestia asta ma speriat, fericirea asta.
Mi-am zis ca sunt mult prea fericita, si ca sigur va trebui sa platesc fericirea asta cu un lucru rau, si gandul acela ma speriat foarte tare.
Si de fiecare data cand ceva este bine, ma speriu si nu imi dau voie sa ma bucur de nimic. Ai putea sa ma ajuti?
Postul putea sa fie numit mai sugestiv : ” teoria basinii”
Hei,
Eu nu ma mai uit la tv de cand eram in liceu (oficial de 20 de ani). Preferam sa citesc sau sa fac orice altceva pe pc, totusi, cand mai treceam prin camera mai furam, si inca o mai fac, cateva clipe de tv. Totusi sunt un sac de frici, mai mica sau mai mare. Acum, cea mai mare frica a mea este ca nu voi fi in stare sa fac totul bine la examenul de grad… Examen pe care nu il doresc in mod deosebit… Nici nu stiu daca voi mai ramane in invatamant pana sa termin cu toate examenele.
Nu stiu ce sa fac. De fiecare data cand am o frica, iar frica de acum e destul de mare, ma blochez. Nu imi mai merge mintea nici sa ma bati. Oricat as aduce in memorie momentele in care m-au apreciat altii in ceea ce fac, frica ma paralizeaza si raman in starea aceea. Cum pot sa o folosesc ca pe un motor, ca pe o motivatie? Stiu ca trebuie sa fie o cale, dar nu o cunosc inca. Poti sa ma ajuti, te rog?
Frica,frica mea de a fi eu de a spune adevarul chiar daca e dur cred ca e mai bun ca o minciuna dar mie frica sa nu gresese frica de a fi deschisa cu sotul si cei din juru meu doar pt simplul fapt sa nu spun ceva gresit sa nui ranesc, frica de a gresi in orice , si problema cea mai mare pt mn e ca nu reusesc sa spun c’è ma deranjeaza ce mi convince si ce nu prefer sai fac pe ei sa se simta bine iar nemultumirile sa le tin pt mine … cum as puteam face sa tre peste frica asta? Ai puteam sa ma aiuti? Iti multumesc anticipat.
La tv ma uit rar imi pun de pe stick Grey’s anatomy si la Urzeala Tronurilor sau Downton Abbey. Frica mea este ca sunt o ratata si nu am sa reusesc nimic in viata.Uite maine am a doua parte la un amarat de interviu pt receptionista hotel, mult mai jos decat pregatirea mea dar tot imi e frica.Imi e frica ca fetita o sa trebuiasca sa mearga la gradi acum la 2 ani si 5 luni si nu o sa se acomodeze.
De curand sora mea m-a pacalit cu n8ste acte si imi este frica pt ca mereu mi-a facut numai rau de cand eram copil ma facea proasta si incapabila si cam acoli am ajuns :). Aaa si ma uit la filmele animate ale lui Haiao Miazakyi. Astept doar sa treaca viata sa mor mai repede pt ca nu am nici un rost pe acest pamant din pacate…
Buna! Foarte tare articolul!!
Ca sa iti raspund la provocare, la TV nu ma uit. Dar ma uit la filme sau seriale pe laptop. Stirile nu imi plac pentru ca sunt prea multe lucruri rele care se intampla sau sunt relatate acolo si nu vreau sa imi umplu capul cu prostii de-alea.
Temerea mea cea mai mare, e pe plan profesional. Imi place domeniul in care lucrez, si jobul actual, doar ca unele lucruri le-as schimba. As vrea sa imi fac curaj sa ies din zona mea de confort si sa tind maaai sus. Mi-e teama de nou, si as vrea sa scap de lucrul asta. Pentru ca vad ca ma tine pe loc. Stiu ca am mult potential si as putea sa il folosesc in alta parte poate mai mult.
As vrea sa scap de teama asta si sa pot sa am curaj sa fac urmatorul pas in cariera 🙂
Daca vrei si poti, m-as bucura daca mi-ai raspunde printr-un email. Multumesc 🙂
Pentru a putea evolua ,pentru a ajunge la nivelul maxim trebuie sa dai totul din tine, dupa care organismul trebuie sa se refaca;munca e buna dar nici relaxarea nu a omorit pe nimeni .Un om epuizat nu mai poate da randament ,devine vulnerabil .Avind in vedere ca o perioada mare de timp o petrecem muncind ,e super ca munca pe linga bani sa aduca si o multumire sufleteasca .
FACETI UN LUCRU EXTRAORDINAR;
Eu sunt mai timid pentru ca am fost batut,si imi este frica mai ales cand ma duc la liceu 🙁 te rog sa imi raspunzi pentru ca nu stiu ce sa fac…Eu rad cu ceilalti dar catodata nu pot sa mai vorbesc pentru ca intervine frica.Si ciudat e ca nu fac nimic si se iau de mine.
Am dat peste acest articol într -un moment de răscruce al vieții mele. Mă aflu în plin proces de redescoperire a sinelui meu și deși s-au scurs vreo doi ani de când am pășit pe acest drum al dezvoltării personale admit faptul că sunt foarte multe lucruri cu care trebuie să fac pace pentru a trece la următorul nivel, iar printre ele, la rang de cinste, sunt propriile temeri, care, par ca nu se mai termină. Cred că am avut de-a face cu toate temerile posibile; inclusiv teama de a trăi. Multe dintre ele le-am depășit și tot multe au mai rămas : teama de a nu mă face de râs, teama de a nu fi judecată pe nedrept, teama de necunoscut, teama de succes, teama de a mă exprima în public, teama de eșec la care se mai adaugă teama de șerpi și teama de apă.
Am ales de mult să triez eu informațiile care mă interesează și caut să mă inspir din poveștile de succes ale altor oameni. Televiziunile sunt oarecum toxice prin informațiile pe care le difuzează în mod distorsionat făcând ca toate temerile noastre să le amplifice și mai mult. Eu am ales și aleg să – mi depășesc propriile temeri în primul rând prin conștientizarea și acceptarea lor, apoi îmi fac curaj să le confrunt prin experimentarea unor situații care îmi stârnesc în mod reactiv teamă. Și descoper mai apoi că teama era doar o proiecție mentală personală care mă împiedica să trăiesc experiențe noi.
Buna Pera! 3 temeri: teama de a fi respinsa, teama de abandon si teama de a fi inselata (legate de viata de cuplu). Toate vin pe fond familial, rational vorbind nu sunt foarte justificate in ceea ce ma priveste. Si totusi le resimt f tare si imi este greu sa leg o relatie trainica, probabil pentru ca atrag persoane cam nepotrivite si usor indisponibile.
Buna! La TV nu ma mai uit de mult timp, doar urmaresc uneori desene animate impreuna cu fetita mea de 5 ani 🙂 Cea mai mare temere a mea este de a nu ramane in necunoscut, in anonimat…vreau sa las ceva important in urma mea. Intr-o anumita masura, aceasta temere vine si din dorinta de a fi cel mai bun exemplu pentru fetita mea.
Felicitari pentru articol!
Minti, oamenii nu sunt egali si nu se nasc cu tot ce le trebuie ca sa fie „extraordinari”. Adevarul e ca exista mai multa „rautate”, de cat „bunatate”. Si nu e un lucru rau in asta, pentru ca asa e mersul lumii, crezi ca speranta sau ceva/ cineva va opri roata din a se invarte? ca dupa cum zici tu toti ne nastem la fel si avem aceleasi calitati si vointa de munca, perseverenta totul la egal, dar ceea ce zici tu e lipsit de realitate. E ok sa lupti pentru ce vrei, asa si trebuie, dar cand dai de un oponent care iti este superior, ce faci? Unii obtin, unii obtin tarziu, unii obtin foarte tarziu, unii nu obtin deloc ce doresc. Poti sa spui orice, sa-mi reprosezi orice, dar tot eu am dreptate.
Zice de televiziune ca ne baga reclame pe gat si ne face sa cumparam lucruri….dar aici tot de reclama e vorba…la sfarsitul articolului te pune sa ii cumperi cartea… macar e in scop educational 😀
Buna! Am nevoie de niste raspunsuri si ajutor.. Am 14 ani si nu stiu ce sa fac.. De fiecare data cand ies undeva imi este frica, ca cineva se va uita la mine si va zice „Uite-l si pe asta ce fata are!”, Imi este frica sa stau langa cineva necunoscut.. De exemplu mai mereu cand ma duc sa ma tund imi este frica, vad ca oamenii stau si asteapta sa se tunda, mai ales cand vad adolescenti ca se uita la mine, ma sperie ingrozitor, imi este frica de ce va gandi acea persoana despre mine, chiar nu stiu sa ma exprim sa intelegi ce iti cer..
Vreau sa scap de frica asta, vreau sa ies afara ca omul..sa nu ma tem ca cineva se va uita ciudat la mine..
Sau uite inca un exemplu,daca imi iau haine noi sau ma tund modern imi este rusine sa ies din casa,imi este frica ca se vor uita la minr ciudat si vor zice „Uite-l si p-asta cum s-a imbracat” sau „Cum s-a tuns ratatu asta” etc…Si am obisit sa stau in stres si in frica tot timpul.. Vreau sa ma ajuti.. Te rog..
Într-adevăr*
Buna seara, Pera
Te-am descoperit acum vreo doi ani. Am cartile tale si le citesc si recitesc de cate ori am ocazia sau ma confrunt cu cate o problema.
Da, inca ma uit la televizor, dar fac asta din ce in ce mai putin. Imi plac comediile romantice,filmele pentru copii ( chiar daca am 50 de ani) si desenele animate.
Recunosc ca ma lupt cu fricile, este complex dar de fiecare data cand reusesc sa depasesc frica sunt mandra de mine.
Ce pot sa iti spun este ca iti multumesc pentru tot, iti multumesc ca existi si te iubesc pentru ca la o rascruce din viata mea te-am descoperit cu cartea „Personalitatea Alfa” si „Lupta cu demonii interior”.
Buna pera nu am timp sa ma uit la tv am 2 copii mici care vor desene si atentie multa din partea mea frica mea cea mare este sa nu dau gres ineducatia copiilor mei eu nu am beneficiat de cea mai buna scoala sau profesori si nu vreau ca si copii mei sa sufere cum am suferit eu
Salut Pera, eu nu ma uit la televizor de cand team cunoscut pe tine, asta acum 2 ani in urma
Mie imi e frica de condus masina si nu stiu de unde provine aceasta frica. Mai rau e ca nu stiu cum sa scap de ea si luna viitoare am examenul de condus (al doilea). Pe primul l-am picat tot din cauza emotiilor care m-au facut sa ma pierd si sa reactionez haotic. Daca ma puteti ajuta v-as fi foarte recunoscatoare.
Bună seara. Eu am doar Tvr1 până în prezent.
La televizor mă uit la ,,Teleenciclopedia”,la ,,Pulsul zilei”,la ,,România nouă”,la ,,Profesioniștii”,la ,,Garantat 100%”,la ,,Tezaur folcloric” și la știri uneori.
Principala frică a mea este că,după ce mama nu va mai fi,vor veni rudele sale și îmi vor răpi libertatea,mă vor pune să fac munci peste puterile mele,va trebui să fac doar ce zic ei și tot ce zic ei,mă tem că practic nu voi avea personalitate,totul va fi ascultarea de ei,bătaie,foame și muncă silnică.
Îmi vor lua accesul de la internet,laptopul și telefonul mobil. Pentru că și ei se tem,să nu sun cumva la Poliție.
Deci,oamenii care îi înrobesc pe alții și le distrug viața,fac asta deseori pentru că li-e mare frică de ceea ce nu trebuie: frică de oameni,frică de viitor,frică să nu-și piardă bunurile și drepturile.
Un telefon mobil ni-l poate fura cineva; dar asta nu înseamnă că ne distruge comunicarea. Nici pe departe!
Din fericire,omul e atotputernic,ca și Dumnezeu! Poate să realizeze TOT ce dorește!
Dacă cu oamenii nu voi putea comunica,fiindcă-mi vor distruge acest gen de comunicare,voi comunica totuși cu mine însumi,cu iubita mea din interior,cu îngerii și cu Sfinții.
Iar aceste genuri de comunicări mă vor întări pe plan spiritual,și mă vor ajuta chiar din punct de vedere fizic,să suport bătăile mai ușor.
Faptul că-mi vor interzice accesul la Internet e oarecum firesc,pentru niște bolnavi psiho-social de secolul XVII. Desigur,și pe ei i-a orbit și i-a distrus societatea din prezent.
În acel caz,o să-mi deschid ,,internet” în minte,de unde voi discuta cu toți oamenii de valoare din trecut și din prezent.
Toată omenirea dă buluc la averea și bunurile celui care piere, ,,uită” că și ei vor sta odată pentru totdeauna în negura mormântului.
Ce dracu eu nu am bârfit pe nimeni și am tăcut nu mo interesat de altul de cat sa-mi fie prieten și atât și acun sunt un singuratic prost cu o viața eșuată gata de strang pentru că lumea mă uraste habar n-am sa-mi spuneți foi !!!
[url=http://stargamesbonusde.com/]stargames bonus bedingungen[/url]
stargames bonus umsetzen
stargames bonus code
stargames bonus bedingungen
[url=http://onlinecasinobonusohneeinzahlungde.com/]online casino bonus ohne einzahlung forum[/url]
novoline online casino bonus ohne einzahlung
casino online bonus ohne einzahlung 2015
casino online bonus ohne einzahlung
[url=http://mrgreencasinode.com/]casino mr green[/url]
mr. green casino
casino mr green
mr green online casino
[url=http://onlinecasinodeutschlandde.com/]deutschland online casino[/url]
online casino deutschland seriös
online casino deutschland bonus
online casino deutschland legal
[url=http://csgoroulettesitesde.com/]csgo best roulette sites[/url]
roulette csgo
csgo roulette blue
csgo roulette websites
[url=http://onlinecasinomitstartguthabende.com/]casino online spielen mit startguthaben ohne einzahlung[/url]
casino online spielen mit startguthaben ohne einzahlung
online casino mit echtgeld startguthaben ohne einzahlung
online casino mit 100 startguthaben
[url=http://sunmakercasinode.com/]sunmaker casino bonus code[/url]
sunmaker casino kostenlos spielen
sunmaker online casino
sunmaker online casino erfahrungen
[url=http://quasargamingdex.com/]quasar gaming[/url]
quasar gaming auszahlung abgelehnt
quasar gaming promo code ohne einzahlung
quasar gaming live chat
[url=http://casinoenligneavisfr.com/]enzo casino en ligne avis[/url]
la riviera casino en ligne avis
meilleur casino en ligne avis
enzo casino en ligne avis
[url=http://casinoenlignepartouchefr.com/]casino partouche gratuit en ligne[/url]
casino en ligne francais partouche
jeu de casino en ligne partouche
casino en ligne partouche avis
[url=http://casinoenlignebonussansdepotfr.com/]casino en ligne bonus sans depot immediat[/url]
casino roulette en ligne bonus sans depot
casino francais en ligne avec bonus sans depot
nouveau casino en ligne avec bonus sans depot
[url=http://casinoenlignefiablefr.com/]casino en ligne fiable francais[/url]
casino en ligne fiable 2017
casino en ligne le plus fiable
casino en ligne fiable forum
[url=http://tipicocasinode.com/]casino tipico[/url]
tipico live casino funktioniert nicht
tipico casino app
tipico casino
[url=http://karambacasinode.com/]karamba casino[/url]
karamba casino paypal
karamba casino login
karamba casino erfahrung
[url=http://winnercasinode.com/]winner club casino[/url]
winner casino download
winner casino bonus
winner casino erfahrungen
[url=http://casinoenlignefrancaisfr.com/]nouveau casino en ligne pour joueur francais[/url]
casino francais en ligne
casino en ligne francais fiable
casino en ligne francais machine a sous
Sunt deci tot fericit mulţumiri Great Mutaba mare place rolă vraja, care arunca o vraja de dragoste retur pentru fostul meu iubit să vină înapoi la mine, sunt atât de fericit, el poate face ceva pentru a satisface cererea dumneavoastră, în cazul în care aveţi nevoie de iubitul tău spate contact de această dragoste mare vraja rolă la lui e-mail; [email protected]
I enjoy reading your weblog. It was rather interesting. 🙂