Cea mai grea abilitate pe care am învățat-o (cu Zlata)

Una dintre cele mai dificile abilități pe care a trebuit să o învăț în primele opt luni de viață ale Zlatei a fost să fiu cu ea și cu emoțiile ei fără să simt nevoia să intervin și să fac ceva. De exemplu, uneori ea are nemulțumiri și începe să mârâie și să plângă și eu imediat simt nevoia să intervin ca să o scot din starea ei firească și naturală. Mi-am dat seama că de fapt cea mai mare întrebare pe care trebuia să mi-o pun nu era “Ce-i cu Zlata? Ce pot să fac?” ci era important să mă întreb “Cum gestionez eu emoțiile pe care mi le trezesc reacțiile ei?.

Așa mi-am dat seama că foarte mulți părinți sunt ca mine, au o dificultate să își lase copiii să se manifeste atunci când au emoții negative. Căutăm repede să scoatem copilul din starea respectivă.

Acum stau și mă gândesc de câte ori în viață cu partenerii de cuplu, prietenii sau părinții noștri nu facem același lucru. Ne este foarte dificil să stăm cu emoțiile lor, să stăm și să observăm fără să ne simțim responsabili neapărat. La bebeluși, bineînțeles, e normal și trebuie să fim prezenți dar mare atenție la ce simțim noi când ei sunt nemulțumiți. Mi-am dat seama că nevoia mea de a evita această stare negativă, va putea mai târziu să o inhibe. Dacă ar avea furie, tristețe sau orice fel de altă emoție “interzisă” și aș sări repede să o scap, i-aș transmite că nu e în regulă să aibă acele emoții. Trebuie să ținem minte că acele emoții vin cu un rol, un scop, un mesaj.

A fost cel mai greu lucru pentru mine dar acum încep să stăpânesc impulsul de a interveni. Nu e ok ca eu să intervin imediat pentru că în viață vor fi momente când o să fim frustrați pentru că nu vom obține totul din prima, iar treaba mea este să o pregătesc pe Zlata pentru acele momente. Să fie o ființă autonomă și să nu simtă că imediat ce cere ceva i se va și da pentru că ii dădeau mami și tati. Lumea nu va fi așa și pentru unele lucruri va trebui să muncim.

Ce vreau să te întreb și pe tine este: cât de confortabil ești cu emoțiile neplăcute sau stările dificile a celor din jurul tău? Începând cu un bebeluș și continuând cu partenerul de cuplu sau părinții tai sau colegii de serviciu. Aș vrea să știu cât de confortabil te simți și dacă simți impulsul să intervii.

Aceasta este și abilitatea pe care mă bucur că o învăț acum cu Zlata pentru că este o abilitate care ne va folosi și mie și ei. Mai ales mie ca psihoterapeut să învăț să stau cu emoțiile, stările oamenilor și să nu fugim repede de ele. Ce vor oamenii sa facă? Vor să scape de stări neplăcute. Oamenii merg la terapie sau încearcă să își anestezieze stările neplăcute, dar de fapt trebuie să stăm cu ele un pic ca să le investigăm și să simțim ce ne spun aceste stări.

Mă bucur că am învățat cu Zlata să mă observ pe mine, să văd ce simt când ea are anumite emoții. Momentele ei negative sunt momentele importante în care eu mă investighez pe mine, văd ce simt eu și ceea ce simt eu spune ceva despre mine.

Este treaba mea sau nu să o eliberez pe ea de emoția negativă? Dacă iubești pe cineva este treaba ta să îi faci viața mai ușoară? În principiu asta este lecția mea de astăzi. Deocamdată atât pentru azi, mulțumesc foarte mult. Dacă ai orice fel de întrebare te rog să îmi scrii la [email protected] și am să citesc și să răspund.