Cum să începi de la zero după un dezastru sau o pierdere în viaţa ta

221 de răspunsuri

1. Chiar azi am trait un cosmar . Multumesc pentru sfaturi …..

   Răspunde

   1. stiu ca poate multi din cei ce au postat mai sus au avut pierderi mai mari…insa in acest moment cred ca eu sunt pe cale de a pierde ceva drag…sotul…practic cred ca deja l-am pierdut chiar daca el se mai afla inca langa mine…despartirea de iminenta si cred ca asteapta sa fac eu acest pas ducandu-ma in limita maxima a suportabilitatii…acum problema mea este ca nu reusesc sa ies din faza negarii…nu vreau sa cred ca totul s-a naruit…o relatie de 5 ani …un an de casatorie..si asta dupa ce in trecut am mai trecut printr-o despartire si un divort…dupa o relatie de 10 ani si o casnicie de 1 an…parca istoria se repeta…si in momentul in care cred ca viata mea e frumoasa si ma bucur de ea…soarta prin intermediul persoanei iubite ma loveste … parca fericirea pentru mine este interzisa…si cum ma apropi de ea trebuie sa sufar inzecit…eu inca pot plange..nu stiu cat daca inca mai pot plange…insa nu reusesc sa inteleg…am ajuns sa am parte de atat de multe jigniri si sa nu ma mai pot controla nici eu in limbaj…nu ma recunosc…nu sunt eu…si permanent aud ca eu sunt de vina..ca el este asa din cauza mea…eu nu stiu cum sa ma comport…eu trebuie sa ma schimb…eu am creat tot rauldintre noi…m-am saturat sa aud asta insa numai cand ma gandesc la despartire mi se innoada lacrimile in barbie si mi se taie respiratia…il iubesc…sunt si momente frumoase in care il vad pe cel cu care m-am casatorit si pe care il iubesc…insa aceste momente sunt din ce in ce mai rare si parca individul care vine in locul sotului meu drag este din ce in ce mai prezent….nu stiu sa explic asta…dar cert e ca in 2 minute trec de la a fi tinuta in brate la a fi injurata si ocarata…nu stiu ce sa fac…insa simt ca ma afund din ce in ce mai rau in aceasta mocirla…si nu ma pot ridica…

      Răspunde

      1. Adrian says:
         Ianuarie 21, 2014 at 18,30
         Nu vreau sa para ca necazul meu este mai mare sau mai greu suportabil decat al celorlalti ! Dar traiesc o stare cumplita dupa ce in luna iunie 2013, asa cum se intampla uneori, pe neasteptate, sotia mea a prezentat niste simptome extreme care au avut ca si motiv doua tumori craniene. Operatia reusita a uneia din ele a fost un foc de paie, cealalta tumora neputand fi operata si rezultatul biopsiei a confirmat un prognostic extrem de grav. Toate tratamentele si ingrijirea pe care i le-am asigurat nu au putut-o din pacate salva, astfel incat, dupa o perioada de chinuri, in noiembrie m-a parasit pentru totdeauna ! Socul a fost si a ramas extrem de profund, am traversat perioada de doliu, am intrat in perioada de depresie si neputinta acceptarii situatiei ! Cu toate eforturile, tratament, miscare, activitati, ma trezesc plangand cu disperare, serile sunt extrem de dificile, mi-e extrem de dor de ea, imi lipseste cumplit de mult, am convingerea ca fara ea viata mea nu mai are continuitate si nici rost ! Ma simt extrem de labil psihic in fata acestei pierderi, cad in mod repetat prada starilor depresive, o singura data furiei si, desi sunt deja peste 2 luni, mi se pare ca lucrurile se agraveaza in fata neacceptarii situatiei ! Mintea si sufletul meu refuza sa creada ca nu o mai pot vedea, auzi etc. !

         Răspunde

         1. Buna Adrian,
            Te inteleg perfect, acum doua saptmani mi-am pierdut sotul…..si nu stiu cum o sa merg mai departe, si azi m-as duce dupa el daca nu ar fii fetita noastra….poate o sa ma intalnesc totusi cu el….

            Răspunde

         2. Ma regasesc in fiecare cuvint scris si ginadit de tine !!!!!! Aceeasi disperare si neputinta simt si eu ASTAZI cind se implinesc 2 luni de cind sotul meu a murit. Pe zi ce trece parca durerea e si mai mare .Mi-e un dor cumplit de EL , de tot ceea ce am trait impreuna . Mi-e un dor nebun sa il vad intrind pe usa . Mi-e dor de o imbratisare pe care nu am sa o mai primesc niciodata , DUMNEZEULE CIT IMI E DE DOR!!!

            Răspunde

            1. Dorul!….doare si te roade, incet, incet si nu poti inchide ochii pentru ca ……doar lacrimile ajuta la ….calmare!
               „Mi-e dor sa pot sa nu-mi mai fie dor de tine” scria Nichita Stanescu…..mare dreptate avea!

            2. Dumnezeu ne-a unit ,tot el ne-a despartit,se implinesc 3 luni de cand sotul meu,iubirea mea nu mai este,pe zi ce trece este tot mai greu si mai greu….

         3. Iar acum, dupa doi ani, cum mai esti?

            Răspunde

      2. Buna, alex. citind istoriea ta, sint indemnata sa iti propun primul pas, daca nu esti sigura ca viata ta e ruinată nu te grabi cu gindul uneori am putea sa ne facem raul cu minile proprii, vorbeste cu el deschis ceia ce simti si ce crezi despre tot ce vezi asta te va juta sa fii sigura ce ai de facut.

         Răspunde

      3. Heyyyy! Tu te auzi ce spui? Da-ti doua palme si citeste cartea lui Pera „Descopera comoara ascunsa din tine”. Fa-ti-o biblie de capatai si schimba ceva. E clar ca ceva nu merge. Nu a mers prima data, nu a mers nici acum. Poate e vina ta, sau poate nu. Invata din esecuri, ridica-te si mergi mai departe! E al naibii de greu, recunosc, dar nu imposibil. Poate ca relatia asta trebuie sa moara pentru ca alta mai buna sa se nasca. Invata din esec, ridica-te si mergi mai departe! Am incredere ca poti!

         Răspunde

      4. Si eu sunt in aceeasi situatie si nu stiu cum sa procedez.Si eu am nevoie de mai multe pareri.

         Răspunde

   2. am pierdut bani destul de multi in ultimul timp la jocuri de noroc

      Răspunde

2. Foarte ajutator articolul ..Deocamdata nu am suferit pierderi foarte importante ..acum ceva timp am pierdut-o pe fata care imi placea (adica ea m-a respins) ce a urmat o saptamana moarta in care mergeam la scoala veneam acasa si dormeam ..cand ma trezeam ma gandeam la ea ..dar a trecut mi-am dat seama ca viata nu se opreste la ea si ca merita traita.

   Răspunde

   1. Da! Asta e atitudinea. Adica, tu nu ai respins pe nimeni pana acum? Sau crezi ca nimeni nu te-a placut , dar si-a dat seama ca nu o sa mearga? Asa sunt oamenii, ne respingem si ne cautam unii pe altii, dar e minunat cand 2 persoane se gasesc reciproc. Nu a fost sa fie. Nu trebuie sa plagi pentru o fata.Daca ea ar fi fost aleasa, acum ati fi fost impreuna. ( si asta vine de la o fata)

      Răspunde

   2. Bravo tie! Asa este.

      Răspunde

3. Salutare Pera!
   Frumos articolul, dar prea comun. Oricare dintre noi stim (sau aproape oricare) ceea ce ai scris in articol, doar ca unii nu stiu sa le zica pe nume la aceste stari, sau la "doctoria" pentru revenirea din starea asta. Asta e un mecanism de aparare si revenire pe care normal omul trebuie sa il aiba din nastere.
   Sunt un cititor al site-ului destul de vechi, dar nu prea am stat sa postez. Am citit, am invatat, dar nu ti-am trimis feedback.
   Pera am tot respectul pentru tine si pentru munca pe care o intreprinzi, dar mi se pare ca deja AS si PA incep sa o ia in jos calitativ. Cred ca deja e lipsa de subiecte de dezbatut, lipsa de idei noi. Trebuie ceva original ce in ultima perioada nu prea gasesc aici, ci in alte parti.
   Sper ca ti-am fost de ajutor cat de cat cu privire la articolele site-ului.
   Pace si bafta!
   My recent post Micile Bucurii Ale Vietii

   Răspunde

   1. Buna, Pera,
      Subscriu la mesajul de mai sus. Sincer, m-am dezabonat de pe ambele site-uri care la inceput mi-au placut mult pentru ca gata, mi se par niste subiecte extraordinar de superficiale. Tot ce ai scris in articolul asta este foarte util pentru cei care trec prin pierderi, despartiri, etc. Dar stii ce lipseste din el? Substanta – nu transmiti prin articolul asta acel sentiment de intelegere si empatie pentru o persoana care sufera pierderi de orice fel in viata ei. E ca si cum ai fi intr-un avion, ai analiza o problema de sus si ai transmite niste sfaturi generale, dar nu te-ai implica efectiv in rezolvarea problemei. Se simte detasarea unui intelept care a ajuns pe o treapta superioara cunoasterii evolutiei, etc, dar care a pierdut ceva: simtirea sentimentuui a ceea ce isi doreste sa transmita. Sper ca ti-am fost de folos si m-am facut inteleasa.
      Numai bine!

      Răspunde

      1. Cristina,,asa cum fac toti ,,,:: incep lectia dar lipseste substanta ,,pentru ca cel mai inportant de facut se gaseste in cartea scrisa ,,care costa ceva bani,, ca sa o cumperi ,! tot ce au interesant nu o dau pe post ! nu mai in carti ! poate uni nu-si permit sa cumpere dar asta e ! !

         Răspunde

   2. Buna,
      De obicei lucrurile banale carora oamenii nu stiu sa le spuna pe nume sunt cele care trebuie repetate iar si iar. Lucruri care iti salveaza viata. Oricat de banal suna.
      Nu am nevoie de povesti cu eroi, desi si acelea sunt bune uneori, dar lucrurile esentiale, de care nimeni nu m-a invatat sunt cele care ma ajuta sa ma inteleg si sa functionez normal. Si da, trebuie repetate iar si iar si iar pana devin un automatism!
      Oricat de banal este mesajul prin care esti invatat sa ai o igiena corporala buna ca sa fii sanatos, este vital. La fel sunt si aceste informatii. Par banale. Dar tin de igiena noastra mentala. Care ne duc catre o viata sanatoasa, fericita si implinita!
      Ca in viata. Traim si lucruri fantastice. Dar cele marunte si felul in care ne bucuram de ele sunt cele care ne fac cu adevarat fericiti!

      Răspunde

4. Foarte interesant si adevarat totul.Eu l-am pierdut pe tatal meu;a durat ca sa accept totul destul de mult timp.Cand ascult balada lui Ciprian Porumbescu imi imaginez ca noi ,suntem sortiti a ne intalni candva unii cu ceilalti…este greu sa acceptam unle lucruri mai ales despartirile definitive…in cazul meu am fost afectat doar sufleteste.Sentimentul acela ca nu ai cum sa umpli golul persista mereu, mai ales daca relatia cu persoana disparuta era una speciala.De fat e greu sa explici in cuvinte…

   Răspunde

5. Putine lucruri se compara cu sentimentul ce il ai cand te uiti in urma si vezi cum te-ai ridicat dupa ce ai pierdut ceva important, sau… totul.
   si stiu ce zic. In 2009 am pierdut sperante, am pierdut oportunitati, am pierdut totul si m-am trezit din nou in orasul natal. De atunci si pana acum am reusit sa fac lucruri ce nu le-am facut niciodata pana acum si asta e farmecul.
   O pierdere poate fi un nou inceput, chiar un inceput spre ceva mai bun.
   avem si noi un articol asemanator cu al tau: http://onouaperspectiva.wordpress.com/2011/02/07/…
   My recent post Un nou început

   Răspunde

6. Este enervant ca incep sa citesc, apoi intra reclama si nu pot scapa de ea decat daca ies si intru iar sau dau reincarcati. Am fost chiar in situatia ca am renuntat sa mai citesc. Chestia asta ia-o constructiv, adica nu e o critica ci o intentie de a te ajuta.
   cu stima

   Răspunde

7. Salut, nu pot sa spun ca fac bine sa povestesc despre o pierdere mare din viata mea. Cu doi ani jumate in urma am facut accident cu masina, eram cu tata si mama, dupa doua zile in coma tata a decedat, daca as spune cam suferit mult si mia fost greu nu cred ca ar fi de ajuns doar aceste cuvinte, el era persoana cu care ma intelegeam fara multe explicatii, ma educat intrun fel anume diferit de alti parinti. Nu stiu daca a mai avut cineva asa un sentiment sau senzatie nu gasesc un cuvint potrivit dar eu il identific in mine, de mic il ascultam ce spune si ma asculta. Nu spun asta din fantezie, dar nu pot sal vad clar ca o persoana aparte. Oricum is fericit ca am avut un asa tata, si chear daca nui acum cu mine eu simnt ca traeste in mine. Si asta nui o minciuna de a nu simnte durerea dar e un adevar pe care nu pot sa spun cal simnt foarte , foarte puternic da il simnt mult.Viata e una si trece repede, traestio fericit asta ma invatat .
   Numai bine!

   Răspunde

   1. Cautati demoni din interiorul vostru motivul pere il au sa ramana inauntrul vostru se pot manifelta sub mai multe forme ca ati pierdut sau ati omarat pe cineva important din vina voastra ca ati avut un trecut nasol grav , dragoste pirduta din mai multe motive, durerea in suflet care nu dispare ori cat de tare vati crede sau singuratatea ,sau ati cazut de multe ori jos si vati ridicat de fiecare data dar la un moment nu mai aveti tarie in suflet pentru a merge mai departe , acceptati cum sunteti in realitate si luativa demoni de coarne si dati cap in cap cu iei cai 1 sau 100 un singur drum este si pe acest drum cazi u sau ei am trecut prin toate enumerete mai in sus si am doar 24 de ani dar eu am facut un pariu castig tot sau pierd tot adica tot sau nimic cine intelege ce spun un sfat nu cedati si nu renuntati la vile voastre pentru ca visele is motivul pentru care luptam cu viata

      Răspunde

8. Chiar de dimineata am ascultat asta…si as mai recomanda una http://www.youtube.com/watch?v=XMbvcp480Y4…o zi buna va doresc!

   Răspunde

9. Buna,
   Am citit articolul si am retrait ultimii doi ani din viata mea, ai dreptate absoluta, exact asa se intimpla, am trecut prin toate etapele astea in urma unui soc emotional datorat unor asa zisi "prieteni". M-am lasat atit de tare doborita incit nimic si nimeni nu m-a putut ajuta multa vreme. Eram constienta ca aveam o lectie de invatat, dar ma intreb si acum oare am invatat-o? E foarte greu sa-ti recapeti increderea in tine attunci cind cineva te-a "convins" ca nu meriti nimic!

   Răspunde

   1. Aveți dreptate….

      Răspunde

10. Intr-adevar,asa e.Eu am trecut prin toate astea si intr-adevar asa e,acestea sunt etapele.Cel mai bine e sa nu ne mai plangem de mila,sa ne gandim ca noi suntem vinovati,ci sunt LUCRURI (situatii) care se intampla in viata unui om.Viata merita traita!

    Răspunde

11. Articolul de astazi mi-a venit ca un raspuns la un trsit strigat de ajutor.
    Duminica s-a incheiat o relatie de 5 ani cu o persoana care mi-a schimbat viata din multe puncte de vedere. Despartirea in sine a fost violenta prin cuvintele pe care le-am primit, prin tonalitatea lor, prin priviri si prin starea energetica generala a acelui moment. A fost sfasiitor, dureros, crunt si fara mila. Mi-am pierdut atunci nu doar iubitul ci si cel mai bun prieten.
    Acum sunt in prima etapa pe care ai descris-o: neg ca ma doare (atat de rau), nu vreau sa plang si fac glume pe seama mea. Simt cum de fiecare data cand imi inghit lacrimile ma apasa o durere fizica, dar pe care nu o pot localiza intr-un organ anume, pot spune doar ca este o mare greutate ce ma trage in jos din zona pieptului. Expresia "mi se rupe sufletul" cred ca asta este…

    Răspunde

12. buna. am 29 de ani. o sa fiu cat se poate de scurt, in 2004 tatal meu a murit in urma unei tumori, in 2009 singura mea sora a murit nevinovata intr-un accident de masina, iar in 2010 a urmat divortul de sotia mea… a fost cumplit, am suferit f mult si acum uneori ma rascolesc si ma dau peste cap, dar am si momente in care ma simt cea mai puternica persoana de pe pamant si am impresia ca nu ma mai doboara nimeni si nimic…citind articolul de mai sus mi-am dat seama ca am trecut toate etapele si am ajuns la concluzia ca totul tine de aoto-control…in viata sunt urcusuri si caborasuri, iar in momentele grele TREBUIE sa ne gasim sursa de energie sa putem merge mai departe, doar pt binele nostru…
    " nu moartea este cea mai mare pierdere in viata, ci lucrurile care mor in viata ta "

    Răspunde

13. Foarte tare ca si eu am postat un articol: Iti interzic sa mai mananci, si se potriveste foarte bine si cu articolul tau. Iti interzic sa mananci orice in perioadele critice din viata.
    Eu am avut multe experiente neplacute in viata, ii multumesc lui Dumnezeu ca mi le-a dat pentru ca astazi sunt mult mai puternic.
    Imi vine in minte una usor comica: la 18 ani aveam prima retea de calculatoare din cartier de la mine :)) eram trei calculatoare conectate. Un antreprenor a venit la noi si ne-am spus ca daca ne asociem cu el si ii dam reteaua lui si in plus il ajutam sa conectam si pe alti face imparte 50% cu noi (eu si un vecin). Scopul final era sa creem o retea si sa punem internet.
    Si eu si vecinul nu am vrut ca "nu aveam timp de asa ceva", dar m obtinut o super oferta, internet gratis "4 life". Pana aici super.
    In 3 ani reteaua s-a extins atat de tare incat a ajuns la peste 500 de utilizatori, iar intr-o zi de vara super, prietenul nostru care s-a tinunt de cuvant si ne-a dat internet gratis, a vandut reteaua cu aproximativ 300.000 euro la RDS. Si asa am pierdut eu la 21 de ani 75.000 de euro ca nu am avut timp.
    Sunt mult mai multe lucruri care as vrea sa le impartasesc insa toate au aceeasi concluzie. EU CAND AM O SITUATIE NEPLACUTA MA GANDESC CA PESTE CATEVA ZILE O SA IMI AMINTESC DE RESPECTIVA SITUATIE SI O SA RAD.
    Am fost in SUA si eram singur in aeroportul JFK fara sa stiu ce sa fac si incotro sa o apuc, acum rad atunci imi venea sa urlu de suparare.
    Toate trec si cand ne vom aminti de situatiile respective cu siguranta vom rade sau cel putin vom fi multumiti si impacati cu ce s-a intamplat.
    Succes tuturor!
    My recent post Iti interzic sa mai mananci!

    Răspunde

14. Poate ca trebuie sa trecem strict de nivelul INFORMATIV al celor facute sau initiate de tine, Pera, si sa intelegem ca suntem o comunitate in formare, in care fiecare are rolul lui. Si sa nu asteptam numai de la tine…. ceva, posturi de negasit in alta parte, de pilda.
    Am trecut prin multe, meritate toate, banuiesc, inclusiv o despartire, un divort adica, "soldat" cu o insomnie de ani si ani (aproape la paritate cu anii traiti impreuna,ne cunoscusem in Revolutie, fiindca unora li s-a parut ca a si existat si puteau sa fie si impuscati pentru ea), cu secatuiri de puteri de faceam naveta intre pat si WC si gata, cu letargii pina la a crede ca nimic nu are rost, ca nu poti avea incredere, ca, fir-ar sa fie, nu fie lua o amarita de decizie, nu te poti concentra la serviciu, nu te poti focusa, nu te poti relaxa.
    In fine, poti schimba increderea in credinta si atunci treci pe alt plan.
    Am o gama foarte diversificata de modalitati de "a te trage singur de par in sus" – carti de gindire pozitiva, prieteni, munte, inot, muuuuuult ceai, muuuuuulta apa,mult scris (jurnal, mailuri, dar exista si altceva, mai sofisticat si care ajunge mai departe decit imaginatia). A, si multa munca.
    Si generozitate. Pentru ca in perioada doliului, cei din jur sunt generosi cu tine, nu ca te suporta ca pe o povara, ci chiar te sustin si te ajuta, si tu,cel lovit, trebuie sa intorci binele, fie si catre altcineva. De obicei, de fapt, binele nu se intoarce la cel care+l face, fiindca s+ar inchide circuitul 🙂
    Uneori ajungi sa il ierti si pe cel care te-a lovit. Fiindca, mi+e greu sa cred, dar se adevereste (macar partial!), cei mai mari dusmani ne sunt uneori cei mai mari maestri. Valabil si pt parinti – multi dintre noi am trecut, intr+un fel sau altul, prin asta.
    Ideea e sa nu te lasi, sa fii ca un HOPA-MITICA, sa cauti mereu, chiar daca ti-e rau, chiar daca iti pare ca ai incercat (degeaba) zeci de feluri de solutii. Cit despre doliul ca atare, si eu mi+am pierdut anul trecut tatal instantaneu, dupa o agonie de o ora, Dumnezeu sa il ierte! Poate ca moartea e cel mai mare invatator, cel mai mare maestru – si, plecind de aici, ne intoarcem la Dumnezeu. Stie cineva unde ne ducem? Stie cineva de unde venim si cum eram inainte de a ne fi nascut?
    Altfel, ca info, las si eu aici ceva, poate va fi de folos cuiva: http://fundatiavaruna.ro
    Spor in continuare, fiti increzatori, creativi, consecventi! Si bucurati-va – de bune si de rele, de cele ce ramin la fel si de cele ce se schimba!

    Răspunde

    1. Stie cineva unde ne ducem? Stie cineva de unde venim si cum eram inainte de a ne fi nascut?
       Buna, bune intrebari dar sa stii ca u raspuns si te poti convinge si tu dar trebue sa ai la indemină o Biblie in ea gasesti rspuns :Stie cineva unde ne ducem? exl.9:10.
       Stie cineva de unde venim si cum eram inainte de a ne fi nascut?ceneza 2:7

       Răspunde

15. Buna Pera, mi-a placut articolul tau. Nu putem nega ca in viata nu pierdem. Orice pierdere este irecuperabila mai ales cand pierzi persoane din familie. Viata iti ofera multe oportunitati, fiecare suntem unici, de aceea sunt oamenii si prieteni adevatrati, care iti sunt aproape in aceste momente. Forta interioara a fiecaruia este cea care trebuie sa te faca sa treci peste aceste evenimente triste si sa traiesti, deoarece viata este cea prin care fiecare doar prin iubire si munca putem sa mergem mai departe. Amintirile sunt minunate cand iei ceea ce a fost benefic. Sfaturile utile te vor motiva sa mergi mai departe. Respectand memoria celor care nu mai sunt, dariund iubire si compasiunea noastra celor care au fost, putem sa depasim orice obstacol si sa spunem ca doar cand ajuti, poti fi o persoana care face ceva bun.

    Răspunde

16. Am citit titlul si ma asteptam ca in articol sa fie abordate alte aspecte. Titlul articolului de mai sus ar putea fi "care sunt etapele prin care treci dupa o pierdere". M-am bucurat cand am vazut titlul articolului pentru ca sunt intr-o perioada in care as vrea sa iau viata de la zero, fara sa ma cramponez in vechi tipare de reactie , si sa constientizez ce ar trebui sa schimb ca sa renasc. Mi-ar fi placut mult sa abordezi tema promisa in titlu. Mi-ar fi placut sa ne oferi modele de gandire si atitudine interioara care sa te mobilizeze spre renastere.
    Cum sa incep de la zero, Pera?

    Răspunde

17. Eu am fost lovita crunt de securistii care si-au pus toata artileria pe mine si n-am avut nici un ajutor din partea familiei , ba dimpotriva, Singura speranta e e la Dumnezeu!

    Răspunde

18. Superb acest articol ,… viata pura… Eu am trait si am parcurs cele cinci etape , exact cum sunt descrise in materialul , de mai sus. Am invatat cu adevarat o lectie de viata ,… In mod cert nu o sa mai repet greselile trecutului ,… Acum am redescoperit placerea de a trai si mi-am dat libertate la viata ,… atata cat o mai fii… Multumesc pentru acest articol si ar fi bine sa fie raspandit cat mai mult , …eu nu am putut descrie la vremea respectiva , acele trairi ,…. Multa lume ar avea o viata mai frumoasa , daca ar sti si ar intelege ce ni se prezinta in acest articol… Este extraordinar…

    Răspunde

19. Buna Rera
    Sunt Daniel.Primesc de ceva vreme articolele tale si simt nevoia de a lasa un comentariu la cel de astazi:
    la virsta mea altii sunt "asezati" sunt realizati financiar si sentimental.
    Am avut multe esecuri ! Eu sunt un luptator ,chiar citeodata unul care se lupta cu muntii(sunt berbec ,de).
    Acum si mai bine zis de citeva luni bune am avut un esec in tot ,am pierdut tot ,casa,bani , femeia pe care o iubeam ( sentiment intr-o singura directie ), multi prieteni …
    A fost o perioada dupa momentul ''X ' in care nu mai imi pasa de nimic ce se intimpla in jurul meu .asta a durat 2-3 saptamani.Apoi am incercat sa uit plecand din tara 2-3 luni incercand sa reiau o relatie veche! Nu am facut decat sa adancesc rana .Am revenit in tara si iarasi 2 luni am devenit ""nesimtit'' la tot ce se intimpla in jurul meu.
    Pana am gasit o femeie care era aproximativ in aceiasi situatie
    si am incercat sa o ajut sa treaca peste moment , numai discutand cu ea pe net fara sa ne cunoastem .Dupa aproape 3 luni suntem impreuna ,foarte optimisti si foarte increzatori ca viata nu s-a terminat! si nu suntem copii ,suntem oameni care au copii ce vor avea curind copii……………
    Dar mi-am fixat un scop si din dorinta de a ajuta pe cineva ,de fapt m-am ajutat si pe mine. Si a fost extraordinar!
    Deci oamenii care au asemenea probleme trebuie sa depaseasca momentu dar nu reusesc singuri ci le trebuie neaparat o calauza!
    multumesc!

    Răspunde

20. http://www.youtube.com/watch?v=Khm2_l9o-98
    My recent post Cum sa negociezi pretul apartamentului

    Răspunde

21. Ciudat ca citesc acest articol acum…A venit oarecum la fix pentru ca eu chiar trec printr-o situatie dificiila din viata mea si DOARE ca naiba!Am cam trecut priin etapele enumerate mai sus si cred ca sunt in cea depresiva…dar sincer nu am idee cum o sa trec peste.Incerc din rasputeri sa ma gandesc ca nu e sfarsitul lumii ca sunt rescunoscator pentru tot ceea ce am sau ca vor veni si zile mai bune sau ca nu e nimic pe langa ce suferinta ce o au altii…Sunt o persoana puternica de fel si culmea este ca am mai trecut peste situatii similare cu cea prin care trec acum…chiar mai grele.Si totusi NU POT.Cred ca pana la urma nu sunt atat de puternic pe cat credeam…Si e greseala mea la urma urmei ca eu am pus prea mult suflet in acest caz…mult prea mult.Dar si daca trec peste asta simt ca nimic nu ma mai poate rani vreodata!!!

    Răspunde

22. Toata viata mi-am dorit sa fiu popular , dar mi-am dat seama ca nu sunt ca ceilalti , iar singura solutie pentru mine este sa adaug prieteni , pe siteurile de socializare , neavand alte mijloace , si cat mai multi , intrucat fiind mai ciudat , oamenii care ar socializa cu mine ar fi foarte putini . Avand si un anturaj "mizerabil' ( mai ales acasa ) nevoia a devenit mai mare si astfel am inceput sa intru in discutie , dar vazand ca primesc raspunsuri respingatoare , am decis sa-i las pe altii sa faca primul pas si eu sa le ofer feedback-uri cat mai bune , la diverse postari despre lucruri exemplare si atractive pe siteuri despre diverse subiecte .

    Răspunde

23. Buna ziua!
    Inca mai lupt cu mine.
    Datorita deciziilor pe care le-am luat candva, si nu am trecut peste acea situatie, iar de la sine nu s-a rezolvat nimic. Timpul nu le rezolva chiar pe toate, asa cum sustineau cei din jurul meu – familie, prieteni… Si acum ma lupt cu depresia. Sunt momente cand singur ma ridic, insa, la o alta lovitura ( ceva de suflet, care sa aiba legatura cu persoane dragi ) oricat de mica ar fi sunt adus intr-o stare pe care greu o pot descrie.
    Am realizat destul de multe pe parcursul acestor ani dar, e ceva ce port mereu cu mine si, oricat de mult as incerca nu reusesc sa trec peste.
    Multumesc pentru sfaturi

    Răspunde

24. "Nu am cunoscut insa sentiment mai puternic si inaltator decat acela de a renaste din propria cenusa si a fi mai puternic decat inainte." – Precum o pasare Phoenix 😀
    Iar de P.S.-ul tau: "Iti dau un link cu o melodie a lui Chopin. Cand asculti melodia, imagineaza-ti o persoana care nu mai e in viata ta si care ai dori sa mai fie. Imagineaza-ti ca e pe drum si vine spre tine pana cand ajunge acasa. La sfarsitul melodiei, si tu si acea persoana, veti fi pentru o clipa, acasa." http://www.ted.com/talks/benjamin_zander_on_music…
    Un dirijor simpatic ce spune despre muzica clasica si altele :).
    My recent post Cum sa creezi o melodie

    Răspunde

25. Stimate domn Pera,super articol foarte bine faci ,iti multumesc ca ma accepti in lista ta si nu faci nici o discriminare ca virsta sex si altelr ,ca exemplu de luat in seama e f f bine.Ca pierdere putin probabil pentru ca recompensa e de bun augur ex;calire,invatatura,maturitate et.Anumite stari interioare au o limita de timp,apoi intervine vindecarea sau uitarea?Dar cum ramine cu ultima care multi dintre noi nu vor sa se vindece si poarta aceasta ca un balast in timpul calatoriei prin viata.Cum poti sa te vindeci aceasta e marea enigma,simplu, pentru asta poate ai tu un raspuns,si ramine sa vin la urma si eu cu rezilvarea,sa vedem ce spun si ceilalti.Fi tu insuti fa ce simti,ce te reprezinta mai mult in interior si nu lua in consideratie mici rautaciosi ce vor sa te bulberseze.Ai articole ce necesita profunzime si se merita sa le aprofundam mai ales in zileke noastre,atit ca ex cat si ca invatatura.Mergi mai departe si nu te opri meriti din plin si iti doresc din suflet si iti place sa ajungi un doctor de Suflete.Sa ai o zi luminoasa si sa fi binecuvintat.

    Răspunde

26. Buna,nu prea are legatura commentul meu cu articolul dar nu pot sa iti trimit mesaj nu stiu de ce asa ca here i go….ma numesc Sofia,am 23 de ani…si din pacate cam atat pot spune despre mine…mi-a luat fix doua saptamani sa iti scriu mesajul asta si acum o fac intre sughituri de plans,intr-un moment in care simt ca pur si simplu nu mai suport….sau nu ma mai suport…am realizat zilele trecute o chestie care m-a speriat….ca in viata mea nu am urat pe nimeni…dar pe mine ma urasc mai mult decat as putea ura pe oricine altcineva…nu stiu sa fiu cu mine,nu ma inteleg,nu ma vreau si as da orice sa pot fugi de persoana asta care am devenit….pentru un timp am reusit sa mentin cat de cat un echilibru si sa functionez normal pe anumite nivele dar pe masura ce a trecut timpul am devenit tot mai mult ca o leguma….am trecut,in adolescenta,printr- faza de automutilare,chestie pe care o regret dar care acum imi dau seama ca m-a lasat cu o gramada de cicatrici interioare….nu ma pot bucura de nimic,astept tot timpul sa pierd tot sau sa imi fie luat…sunt cu prietenul meu de un an si in ultima vreme tot ce fac e sa ii interpretez fiecare cuv si sa ma agat de el….pe undeva am ajuns sa il invidiez pt faptul ca e talentat,ca se simte bine cu el si nu are nevoie de mine tot timpul…si eu am nevoie sa aiba nevoie de mine…nu stiu daca are sens ce spun eu aici si nici nu stiu daca o sa citeasca cineva toata chestia asta….probabil esti tot timpul agasat de asemenea oameni…dar nu stiu cu cine altcineva sa vorbesc pt ca nu e corect din partea mea sa imi arunc tot bagajul in spatele prietenului,prietenilor,familiei….realizez ca as putea fii un om deosebit,ca as putea fi tipa inteligenta,captivanta,amuzanta,un om pe care iti face placere sa il privesti…in schimb am sufletul immbatranit si in cea mai mare parte a timpului il port pe dinafara si absolut tot ma raneste…o sa inchei aici…din nou,sper ca are sens…iti multumesc pur si simplu pt ocazia de a spune o data in viata mea lucrurilor pe nume…mult succes in continuare 🙂

    Răspunde

    1. esti o pers deosebita…totul depinde de tine, vei reusi , succes !

       Răspunde

    2. iti recomand sa citesti ”Conversatii cu Dumnezeu” de Neale Donald Walsch 🙂 gasesti pe internet si filmul cu acelasi nume. uite-te si la film dar cartile sunt mai bune. ai putea sa gasesti acolo raspunsuri la totate intrebarile pe care le-ai avut, le ai si o sa le ai vreodata. 😛 pe mine m-a ajutat enorm aceasta carte care pana la urma este doar un punct de vedere asupra vietii. e decizia celui care citeste daca adopta sau nu principiile de acolo 🙂
       Cu stima, Andrei Bica

       Răspunde

    3. Sofia, chiar are sens ce spui tu acolo si am inteles perfect ce ai descris, si eu ma simt asa in cea mai mare parte a timpului dar nu as sti sa descriu asa situatia..Uoff nici acuma nu stiu cum sa zic. Problema mare asta la mine, am o gramada de chestii in cap dar nu stiu cum sa le explic cuiva. Dar in ce ai spus tu m-am regasit aproape complet , deci nu esti singura care simte asa.Daca vrei cumva sa mai vb , daca nu ai cu cine, lasa idu tau si mai vb pe mess. Te pup si cum mai zicea cineva pe aici nu inceta sa zambesti, daca nu stii ce si cum sa faci altceva, un zambet nu cere mult efort, nu costa nimic, te face mai frumoasa, te simti mai bine macar pe moment asa ca…Smile!!

       Răspunde

    4. Curaj , totul e trecătoar!

       Răspunde

    5. mi-ai placut foarte mult la cuvintele,,,,,,nu are nevoie de mine tot timpul,,,,,,pentru ca singur se poate detasa de el iti si va ofera o libertate deplina ,nu sufocanta ,va da voie sa respirati reciproc sa impartiti timpul si spatiul de care avem atata nevoie.

       Răspunde

27. Buna, Pera
    Citesc cu interes tot ce primesc de la tine. Studiez cartea personalitatea alfa pe care am cumparat-o… Cu privire la articolul de mai sus, as vrea sa precizez unele aspecte, daca imi este permis:
    Orice despartire lasa un gust amar…Dragostea e unul din stalpii de rezistenta a unui om… Indiferent cum se ajunge la despartire, intotdeauna doare ca dracul… E greu de spus cum trebuie sa procedezi dupa… Mai bine ar fi sa respecti unele reguli preventive, ca de exemplu:
    1. cand o noua dragoste iti jura iubire vesnica, trebuie sa-ti amintesti ca totul e trecator..
    2. in orice relatie, nu exista egalitate… unul din cei doi domina…Cand te lasi dominat, ai pierdut …
    3. niciodata nu iubim persoana in cauza… iubim doar trairile provocate de persoana respectiva.. Deci daca pleaca, trebuie sa te gandesti ca cea mai buna e urmatoarea! Intotdeauna poti gasi o alta persoana care sa-ti produca trairi si mai intense…
    4. niciodata nu ne parasesc prietenii si cine te-a parasit inseamna ca nu te-a iubit suficient! Deci, linge-ti ranile , plange-ti de mila si cand te saturi , cauta alta. Cui pe cui se scoate
    5. Daca a plecat, nu e o tragedie! Fii optimist, imbraca-te bine, fa sport, iesi in lume , petrece-ti timpul oricum , numai singur nu! Nu inceta niciodata sa speri si sa zambesti! Nu stii cand si cine se poate indragosti de zambetul tau! nu te apuca de alcool, razbunari sau alte prostii si mai ales nu o mai cauta! Ramanand demn, te va regreta ea si ai sanse sa se intoarca la tine. O primesti doar daca esti dispus sa faci de doua ori aceeasi greseala!
    6. Dupa ce te-ai despartit, incearca sa-ti amintesti aspectele mai putin placute ale relatiei si ale ei… tot ceea ce nu-ti placea la ea…
    7. Daca a murit, sa te gandesti ca si tie iti va veni randul mai devreme sau mai tarziu… Asa a fost sa fie… Orice ai face nu o mai aduci inapoi… Si chiar daca ai aduce-o, esti sigur ca ar ramane cu tine?
    Amintiti-va ca nu e bine sa ridicati femeile in slavi caci va vor insela cu ingerii!
    E usor sa facem teorie… Practic insa, te vei simti intotdeauna umilit, injosit si cu sentimentul utilitatii, distrus!
    Gaseste tertipurile psihologice sa treci singur peste… Mergi ori crapa! Viata nu iarta si nu mangaie pe crestet! Ai fost prost, suporta si invata sa mergi mai departe! Nimanui nu-i va pasa daca te sinucizi, devii alcoolic sau drogat! Deci…

    Răspunde

    1. Salut! Bine spus OVI. Marche ou creve!

       Răspunde

    2. draga Sofia, sa stii ca nu esti singura care simte asta, eu parca m-am vazut in ceea ce ai scris u si in ceea ce traiesti, am avut o perioada grea in urma cu 5 ani cand tatal meu a plecat intr-o lume mai buna, am fost devastata, am tras de mine sa rezist dar dupa un an si ceva am cazut, am facut terapie cu un psiholog si din pacate am renuntat prea devreme, iar acum am avut o problema pe latura profesionala pur si simplu nu ma simt utila si nu stiu cine sunt si ce vreau, urasc dimineata dar si seara pt ca stiu ca e urmata de o dimineata in care tre sa ma ridic din nou din pat si sa fac fata problemelor, ma simt rau si fizic si de doua saptamani fac terapie cu un psiholog, cel mai mult ma ajuta ca pot sa-i spun tot ce simt si cred si nu ma judecat, imi explica facem teme impreuna si fac si singura acasa, nu stiu ce va fi dar sper ca-mi voi regasi echilibrul, dar ceea ce vreau sa-ti spun e ca ar fi bine sa mergi la un psiholog pana nu e f tarziu. ai grija de tiner pt ca u esti cea mai importanta

       Răspunde

    3. Mare dreptate ai!

       Răspunde

    4. Singurul mod in care te poti elibera de o iubire neimplinita, este iertarea. Restul este ego.

       Răspunde

    5. Te salut, Ovi!
       Mă numesc Paul Ciprian. Simplu.
       Nu te cunosc, nu stiu ce vârstă ai, dar comentariul tău mă face să ridic capul din pământ, acum, după 15 ani de căsnicie, doi copii, si abandonat de sotie din cauza părinților pe care îi am!
       Încă sunt în faza de negare, poate si in cea de depresie, nu stiu….

       Răspunde

28. Dupa citirea acestui articol,mi-am dat seama la ce etapa sunt dupa pierderea unei persoane iubite,am fost timp de 5 ani impreuna,ca intr-o buna zi sa-mi spuna ca totul a luat sfarsit si ca sa-l uit!am plans mai mult decat puteam sa-mi imaginez vreodata ca poti plange pentru cineva,am suferit si inca acu inca imi mai bantuie in fiecare seara prin vise,sunt 5 luni de cand ne-am despartit si acu mi-am dat seama ca nimic nu mai pot sa intorc inapoi.Vreau sa spun ca am realizat ca sunt o groaza de lucruri pe care am sa le fac si pe care nu le-am facut………..chiar daca uneori plang o fac doar pentru ca sa-mi descarc emotiile,mai e o chestie pe care am incercat-o sa o fac cand imi vine sa plang,stau cu oglinda in fata mea,si incep sa rad de expresia fetei mele,ma simt mult mai bine!acu tot ceea ce imi doresc este ca acea persoana sa fie fericita!cu toate ca inainte de asta vroiam sa il vad suferind!

    Răspunde

29. Salut! Ma numesc Laura si am 20 de ani…Acest articol mi-a rascolit sufletul din nou si de-aceea am hotarit sa las un comentariu aici…Pina acum am avut pierderi intr-adevar….am pierdut relatii,am pierdut dragostea si speranta,cea mai mare pierdere insa care ma marcat puternic a fost pierderea unui scump prieten…Este cea mai semnificativa pierdere din viata mea,probabil ca nu si ultima,dar mi-a fost foarte greu…aproape imposibil sa trec peste aceasta tragedie si sa revin la normal….Moartea este unicul fenomen cu care nu poate lupta omul,este cea mai crunta pedeapsa ce lasa in sufletele noastre un gol imens si durere…Mi-am pierdut cel mai bun prieten acum 2 ani si jumatate intr-un accident…Vestea cu privire la moartea lui a fost cea mai socanta…Primul lucru ce sa intimplat atunci a fost o durere crincena in inima si o cantitate imensa de lacrimi,dupa citeva ore interpretam prin lacrimi diverse scenarii si variante in care totul era o mare greseala si el mai era viu…Amintirile ma macinau si rupeau din mine viata…In fiecare seara sau moment posibil plingeam si-mi aduceam aminte de el,vorbeam cu poza lui il tineam mereu in gind…Isi dorea mereu sa iubesc viata si sa nu ma dau batuta …Dezamagirea insa ma cuprins si mai mult pt k nu intelegeam cum poate fi asa ceva:cel care vrea sa traiasca si are pt ce moare,iar celalalt ramine…Am fost tinuta in aceasta stare aproape un an,dar situatia se ameliora in timp ce ma ocupam cu ceva si cind plecam intr-o tara straina,cind schimbam anturajul…Am ales apoi o cale sa-l pastrez linga mine…De fiecare data cind ma apasa ceva incepeam sa-i scriu si fac asta si acum…La moment durerea nu este disparuta ,ea mai este in mine,dar ma ajuta sa traiesc amintirile si faptul ca aceasta persoana este vie atita timp cit traieste in sufletul meu…Imi e dor enorm de el …Lectia pe care am invatat-o este sa nu eziti ai spune cuiva ce simti si sa vb cu el cind este momentul,pe urma poate fi prea tirziu ,raminind cu amare regrete ce te vor extermina…Aceasta este pieredrea mea si efectul ei asupra vietii mele…Aveti grija de persoanele dragi!

    Răspunde

30. Salut Pera! Foarte adevarat si la obiect ceea ce scrii! Succes!

    Răspunde

31. Am mai auzit de aceste etape de la colege care au studiat psihologia si le constientizez, dar tot este foarte greu sa le depasesti. Cred ca timpul totusi este cel mai eficient remediu. Da intr-adevar lupti cu tine, dar nu exista o reteta ca sa nu mai suferi. Trebuie sa treci prin toate aceste etape. Pe mine ma tine o astfel de perioada cu toate etapele ei cam 9 luni – 1 an. Chiar acum ma aflu intr-o astfel de perioada, dar stiu ca o sa imi revin si o sa o iau de la capat mai puternica si pregatita sa nu mai fac aceleasi greseli. Si nu prea ai cum sa le mai faci ca se schimba datele problemei, cel putin in cazul unei relatii, pentru ca apare un alt individ si cum niciunul nu seamana cu altul….asa ca tot timpul ai cate ceva de invatat. Life goes on!

    Răspunde

32. Am uitat sa povestesc despre o experienta. Cand am iubit pentru prima data cu adevarat si m-am despartit de barbatul respectiv, am suferit cumplit. Pentru ca eu credeam ca el imi este menit, nu mai vedeam rostul vietii mele fara el, bine nu am avut vreun gand de sinucidere, dar pur si simplu nu mai intelegeam sensul vietii. Acum dupa ce am trecut prin mai multe astfel de experiente, nu mai vad lucrurile asa de tragic, am inceput sa ma inteleg si stiu ca timpul imi va vindeca orice rana. Trebuie doar sa te accepti, sa te intelegi, sa te ierti si sa mergi mai departe si sa nu mai faci scenarii de genul, "daca as fi procedat altfel, acum poate ar fi fost altfel", consider ca e pierdere de timp. Eu am invatat, in primul rand de la voi teoretic, sa nu imi mai para rau de ceea ce s-a intamplat in trecut, pentru ca acum nu mai pot sa-l schimb si pierd timpul aiurea. Va doresc sa aveti parte de tot binele din lume!

    Răspunde

33. Vreau ca aceasta mare pierdere a mea sa-mi dea energia , puterea, curajul sa ma indrept spre DRUMUL meu, sa merg inainte si sa ma uit in urma doar dupa ce am ajuns ACOLO, acolo unde imi doresc.Inca nu stiu exact unde e " acolo ", ma straduiesc sa aflu si parca tot ce se intampla ma forteaza sa imi indrept pasii inspre o singura directie, deci in directia aceea trebuie sa fie.Incercam sa explic …. am pierdut …prietenia, am pierdut …legatura cu un om deosebit si foarte drag mie…si imi dau seama ca nici nu sunt sigura daca am pierdut sau am castigat.Deocamdata sufar, ma doare si imi este greu dar imi dau seama ca reusesc sa ma ridic , sa privesc mai departe si imi pot imagina multe lucruri frumoase pentru viitor.Si cred ca ,pajna la urma ,eu hotarasc daca am pierdut sau am castigat si daca voi pierde sau voi castiga.Si cand zic asta ma refer strict la atitudinea mea…..

    Răspunde

34. Salut!
    Bine de stiut,macar cand treci printr-o chestie nasoala stii ca tot ce simti este de fapt normal.

    Răspunde

35. Ceau Pera,
    In primul rand vreau sa te felicit pt site, articole, carti si pentru faptul ca ne ajuti.
    Eu trec in momentul acesta printr-o problema de genul acesta. Am avut o relatie de 5 ani cu o fata si de vreo 2 saptamani am aflat ca ma insala. Totul a inceput acum aproape un an cand am fost despartit de ea 1 saptamana pentru ca am gasit niste conversatii de dragoste cu un alt baiat. Pana la urma ne-am impacat si a ramas insarcinata. Vestea sarcinii a venit cam la 3 saptamani dupa impacare si eu nu prea eram convins ca este copilul meu stiind de conversatiile ei cu acel baiat. Am luat totusi decizia sa ramanem impreuna si sa pastram copilul. In luna a 3-a a pierdut sarcina (sarcina a fost peste pastile anticonceptionale si concluzia medicilor a fost ca din aceasta cauza nu a reusit sa o duca la bun sfarsit). Relatia noastra a continuat pana acum 2 saptamani cand am aflat ca ea se culcase cu acel baiat in perioada in care am fost despartiti si imi ascunsese acest lucru si am mai aflat ca a reinceput legatura cu el dupa vreo luna de la pierderea sarcinii. Acum ne-am despartit si sunt intr-o mare dilema. Ea a rupt legatura cu acel baiat, fiind doar o aventura pe termen lung si ma implora sa ne impacam. Plange, si ma cauta continuu promitandu-mi ca imi va fi fidela si nu ma va mai minti cu nimic de acum incolo. Mi-e greu pt ca nu stiu ce decizie sa iau. ma doare ca mi-a facut asta. Si eu am avut o gramada de greseli si probabil am impins-o la acest gest dar mi se parea fair sa discutam despre probleme. Din ce simt acum as accepta o impacare cu ea dar nu stiu daca o sa pot trece peste infidelitatea ei si nu mai am nici certitudinea ca nu va repeta greseala in ciuda faptului ca voi incerca sa fiu mai aproape de ea si sa nu repet greselile trecute.
    Daca vezi acest comment te rog sa-mi dai un sfat pt ca sincer nu stiu cum sa procedez…

    Răspunde

    1. Si eu am trecut prin asta…oricate sfaturi am primit, tot ca mine am facut! Nu imi pare rau ca nu am ascultat de nimeni, am schimbat in bine ce a tinut de mine, dar nu am observat nici o schimbare la cealalta persoana.Acum nu ma simt vinovata de nimic, si nu regret ,a meritat sa mai incerc o data ca sa stau linistita ca am luat cea mai buna decizie.

       Răspunde

       1. …consulta-te,cu un preot-calugar….si-ti va spune cei mai bine de …facut…!

          Răspunde

36. dr-ii mi-au spus ca tatal meu mai are de trait 1 luna jumatate.. mi se naruie totul ..cea mai mare pedeapsa sufleteaasca cum zice si Laura este sa nu-i spui persoanei apropiate ce simti cand este momentul

    Răspunde

37. Eu am pierdut-o pe mama!Acum 15 ani!A fost foarte greu…!!!Si mai este inca…dar Dumnezeu exista si are grija de ea si de noi aici!!!E f frumos ce spunea un mare preot,se numea Cleopa…spune…'bine…D-zeu nu exista……:)Dar….DACA exista???'

    Răspunde

38. Ar fi minunat daca ai putea scrie despre pierderea ta.
    Eu am scris povestea tragica pe niste hartii, apoi le-am dat foc si m-am bucurat de flacari. Mi-am imaginat ca o data arsa hartia, se distruge si tristetea. Bine, nu a functionat instantaneu, dar m-am vindecat muuult mai repede 🙂
    My recent post Conspirație

    Răspunde

    1. …daca crezi cu adevarat totul este….posibil…!

       Răspunde

39. Buna Sofia!
    Stiu ca multe lucruri se spun si se dau chiar sfaturi…e usor sa vorbesti mai greu e sa aplici ceea ce auzi ..ai nevoie de motivare , de curaj chiar,….vreau sa lamurim o problema nu te poti ura pentru ca din ceea ce spui tu imi dau seama ca nici nu te cunosti…deci nu poti sa urasti atata timp cat nu sti cu adevarat cine esti ….trebuie sa stai sa te autoanalizezi si iti spun sigur ca vei gasi lucruri cu adevarat valoroase in tine ….probabil treci printr-o perioada grea …dar aminteste-ti de fiecare data ca esti unica, irepetabila numai gandul asta trebuie sa-ti dea putere. incearca sa-ti dai seama cine esti si ce vrei sa faci cu viata ta,…. poate o sa-ti ia saptamani , luni sau chiar ani dar merita crede-ma!
    "Sa te impaci cu tine si cu ceea ce esti" cred ca e o mare reusita. Uneori fericirea poate consta in lucruri marunte ….ca de exemplu …un zambet, o floare, nu stiu orice …incearca si fi mai atenta la detaliile din viata ta si cu siguranta vei primi raspunsuri. A!! si inca ceva nu uita ca nu esti singura …..niciodata intodeauna e cineva care poate trece prin aceleasi trairi si emotii ca ale tale .Nu lua ca sfaturi ceea ce am scris eu aici pentru ca nu sunt in masura sa-ti dau sfaturi….dar poate te va inspira ceva din toate astea. te pup si bafta!

    Răspunde

40. Buna ,Pera! Citesc cu mare placere articolele tale si gasesc multe raspunsuri la intrebari ce ma preocupa!Referitor la aceasta tema,vreau sa-ti spun ca am trait si eu o experienta neplacuta si dureroasa din care am ramas fara nici un raspuns..sau poate cu niste raspunsuri pe care tot eu mi le-am dat ..Am trait acum 8 ani in urma un moment dureros in urma "despartirii" de persoana iubita,cu care am trait o frumoasa,minunata poveste de dragoste,timp de 4 ani, si care dintr-odata.. a plecat , in manastire..tocmai cand ne faceam niste planuri Mari Impreuna,cand totul era foarte bine,frumos intre noi…nu am inteles nicicum acel pas al lui,,,am trecut cu greu peste asta..au trecut 6 ani ca sa pot cumva sa accept pe altcineva langa mine..si acum pot spune ca am reusit sa uit acea ''pierdere",dar am ramas cu aceeasi intrebare- De ce??Recunosc ,inca mai am anumite momente in care revad acea perioada din viata mea,si daca ma gandesc mai mult,"acea rana" inca mai doare putin..

    Răspunde

41. Buna pera!!!sunt alina din italia…am mai trimis un comentariu dar nu stiu daca l-ai primit,oricum ..articolul tau a picat la tanc,ptr k eu sunt exact in etapele pe care le-ai enumerat dar toate in acelasi timp!!!stiu e greu de crezut..am iesit dintr-o rel acum o sapt!!si imi este foarte greu sa ma ridik din cenusa mea..dupa o rel de 3 si 5 luni si exact de la 0000 din toate pct de vedere,spuneai sa expun ceeea ce ma durut mai tare ?cum poti sa iti explici un barbat care am impartit tot eu k el nu si el k mine avand in vederw k mi-a luat hainele toate si ma lasat fara bani Stiind k intru in depresie k de fiecare data cand ne-am certat ptr o sapt..acum cred k iti dai seama in ce stadiu sunt acum k de data asta si-a luat tot,ce fel de iubire a fost asta?de ce?l-am iubit k tot sufletul meu si el nici macar demnitatea de femeie nu mi-a lasat,chiar nu am insemnat sau nu meritat dragostea lui?nu dorm ,nu mananc iau antidepresive si tot sunt in stare de soc..cum am fost asa oarba?acum voi simti toata viata k pe mine nici un barbat nu ma va iubiii ptr k nu merit!!!ajuta-ma te rog

    Răspunde

42. foarte bun articolul

    Răspunde

43. Felicitari pt articol!
    Sa inteleg din cele spuse de tine:
    1. MULTI OAMENI AU PARTE DE NECAZURI IN ACEASTA VIATA
    2.CONSTIENTIZEAZA PRIN CEA CE TRECI
    3.ACCEPTA CA TIE TI SE INTAMPLA
    ACEST LUCRU
    4.ACTIONEAZA PT A TRECE MAI USOR PESTE MOMENTELE GRELE DIN VIATA(FA CEVA PT A AMELIORA ACEA SUFERINTA PRIN CARE TRECI)

    Răspunde

44. Este usor sa treci in revista starile survenite in urma unei pierderi….
    este inexprimabil in cuvinte ce inseamna sa pierzi o persoana draga..
    si eu am gresit…l-am judecat aspru, l-am calomniat….am fost nervoasa si m-am razbunat prin cuvinte pt ca el a gresit…am dramatizat de parca ma schilodise…dar am fost atat de idioata incat nu am vrut sa m agandesc la cate momente de fericire mi-a oferit el, si am preferat sa il ranesc prin cuvinte…a gresit, asta este, toti gresim…dar cand mi-a spus" Dumnezeu va face dreptate" va voi enumera pierderiel: in primul rand pe el, cel mai important, apoi mi-am rupt mana pt ca eram cu capul in nori si de suferinta in care ma trezisem peste noapte, provocata de imaturitatea mea, nu am mai mers la facultate, am renuntat la al doilea job, nu mai am grija de mine……platesc pt ca am judecat un om drag pt ca agresit….si eu , si toat alumea greseste..CEA MAI MARE PROBLEMA A OAMENILOR ESTE CA JUDECA PE CEILALTI, MAI ALES PE CEI DRAGI SAU OARECUM APROPIATI….cine suntem noi sa judecam pe altii? de ce nu discutam normal, de ce nu ne vedem greselile noastre innainte…de ce ne place sa ranim…daca am fii constienti de toate astea innainte sa gresim noi at nu ar mai fi cazul sa jignim pe alti, si ulterior sa suferim pt ca realizam ca am pierdut….eu nu mai am ce sa fac, nu il mai pot aduce innapoi in viata mea, ma simt goala in suflet, dezechilibrata, traumatizata, panicata si cum est emai rau…intradevar platesc….si la ce sa sper? ca imi va trece intr-o zi? asa si? ce imi va trece? dorul? nu cred..probabil va fii acceptarea sit si din multa iubire ce simt pt el ii voi reda libertatea totala fara sa il mai sacai si enervez sa ma ierte…ce mare realizare o sa am? chiar daca voi fi cu altcineva in timp aceea persoana nu il poate inlocuii pt ca fiecare om est eunic in felul lui….ar trebuii sa ne gandim mai bine la ce sfaturi dam celorlati sau mai bine nu dam daca suntem superficiali…fiecare relatie tb traita in doi…nu cu influente de la amice, parinti, limitare…etc

    Răspunde

45. Trebuie discutat de oameni si relatii importante din viata noastra…acel profund care iti seaca sufletul cand pierzi…nu de oameni si relatii pasagere
    pt asa ceva se merege la film, in parc, se schimba persoana…etc….dar cand pierzi acel total al tau, atunci ramai gol…

    Răspunde

46. A pierde pe cineva trebue sa intelegem ca nimic nu e intimplator si din aceasta intimplare neintimplatoare ,esim mai caliti pentru a merge mai departe cu experiente acumulate.

    Răspunde

47. Sincer nu stiu cum sa incep am citit articolul si comentariile voastre fiecare avem ceva pe suflet si incercam sa ne explicam sentimentele si ceea ce simtim dar f greu ne este data importanta si pt cine trebuie sa dam importanta nu dam ,asa am patit pana acum si multe greutati groaznice nici nu stiu cum sa va povestesc imi este si rusine doar ceea ce pot spune apreciati din suflet si iubiti cu adevarat ….eu iubesc o persoana dar ea nu stie si nhus daca e bine sa ii spun sau sa las totul de la sine ,el va pleca departe si nu va mai fi langa mine :(( si am senzatia ca am pierdut persoana care ma face sa fiu cu zambetul pana la urechi si sa imi sara inima din piept cand ii rostesc numele ….iubiti-va si respectati persoana de langa .O noapte minunata.

    Răspunde

48. In urma cu 2ani,mi-a murit sotul.Stiu deci ce inseamna durerea pierderii.Nici pina astazi nu am mai reusit sa-mi revin.Incerc sa merg mai departe,am un mare motiv”copilul meu”.Cind sotul meu a murit,am simtit ca pt.mine s-a inchis universul.Si el chiar s-a inchis,s-a inchis o „lume”,urmeaza alta.Sint constienta ca „lumea aceea”nu o mai pot readuce,totusi ma cramponez de ea si nu pot renunta.Dar nici nu doresc sa renunt ci doar sa pot evada putin.Imi va fi dor de sotul meu toata viata!!!

    Răspunde

    1. asta simt si eu, ca anul 2012 chiar este sfarsitul lumii pentru mine; sotul meu nu mai este de aproape 2 luni si imi este foarte foarte greu fara el, imi lipseste in fiecare clipa. mi-e un dor imens de el si nu stiu cum sa-mi continui viata fara el; am 2 copii si pentru ei incerc sa fiu „tare” asa cum imi spune toata lumea, dar, sufletul meu e facut praf, ma apuca disperarea in fiecare zi..

       Răspunde

49. Acum doua luni mi-am pierdut fiul intr-un accident de munca.Avea 22 ani.Sunt distrusa sufleteste si fizic ,imi vine sa ma culc si sa nu mai ma scol pentru ca nu am sa-l mai vad vreodata.El era viata mea, era ajutorul meu si acum nu inteleg cum l-am pierdut.Am un singur sprijin:mai am o fata care mi-a adus un nepotel pe lume si poate el ma va face sa traiesc si sa am pentru ce.durerea o impart cu fata mea,amandoua privim in urma la ce am avut si nu intelegem cum s-a putut intampla.Cred ca este starea de depresie sau tristetea totala,plansul si urletele oricum vin si pana nu simti ca iti plesneste capul nu te potolesti.ASTA E DUREREA IMENSA NU O POTI DEPASI ORICE AI FACE. COPILUL MEU NU MAI E.Aavut altcineva nevoie mai mare de el.Un egoist.

    Răspunde

50. Buna! Sunt o femeie de 27 de ani care a ramas vaduva in data de 2 ianuarie cand sotul meu s-a sinucis. Ma doare foarte tare nu stiu ce s-a intamplat de ce a recurs la acest gest. Problemele noastre erau legate de familia lui care l-a denigrat si l-a facut sa se simta inutil ceea ce nu era deloc adevarat.Ma doare sufletul cand ma gandesc ca a suferit asa de tare si ca nu a avut curajul sa recunosca acest lucru macar in fata mea. Eu ill iubesc la nebunie si l-am iubit cum am stiut eu mai bine, i-am fost allturi dar se pare ca am gresit undeva de nu mi-a spus de gandurile lui. Nu mai sunt eu sunt total nefericita si ma doare tot corpul si nu pot sa ma gnadesc la un vitor in care el sa nu existe. Nu stiu cum poate cineva sa mearga mai departe dupa ce pierde singurul om important din viata ei. nu m-am gandit niciodata ca am sa fiu asa de nefericita .De ce a facut asta ? Ma macina si ma termina pe zi ce trece mai mult .Eu l-amm vazut o persoana puternica si poate trece peste rautatile tatlui sau ca el l-a facut sa sufere atat dde mult. De ce nu l-am protejat de cei din jur? Nu stiu daca intelege cineva ceva dar nu stiu cum sa relatez toata povestea asta. Ne cunoasteam de la 14 ani am crescut impreuna cum s-ar zice si totusi nu mi-am imaginat vreodata ca se poate intampla asa ceva.Am fost alungati din casa si nu am faut treba asta pentru ca am investit in casa aia toti bani munciti. A cautat impacare si sprijin cu familia lui si i s-a intors spatele. Am crezut ca e puternic dar nu afost asa.Acum am pierdut tot ce aveam pe lumea asta. Deci cum pot sa trec?

    Răspunde

    1. http://www.psychologies.ro/Dosar-Psihologie/Cunoaste-te/Doliul-psihologic-1286958

       Răspunde

    2. ….d-na,Raul din lume ne biruie pe toti,daca noi nu intelegem ce menire avem pe acest…sfint-pamant*,care este spurcat de noi,toti,ca din el mincam,bunatatile existente de tot…felul…si pe el ne facem…necesitatile…ok…!…D-ta,ai rabdare si inarmeazate cu multa credinta,caci razboiul care este acum se da asupra minti…si numai cel inarmat,cistiga si trebuie sa stii cum sa te lupti,e o taina,…si o vei afla cautind un preot cu har….sa-ti spuna cum….incepi sa mergi pe calea cea-adevarata…..fii…tare…! Amin…!

       Răspunde

    3. Draga Olga! trec prin aceeasi situatie ca tine! Nenorocirea la mine s a intamplat acum 4 luni!Ce sa ti spun…incearca tot ce crezi ca e spre binele tau ..in special spune…nu tine in tine(eu aici am gresit).Nu e usor, uneori mi-e atat de greu ca simt ca nu mai pot….nu fa pe viteaza , mergi la un psiholog ,si in special la un preot care crezi ca te asculta ! Roaga-te!spovedeste -te!Ce sa zic? Cine ni le da ..apoi ni le si ea! Sa-ti dea Dumnezeu putere!

       Răspunde

51. Terzirea entuziasmului.A aparut articolul? 25 de ani impreuna lasa rani adinci.

    Răspunde

52. eu nu ma pot redresa nici dupa patru luni de la despartire nu maninc nu dorm linistit gindul imi e tot la ea am incercat sa ies din situatie si tot nu pot am iubit-o foarte mult si nu imi iese din gind sincer simt ca ma topesc. stau de multe ori cu telefonul in mina si imi vine sa sun desi sint constient ca o impacare nu ar mai putea sa aiba loc ce e de facut

    Răspunde

53. Salutare Pera..O intamplare sper eu minora,dar majora in acelasi timp pentru ca e vorba de bani.
    Am investit 100 de euro in Forex..pff dupa 2 zile..aproape i-am dublat..eram in al 9 lea cer.Am zis ca asta e,ca merge,mai ales pentru cineva care nu a mai facut asa ceva.Bun,a-3-a zi eram pe plus.Si ce ma gandesc eu sa fac,sa plec la sala si sa las deschisa tranzactia,o prostie de altfel,va sugerez sa nu faceti la fel ca mine,Forex-ul e ca un montagne russe,acum esti sus,in urmatoarele 5 minute esti jos.Am plecat la sala..am stat vreo 2 ore,abea asteptam sa ajung la acasa,am zis ca tre sa fi facut profit,dar cand ajung acasa..SURPRIZE SURPRIZE,CONTUL DUMNEAVOASTRA ESTE 0.Dupa ce aproape ca mi-am dublat banii,i-am pierdut pe toti.Deci,am invatat ceva:1.Ca am potential.2Ca de acum,cand am sa mai investesc in Forex,cand plec sa nu mai las tranzactiile deschise,e cea mai mare prostie asta,dar daca nu gresesti nu inveti,daca nu gresesti nu evoluezi.O zi buna iti doresc.
    Alex Ureche

    Răspunde

    1. acum am citit comentariile celorlalti si eu nici macar nu pot sa ii spun „problema” la ce am patit eu.Cred ca e o chestie banala pe langa ce au avut altii de suportat.

       Răspunde

54. eu mi-am pierdut prietena acum 4 ani de zile,a decedat din cauza unui accident de masina,eu eram soferul,poate la primul impuls o sa ziceti”e clar era beat”..eu pot sa jur cu mana pe biblie ca in viata mea nu am baut o picatura de alcool,pt ca nu imi place ,nu vad nici o placere in a bea..cu toate astea am avut acel blestemat accident si din acea zi eu sunt o leguma..mi-am pierdut si prietenii pt ca ma invinovatesc ,pt ca mihaela,asa o chema pe iubit mea,era o f buna prietena pt ei,eram un grup,peste tot mergeam impreuna,si de atunci,nimeni nu ma mai cunoaste..acum la 25 de ani,sunt o leguma si ma simt ca la 80,nici nu mai stiu de ce traiesc,sunt prea las ca sa iau o hotarare drastica,cu toate ca nu imi mai gasesc nici un sens pe lumea asta,ma urasc,si cand ma vad in oglinda imi vine sa o sparg..nu stiti ce sentiment e sa sti ca traiesti ,desi sti ca nu meriti..pt cei care au persoanele dragi langa ei,aveti grija de ea si spuneti cat de mult o iubiti,eu nu am mai apucat sa ii zic…in rest,ce sa mai zic,aveti grija de voi si de persoana iubita

    Răspunde

    1. ufff mi-ar placea s apot s ate ajut cu o vorba buna ..nu stiu daca o sa raspunzi …nu te judeca si nici nu judeca si nimeni nu are dreptul sa ne judece doar Dumnezeu

       Răspunde

    2. bogdane…durerea din sufletul tau nimeni nu o poate sterge, asta este clar. Insa primul pas este sa incerci sa te ierti tu pe tine…deoarece chiar daca a fost vina ta…nu a fost premeditat! Stiu ca e usor sa vb din exterior, insa, cu toate astea,daca nu vei gasi puterea sa te ierti….nu se va schimba nimic!
       daca crezi in Dumnezeu…incearca sa te rogi…iti va fi mai usor si vei reusi in cele din urma sa gasesti o cale de a merge mai departe….stii ca orice lucru se intampla cu un scop…probabil pana acum nu ai gasit nici unul….va trebui sa-l cauti deoarece daca nu o vei face….viata iti va ramane la fel de plina de regrete si de durere ca si pana acum…in cele din urma…fiecare om merita sa fie iertat….sper sa reusesti….

       Răspunde

    3. …nimic….in asta lume,toate,evenimentele,fapte….au un scop….si nu-s la voia….intimplariii!!!!…ia-ti curaj si du-te intr-o excursie,ori pelerinaj la manastiri,etc,calatorie,cu cineva….si rezolvi cu ….Cerul…impacarea…!

       Răspunde

55. omule, esti bestial…nu mai stiu cum am dat de tine,dar ii multumesc lui Dumnezeu ca te-am „intalnit”
    CU SIGURANTA ESTI SINGURA PERSOANA CARE POATE SA MA AJUTE SA-MI REVIN
    MULTUMESC!

    Răspunde

56. Buna. Numele meu este Monica. Am stat langa o persoana 4 ani jumate ,timp in care am facut bani multi,nu am stiut sa-mi traiesc viata. Nu conta familia mea,prietenii,nu conta nimic, doar acea persoana. Am investit in ea toate sentimentele si toti bani,tot ce am avut mai bun. Dupa 4 ani jumate am realizat ca peroana respectiva ma vedea doar ca pe o marioneta care facea totul pentru ea. Acum m-am trezit singura si fara nimic. Nu mai am puterea si nici posibilitatea financiara ,sunt datoare vanduta si nu mai am nici o speranta. Nu am prieteni si nu am cu cine vorbi. Nu stiu pe ce drum sa o iau si cu cine sa vorbesc.

    Răspunde

57. .Acum un an si 8 luni mi-a murit sotul in varsta de 44 da ani.Am ramas cu o fetita ce are acum 8 ani.Tatal meu a decedat acum 3 saptamani,la 40 de zile dupa ce a murit fratele meu.Am 37 de ani si nu ma angajeaza datorita varstei unde doresc eu..Nu am o locuinta a mea..Sotul meu a avut grija sa nu ne lipseasca nimic cat a fost in viata.Am fost risipitoare si obijnuita cu viata buna.Deodata totul sa naruit in jurul meu.Incerc ptr fetita mea sa ma descurc sa ii ofer ce ii trebuie si sa nu cedez..Imi este f greu.Sunt deprimata,nervoasa.Nu imi permit un psiholog.

    Răspunde

    1. http://www.existaviatadupadoliu.ro/ .. intra pe pagina lor … cu siguranta te va ajuta cinea, cere ajutorul..

       Răspunde

    2. …draga,prea lumeasca-domnita,/ cu scumpa ta ,valoroasa-fetita../pune-te,cu ingerul-tau pe genunchi,si multa ruga,iti…aduna…/si-ti va apare-n viata…un clar de ….luna…/…ai grija de sufletul tau si al ei..si de…trump…./ vezi ce faci ca are mare valoare-n fata Domnului,mult prea-scump…./….Domnul sa va…ajute…!

       Răspunde

58. Acum 3 luni….mi a murit cel mai bun prieten..era ca si fratele meu faceam totul impreuna,in fiecare zi eram impreuna …imi dau seama de pierdere…dar nu pot sa accept asa ceva……am momente cand nu ma pot opri din plans….am promis ca nimeni nu i va lua locul ,niciodata !! 🙁

    Răspunde

59. Dupa 11 ani de relatie, intr-o luni septembrie prietena mea a plecat la un interviu la Bucuresti. Vineri sa aflu ca deja era logodita si insarcinata urmand a se casatori cu marea ei iubire intalnita pe badoo. Sunt praf…numai cand ma gandesc ma apuca voma, de mi-am vomitat si matele din mine. Nu pot sa cred ca unii oameni sunt asa de falsi. Nu suport tradarea. Nu stiu ce sa fac si unde s-o apuc. Era familia mea, sufletul meu. Imi pare asa rau. Nu am dormit de 3 nopti iar disperarea incepe sa-si arate coltii. Ma sufoca aerul.

    Răspunde

    1. E o proasta si o nemernica tufa aia!! Uffffff, unii oameni merita sa ii bati cu nuiaua

       Răspunde

    2. ignora

       Răspunde

    3. +++ Iubitule,frate…necredinta,nerusinarea,minciuna …sunt la moda azi si le vezi,la orice pas…si fiindca,trebuie sa treci peste aceste clipe,lasind in urma totul,doar amintiri,precum din copilarie,…exista doar o singura ….cale….pe care o dau tuturor cu inima fripta si indurerata…cauti un preot-calugar, sa i te confesezi…si daca esti,nevinovat….primesti de la Domnu*…fata-de-imparat…!…si-n veci nu-i fi suparat…ce printesa-scumpa ai…capatat….!….era materialista si la indemnul,cuiva.sau din anumite imprejurari,a fost sedusa,a picat….uita/fapta s-a consumat…si intareste-te…fi barbat-adevarat*

       Răspunde

    4. E un lucru care te va marca pe viata. Totusi, sa nu-ti para rau ca ai scapat de o astfel de relatie. Cred ca nu era comunicare intre voi sau era falsa comunicare. Viata merge inainte, acum nu-i chiar deontologic dar ma dau pe mine exemplu…acum aproape 5 ani mi-am pierdut parintii si sotia, sotia in accident. Totul in decurs de cateva luni. Apoi a urmat restul…firma, banii, casa, tot Si totusi am samas in picioare, am internet, si am si o relatie. Nu in ultimulrand sunt mai liber si mult mai puternic decat inainte. Daca a fost greu pot spune doar ca daca nu eram „anormal” nu treceam peste incercarea asta. Tu ai pierdut o relatie care era pierduta oricum demult. La mine macar „a meriat suferinta” sa zic asa cu…umor negru, ca a fost o relatie extraordinara….asa ca…ridica-te Catalin si mergi mai departe! Bafta!

       Răspunde

60. Mie mi-a murit mama acum 4 luni aproximativ. Si sunt praf. Simt ca daca cineva ma calca cu masina o sa-mi faca un favor iar eu o sa-i raman vesnic recunoscatoare.

    Răspunde

    1. …soory,dar nu trebuie sa disperi,ci sa ceri ajutorul celui ce tea ceeat,cu sinceritate ,curatenie , dreptate si adevar…si totul se va,…schimba in viata,ta…okkk.

       Răspunde

       1. …personal…iti rasund,orice amar ar da peste mine…/il analizezi si-l consider,un fel de miere-de-albine..!./ nu-s asa de dus cu pluta sa ma crezi…nebun…!/te rog ai rabdare…si fiii atent ce iti,.spun…/ prin durerea ce o am,sunt ;NEVINOVAT*inca de a ma naste…/acolo…din burta mamei,necazuri grele au inceput a ma…paste./….etc/ dupa mine,a urmat,o sfinta si nevinovata;sora,la 12ani,m-a parasit…/sa dus la Domnul,ca (excroci-de- suflete)viata toata i-au chinuit….!/…dupa sora…urma un printosor,scump/ingeresc…frate…/…aceasi soarta ,,ca sora,la 12 ani,sa dus…din cauza celor plin de invidie si…rautate..!./…apoi…aceeasi soarta a avut-o,aceea care ne-a daruit noua…viata…/sa imbolnavit,si a invaluit-o puternic ceata…/…ne-a parasit fiinta iubita si tuturor atit de…draga…/ dupa atita cruce-grea ,suferind o viata-ntreaga…/…sa-ti vezi copiii tai zacind pe pat,in chinuri si-n dureri…/cui sa-i spui necazul…??!!!doar Domnului,puteai…sa zbieri….!!!/…Amin….!

          Răspunde

61. Am cautat pe google pana sa ajung aici despre imposibilitatea de a plange. Si nu am gasit mare lucru. Sunt intr o situatie in care nu mai pot plange pur si simplu. Am o tona de durere in mine pe care nu o pot exterioriza. Cu ceva timp in urma eram o persoana extrem de sensibila, iar dupa ruptura de o anumita persoana, imi e absolut imposibil sa mai plang. S-a mai confruntat cineva cu problema asta care pe mine ma sperie? Help..

    Răspunde

    1. Salut, pana nu demult am avut si eu aceasta problema, stateam cu orele si priveam pereti si parca mii se rupea sufletul, o durere enorma imi sfasia creierii, ambitia prosteasca care ma defineste, nu ma lasa sa plang, stiam ca nu am fost de vina, am acceptat ca am luato, ca un soldat dupa razboi am simtit ca trebuie sa bag pistolul inapoi in teaca si sa ma linistesc si sa merg mai departe, lipsa vinei nu ma lasa sa plang, regretam absenta ei enorma imi lipsea ca om in tot ceea ce faceam la inceput, eram parca cu doua maini stangi si fara un picior din cauza vinei ei, insa pe parcurs am inceput sa ma obisnuiesc singur pentru ca traisem si pana sa imi iasa un drac deghizat in inger in cale. Si cu timpul a inceput sa nu mai doara, am inceput sa ies, sa merg, am dat sanse, am tinut o alta fata in brate, am inceput sa fac glume cu prietenii, am fost la filme, am iesit, pur si simplu am refuzat sa raman in aceea porcarie de depresie, si nu am mai plans, de doua saptamani cineva drag mi-a facut o bucurie enorma, si din nou mi-au curs lacrimi din ochi, de aceasta data lacrimi de fericire, sper sa fi bine si sa ai parte de tot ce e mai bun, cu timpul v-a inceta sa doara! Sper ca ti-am fost de ajutor ! Ai grija de tine.

       Răspunde

    2. Salut. Si eu ma confrunt cu aceeasi problema. Am impresia uneori ca durerea e atit de mare incit lacrimile refuza sa mai curga. Nu am avut aceasta problema niciodata, dimpotriva plingeam la cel mai mic semn induiosator, acum dupa pierderea mamei, m-am blocat emotional. Nu pot plinge cind imi vine sa pling. Simt o durere in piept, insa de plins nu pot plinge.

       Răspunde

    3. ….ca sa te refaci…recomand ; inchide-te,in camera ta,aprinde o luminare,sau candela,si roaga-te,pe genunchi asa de sincer si de drept,incit sa ai imresia ca …Celui care te rogi,este ;ochi si urechi si e in fata ta…d-ta*,nu-l vezi din cauza pacatelor,dar EL*te stie prea bine,te vede,si cu mare drag,te …asculta,doar sa ai…smerenie,si sa rostesti doar cuvinte din Adevar…!!! Domnul sa te,ajule…!…iar de nu nu ti se va,implini…cererea ta….fa ruga ,la M-Domnului,si sigur te va ajuta,prin mijlocirile ei catre…Domnului…nu uita sa…Multumesti…si-n veci prin ruga sa no…parasesti…Amin…!!!

       Răspunde

62. nu pot accepta ca nu am avut niciodata copii traiesc cu un barbat care este depresiv dar care a fost de doua ori casatorit si are trei copii nu stiu daca pot sa ii accept copii vreodata

    Răspunde

63. Cum as putea trece peste pierderea singurului copil pe care l-am avut? O copila frumoasa ca o zana, care la 32 de ani ne-a parasit acum doua luni. Nu pot crede ce ni s-a intamplat, nu pot crede ca nu mai este si ca nu am s-o mai vad niciodata! Am inceput sa citesc tot ce gasesc despre locul sufletelor dupa moarte, fac slujbe la biserici desi nu am fost un om excesiv de credincios, cred tot ce mi se spune in incercarea de a o ajuta pe ea sa-i fie bine acolo unde este. Dar nu stiu unde este. Si nu stiu cum sa merg mai departe. Cum pot eu sa incep de la zero cand 32 de ani am avut-o langa mine si mi se parea ca soarele e sters pe langa ea? Cand era aerul meu, sufletul si viata mea. Cum pot incepe oare de la zero?

    Răspunde

    1. O sa treceti peste durerea aceasta imensa cu ajutorul Lui Dumnezeu,El o sa va intareasca si o sa va dea putere.Ganditiva la moarte ca la o despartire,moartea nu este moarte ci o despartire spunea Mitropolitul Ardealului in predica Bogatului nemilostiv si a sarmanului Lazar.Viata continua dincolo!Chiar daca trupul nu mai este viata sufletului continua:gandirea,simtirea,constiinta continua sa existe.O prietena buna m-a intrebat daca il va mai revedea vreodata pe fratele ei care a murit acum cateva zile(era foarte tanar)bineinteles ca ne vom revedea cu cei dragi in lumea de dincolo.La predica de duminica trecuta parintele ne-a spus foarte frumos ca :viata trebuie traita nu inteleasa,nu incercati sa intelegeti de ce vi s-a intamplat tocmai dumneavoastra asta pentru ca nu veti gasi raspuns,ajutati-o prin rugaciuni sa ii fie bine acolo unde se afla pentru ca rugaciuniile parintilor pentru copii sunt cele mai puternice(si invers).Dumnezeu sa va intareasca si sa va dea putere.Doamne ajuta!

       Răspunde

64. BUNA…MA NUMESC ANDREEA.SI EU LA FEL CA SI VOI TOTI TREC PRINTR-O MARE DEPRESIE…IN LUNA SEPTEMBRIE ANUL ACESTA M-AM CASATORIT…AM AVUT O NUNTA FRUMOASA,EU SI CU SOTU ERAM FERICITI CA DUPA NUNTA AM RAMAS CU CEVA BANUTI..O SUMA FOARTE MARE PT NOI,NISTE OAMENI OBISNUITI.ACUM 2 SAPTAMANI AM FACUT CURAT IN DULAP,SOTUL PRINTRE ACTE SI DIN NEATENTIE AM ARUNCAT LA GUNOI PLICUL CU TOATA SUMA DE BANI..DE ATUNCI NU MAI SUNT BUNA DE NIMIC…NU MA POT GANDI LA NIMIC ALTCEVA DECAT LA BANI,CA ERAU TOT CE AVEAM SI NOI PT DRUMUL PE CARE L-AM INCEPUT IMPREUNA..NU MAI STIU CE SA FAC??NE-AM DAT SEAMA DUPA O SAPT CA BANII NU MAI ERAU UNDE II PUSESEM DE OBICEI….ORICE AS FACE NU POT IESI DIN STAREA ASTA MAI ALES ACUM IN PRAGUL SARBATORILOR CAND TOATA LUMEA E VESELA EU STAU SI PLANG SI MA DOARE SUFLETUL…

    Răspunde

    1. …Iubitilor….imi pare foarte rau ,de aceasta,trista si dureroasa intimplare…aici este;( ,coada-Raului)*…v-as ruga sa luati,post-aspru amindoi,plus parinti vostri…dar nu singuri…ci cautati un preot cu dar sau har,si o sa va spuna,exact cum sa procedati,daca ii puteti gasi,sau macar sa afati ,din ce motive sa intimplat,aceasta….tragedie…?!….personal ma rog ca Bunul_Dumnezeu*…sa va ajute,dimpreuna cu;M.Domnului,ca prrintr-o minune….s-auzim…ceva de…bine…! ok. Amin…!!!….incercati; Pr. Ilarion.I.Argatu ..tel;0740494519/sa va fie de folos…!

       Răspunde

65. Buna ziua, fratele meu intr-o seara de betie a omorat un om..si ne-o distrus pe toti..nu mai pot sa dorm, sa rad sa fiu eu intr-un cuvant…cred ca nu mai pot..toata lumea sigur se uita la noi urat..si acum dintr-o fata care muncea am devenit sora de criminal…ce sa fac??? Nu mai pot..din orice imi vine sa plang..vreau sa treaca sa-i vad pe toti bine

    Răspunde

66. Buna ,
    Simt nevoia sa ma descarc si sa cer un sfat celor care doresc sa-mi raspunda , cu multumiri anticipate
    Am ajuns intr-o situatie extrem de dificila , dupa 10 ani de munca am pierdut totul si suntem disperati atat eu cat si sotul meu nu stim ce sa mai facem . Va rog sa-mi spuneti daca ceea ce voi scrie este ghinion sau blestem sau ce poate fi pentru ca nu putem sa ne explicam cum am ajuns in aceasta situatie si de ce.
    Suntem casatoriti de 11 ani , ghinionul nostru a inceput dupa aprox 3 ani cand a decedat bunica mea , tinea la mine insa cineva apropiat din familie a facut ceva smecherii si a luat casa , acolo am pierdut unica avere pe care o putean avea , ne-am resemnat dar ghinionul avea sa continue , Dupa cateva luni am pierdut o suma mare de bani , am fost inselati de un excroc pe care nu l-am mai prins nici cu politia . Mai incolo am achizitionat o casa prin credit bancar insa ratele au urcat ametitor in moneda exotica si nu am mai avut posibilitatea de a le achita . Ne-am pierdut casa si un teren care le-a luat banca , dupa 6 ani de plata a ratelor uriase , timp in care am facut sacrificii enorme pentru a plati si cu toate acestea am pierdut . Acum 2 ani ne-a fost spart un garaj si ne-au furat bunuri de valoare . In urma cu un an am avut un accident , aveam doua masini si a intrat un tir in noi , au fost amebele lovite foarte tare , am scapat cu viata dar nu am fost despagubiti , accidentul a fost in strainatate iar autoritatile nu au facut nimic sa ne ajute , am avut o paguba enorma . Dupa 3 luni de la accident am avut un alt necaz , cand am ajuns acasa am avut o inundatie provocata de o conducta sparta care ne-a distrus tot inclusiv electronice , plafon picat , etc , paguba foarte mare . Si cel mai grav , recent ne-am cumparat o masina de care ne-am bucurat doar 4 zile fiind confiscata de politie pentru ca era furata de cel care ne-a vandut-o , in acea masina erau aproape toti banii nostrii pentru ca urma sa ne folosim de ea pentru a produce bani , trebuia sa plecam in strainatate , acum am ramas cu mai nimic , nu stim ce sa mai facem , oricat am castiga pierdem dublu sau chiar mai mult . La preot nu am fost dar cineva mi-a spus ca nu poate fi un lucru curat , ni se intampla prea multe nenorociri. Mentionez ca toti banii facuti in acesti 10 ani au fost munciti cu greu , nu i-am castigat la loto nici nu i-am furat .

    Răspunde

67. Am ramas vaduva la 36 ani. Sotul meu a murit in bratele mele acasa la 41 de ani, a facut imfarct miocardic. Sunt ingenuncheata de durere, ne-am iubit enorm si am fost atat de fericiti. Ne-am avut unul pe altul si atat. Simt ca viata mea nu mai are un rost fara el. Toate planurile noastre s-au naruit. Merg zilnic la cimitir, plang foarte des, si ica astept sa vina acasa, sa ma sune …

    Răspunde

    1. E foarte greu sa-ti pierzi pe cineva drag…eu l-am pierdut pe tatal meu acum 4 ani,inca si acum mi-e dor de el si plang uneori de dorul lui.Ce pot sa-ti recomand,sa te duci la un doctor de specialitate,faci un tratament cu antidepresive,apoi sa incepi viata de la inceput……va fi greu,dar trebuie sa treci peste aceste momente grele din viata.
       Daca crezi ca te ajuta,scrie-mi pe adresa de email,si iti mai povestesc cum poti sa treci mai usor peste toate.

       Răspunde

       1. Acum 7 ani în urmă mi-am pierdut fratele mai mic care avea doar 17 ani şi jumătate. În acele clipe de înmormîntare eram în şoc şi nu realizam ce s-a întîmplat mă uitam la toţi din jur cu lacrimi în ochi şi mă întrebam de ce, de ce doamne? Cînd intram în cameră şi o auzeam pe mama eşiam îndată nu rezistam să o aud plîngînd. Cînd se ducea lumea şi nu mai era nimeni intram să stau cu el. Îl mîngîiam şi vorbeam cu el parcă n-ar fi fost fără suflare dar lacrimile nu conteneau să se oprească în adîncul sufletului înţelegeam că nu o să-l mai revăd niciodată zîmbind. Apoi la un moment dat mi-am adus aminte cuvintele lui (el învăţînd la şcola militară mereu îmi spunea că mama şi sora unui soldat trebuie să fie tare) mama şi sora unui soldat trebuie să fie tare.Din acel moment am încetat să plîng. Atît timp cît a durat ritualul eu nu am mai plîns daor tăceam şi priveam în ochii oamenilor şi mă întrebam în gînd de ce, de ce anume el? Apoi am relizat că nu mai este şi mi-e greu să trăiesc eu doar îl iubesc atît de mult, dorul mă înebunea, plîngeam să nu mă vadă nimeni, ascundeam durerea, încercam să nu-i fac pe cei din jur trişti cu durerea din sufletul meu, mă rănea orice discuţie despre fratele meu, orice întrebare în privinţa lui deoarece lumea era curioasă ce s-a întîmplat, cine l-a omorît, simţeam trădare din partea unor prieteni şi rude. S-a dus parcă nici nu ar fi fost şi am înţeles că îmi este greu să trăiesc fără el şi acuma sper ca o să-l mai revăd. Cine spune că cu timpul toate rănile sufleteşti se lecuiesc se înşeală. Timpul face să realizăzi că nu poţi face nimic ca să mai revezi persoanele dragi care nu mai sunt cu noi şi trebuie să te bucuri de orice clipă fericită pe care ţi-o oferă viaţa. Eu nu cred că fratele meu şi-ar fi dorit ca în fiecare zi eu să am lacrimi în ochi de aceea mi-am zis că eu trebuie să fiu fericită pentru că el ar fi fost fericit văzînd că eu sunt fericită şi pentru dragii mei părinţi trebuie să fiu fericită. Încerc în fiecare zi să fiu mai bună, mai amabilă chiar şi atunci cînd cineva mă ofenseză sau mă trădează sau mă supără eu sunt prima care voi vorbi politicos, îmi voi cere scuze bucurîndu-mă de orice clipă care mi-o oferă viaţa şi că aceşti oameni mă încojoară.
          Da nu zic că nu sunt zile cînd plîng de dorul lui dar o fac să nu ma vadă nimeni şi pot să zic că viaţa nu o poţi lua de la început doar că tu o poţi face mai frumoasă iubindu-i pe cei din jur cu adevărat.
          Astfel mă simnt fericită şi iubită şi îi mulţumesc lui Dumnezeu că mi l-a dăruit pe soţul meu în viaţa mea şi le-a dat părinţilor şi mie putere şi dragoste să trecem fără ură faţă de cei din jur în acele clipe de durere din viaţa noastră.
          l

          Răspunde

    2. Si eu sunt in aceeasi situatie,cu o luna in urma mi-à murit sotul in varsta de 44 ani,eu am 37,am fost imppreuna 7 ani,à facut infarct,pt mine e un soc,toata lumea spune sa fiu puternica,dar cum ?eram f fericiti,l-am intalnit dupa o casatorie esuata cu un om rau,nu credeam ça e possibil sa fiu atat de fericita si sa intalnesc un om asa de bun,si dintr-o data totul s-a sfarsit,nu pot sa cred ça nu mai e,nu stiu cum sa traiesc fara el,ma intreb de ce s-a intamplat asta,de ce nu am fost la un doctor,dar nu parea sa aiba nimic,traiesc pt copilul meu asta ma obliga,dar nu pot intelege de ce viata à Fost atat de ne dreapta cu noi,aveam atatea planuri,atatea vise,si totul s-à naruit,de ce?

       Răspunde

68. Intai, am pierdut-o pe mama, a murit cand aveam 5 ani. Apoi, la 21 de ani, a murit si tata. 8 ani mai tarziu, am pierdut casa, cea care imi ramasese de la parinti si care era singurul meu acoperis.. Nu am reusit sa termin nici facultatea. Am ramas si cu doua credite care inseamna doua treimi din salariu… Sunt practic, pe drumuri. In cateva zile se vor duce si ultimii bani din portofel. Nu mai am putere sa ma ridic, mereu tind sa cred ca am fost blestemat. La 29 de ani, cand oamenii normali incep o viata si-si fac o familie, pentru mine se termina totul.

    Răspunde

    1. Pierderea unei fiinte dragi e o trauma imensa. Si despartirile sunt dureroase nu contest asta. Dar sa iti moara o fiinta draga e crunt. Si eu incerc sa ma adun, pe zi ce trece e mai greu si mai greu. Trebuie sa fac fata tuturor incercarilor, sa gandesc pentru 2 sa actionez pentru 2. Acum mai trebuie sa inghit si toate toanele soacrei mele, asta in contextul in care, cat timp a trait sotul meu, ei nu tineau legatura. Si acum se da de ceasul mortii ca i-a murit copilul. Tatal sotului meu a murit, cand el avea 6 ani, ea s-a recasatorit, si a avut parte de un sot violent, atat cu ea cat si cu copilul. A intors spatele propriului copil, si relatia lor a fost mereu una foarte tensionata. Si acum joaca rolul celei mai bune mame………… Nu stiu cum indura Dumnezeu toate astea…….. si vorba ta, eu la 36 de ani, simt ca toate se termina aici!

       Răspunde

69. Buna,credeti ca o pot lua de la zero?Acum doua luni mi-a murit si sotul de 45 ani si fetita de 14 ani.Nu dorm decat cu medicamente puternice vorbesc cu ei prin casa ca si cum sunt vii si mai ales nu pot accepta ca un nemernic a putut sa imi omoare intr-un accident soarele si lumina vietii mele.Nu vreau sa mai traiesc dar ce pot face decat sa trec prin viata invizibila!Credeti ca mai poate exista suparare( daca se poate numi asa ) decat a mea?

    Răspunde

    1. Draga Flori, sunt alaturi de tine. Durere mai mare nu exista, si eu mi-am pierdut sotul acum o luna de zile. Imi este din ce in ce mai greu, mi-e atat de dor de el si imi lipseste……. In fiecare zi ma incurajez, ca viata merge mai departe, si trebuie sa traim cu durerea asta in suflet. Dumnezeu sa iti dea putere. Si eu ii simt lipsa fizic, in casa, in rest parca ar fi acolo. Am poze cu el, vorbesc cu el, il sarut dimineata si seara…. Cu dormitul, nu pot nici macar cu somnifere. Ma rog la Dumnezeu sa imi dea putere, sa pot indeplini toate visele si proiectele avute impreuna. Mi-am facut un tel din asta.

       Răspunde

    2. Buna, eu mi-am pierdut tatal in urma cu cateva saptamani. O buna prietena mi-a recomandat filmuletul acesta. Si cred ca ajuta. Cel putin pe mine ma ajuta sa trec in faza de acceptare. https://www.youtube.com/watch?v=ckHAe1CtgyY

       Răspunde

70. În 2012…mi-a murit bunicul fix înainte de un recital de pian pe care trebuia să îl dau și pentru care numai eu știu cât am muncit. Am cântat mediocru. Apoi mi-am picat admiterea, după ce am aflat că cel mai bun prieten al meu a intrat la casa de nebuni. Lucrurile s-au mai liniștit…dar părinții mei au început să sărăcească și mai mult. Nu am fost la facultate un an. Acum sunt la o facultate care nu îmi aduce aproape nicio satisfacție. În iunie trebuie să cânt pentru un concertist ca să îi arat că merit să fiu promovată de el și pur și simplu las lucrurile de pe o zi pe alta pentru că îmi este teamă din nou de eșec. De un an și jumătate parcă nu mai sunt eu însămi. Am avut și probleme cu atacurile de panică însă le-am rezolvat…din când în când mai devin anxioasă dar sunt pe linia de plutire. Am fost olimpică la multe materii, am luat premii și mi-am trăit și viața la maxim până în clipa în care am simțit cum cariera mea se duce pe apa sâmbetei. Aș vrea să fac ceva, dar nu știu cum să o fac. Dacă mă distrez, mă apucă o stare de anxietate și de vinovăție și dau vina pe mine că nu sunt acasă să studiez… practic sunt aproape moartă pe interior. Muzica clasică este tot ce am și va fi cu mine până în momentul în care am să mor și chiar și după moarte. Doar eu știu cât am luptat ca să cânt la pian și câte lovituri emoționale și fizice am primit doar ca să câștig acest drept deoarece părinții mei doreau cu orice preț să nu devin artistă, ci ceva într-un domeniu mai bine plătit.
    Când citesc problemele altor oameni, ale mele mi se par banale, dar am simțit nevoia să mă descarc.
    P.S. Preludiul de Chopin l-am ascultat extraordinar de mult când a murit bunicul meu și este singura piesă la pian pe care nu pot să o cânt…am un blocaj de fiecare dată când văd partitura.

    Răspunde

71. Buna ziua!
    Dupa ce am citit postarile de mai sus,reiese ca fiecare dintre dumneavoastra ati trecut printr-o experienta extrem de dura.Doliul este un lucru cumplit,cel mai terifiant lucru din viata oricui care pierde un suflet drag.Si eu am trecut prin momente grele atunci cand am pierdut mai multe rude apropiate si, analizand un pic in trecut imi dau seama,din punctul meu de vedere ca, indiferent de cat timp a trecut de la moartea cuiva, persoanele pierdute pentru sufletul meu, exista pentru eternitate, sunt constienta ca in plan fizic nu mai sunt dar ele traiesc intr-o alta dimensiune, intr-un alt spatiu decat al lumii in care existam .Imi place sa cred ca cei plecati dintre noi si-au gasit pacea si linistea sufleteasca.Cat despre noi, cei indoliati sufleteste, numai timpul ne alina suferinta pentru pierderile sufletesti. Atata timp cat acceptam pierderea, ne eliberam si din stransoarea durerii, nu definitiv dar atat cat sa dam voie amintirilor frumoase sa ia locul pierderii insuportabile.In memoria unei persoane pierdute, putem ajunge sa-i ajutam pe altii care au nevoie de noi si zic asta nu neaparat referindu-ma la ajutor material cat si la sustinerea morala.Referitor la propria-mi experienta vis-a -vis de acceptarea plecarii unei persoane dragi din viata mea: iau o amintire frumoasa,dintr-un sertar al memoriei mele, cu persoana pierduta si o retraiesc…insa accept faptul ca nu mai este, asta ma face sa cred ca persoana respectiva traieste datorita trezirii la viata a acelei amintiri, la mine functioneaza de minune si intotdeauna am senzatia ca acea persoana este undeva departe si intr-o buna zi o voi revedea.Sperand la revederea cu persoanele dragi care nu mai sunt, imi da un sentiment de incurajare, de optimism, de speranta ca intr-o buna zi ne vom reintalni.
    Imi aduc aminte ca in anul 2009, in luna mai l-am pierdut pe bunicul meu, din partea mamei pe care nu-l mai vazusem de 7 ani.Am ajuns la inmormantare cu familia, dupa o distanta de aproximativ 615 km.Dupa inmormantare,am facut o plimbare la raul din comuna cu fratele meu si dorindu-mi sa iau o particica din locul respectiv,m-am aplecat si am cules o piatra alba de pe malul raului pe care am pus-o in buzunarul hainei.Cand am ajuns acasa, am luat o sticluta cu oja si am scris pe piatra alba: buni,mai 2009.De cate ori tin piatra in mana,il simt mai aproape pe bunicul meu. Bunica s-a stins anul acesta, in luna ianuarie.Vrand sa o pastrez vesnic in memorie asa cum era, am vazut-o cu 3 saptamani inainte de a parasi lumea asta pentru a-mi lua ramas-bun de la ea iar la inmormantare am refuzat sa merg, pur si simplu din teama de a nu intra in depresie.Mi-am dat seama ca neparticipand la inmormantarea bunicii o sa sufar mai putin,recunosc-nici nu mai suport inmormantarile, imi consum energia si imi e foarte greu sa-mi revin dupa astfel de evenimente.Poate e un act egoist insa mie mi-a facut bine ca am procedat asa pentru ca nu am vazut-o nici pe mama plangandu-si propria mama….e destul de dureros dar timpul imi va mai atenua suferinta.

    Răspunde

72. Buna ziua Raluca.Ma numesc Ionut si vreau sa te ajut ca sa ti rezolvi problemele.Pt detalii adresa mea de mail e [email protected]

    Răspunde

73. Buna tuturor !
    De curand m-am despartit si eu de prietena mea dupa o relatie de 3 ani de zile, pot sa spun ca imi este foarte greu mai ales ca ma simt atat de singur, nu mai am prieteni cu care sa vorbesc si sa imi inteleaga durerea ce o port imi mine , la parintii mei nu pot sa apelez caci sunt si ei bolnavi si nu vreau sa ii mai impovarez si eu cu problema mea … este foarte dureros sa nu ai cu cine vorbi sa primesti un sfat o incurajare ceva … dar trebuie sa fiu puternic si cu Dumnezeu sa merg inainte ! Doamne ajuta la toata lumea care trece prin durerea despartiri de persoana iubita sau mai rau :((

    Răspunde

    1. Mi-e foarte greu incep prin a spune ca fratele a disparut acum 4 luni si de atunci nu mai stiu nimic de el…. toate formalitatiile care se fac in cazul disparitiei s-au facut gen dat la ziar la stiri poze pe stalpi dat la politie prin interpol si etc… si nimic in aceste 4 luni de zile de cand traiesc doar cu aceste 2 cuvinte NU STIU e cumplit de greu la ce ma refer cand spun asta eu nu pot sa cred ca e mort eu nu pot sa cred ca e in viata eu ceva ce nu stiu NU POT CREDE dar gandul cum se zice e arma letala care incetul cu incetul distruge omul chiar daca imi traiesc viata zi de zi si mi-o voi trai pana cand mi-e scris sa numai fiu , fac diferite activitati gen ies cu prieteni merg la plimbare merg la un film sau stiu eu ce as mai face sau daca as face orice alta activitate si daca as trai oricare situatie gandul e mereu in mintea mea gandul la el , timpul se scurge in fiecare zi cateodata mi se pare ca nu stiu cand au trecut 4 luni cateodata nu pot realiza ca ce traiesc e adevart si am impresia ca comunic cu el doar prin imaginatia mea ca nu accept faptu si nu pot crede ca numai stiu de el nimic cateodata refuz sa fac anumite lucruri pt ca nu ma simt bine si nu am chef pt ca ma gandesc la el imuna nu am cum sa fiu involuntar ce face parte din familie te afecteaza oricat ai fi de tare nu stiu daca ma crede-ti dar am momente in care as prefera sa stiu ca e mort poate par absurda dar in disperarea de a afla ceva ajungi sa te resemneze si sa te linisteasca chiar si daca ai stii ca e mort DAR STII CEVA! suferi ca e mort te resemnezi treci peste chiar si moartea e un lucru firesc si de asta nu scapa nime si trebuie sa fim realisti dar eu va zic e mult mai cumplit si dureros sa nu stii nimic cateodata ai stari in care nu-ti mai pasa de nimic din jurul tau cand vezi cat de neputincios e omul in situatia cum e a mea as vrea sa va rog sa imi da-ti o parere eu va multumesc mult Nici o zi nu ma pot desface din lanturile lumii , nici o clipa nu ma pot bucura de traiul meu , viata m-a invatat multe , dar randuielile lumii si a vietzii nu am ajuns sa le pot intelege . Imi vine sa urlu foarte rar disperarea umana duce la aflarea unor mari adevaruri. Cea mai ucigătoare otravă este lacrima pură. Crucile nu sunt decât nişte pansamente pe faţa pământului. Obişnuita să-mi strâng durerea în palme, îmi curge esenţa durerilor si prin urmare numai pot visa sau spera.
       Fiecare copil este un artist , problema e sa poata ramane artist cand ajunge la maturitate.Bunele instincte de obicei, va spun ceea ce sa faceti cu mult inainte de a va da seama Apai chiar DORUL E GREU“Se zice ca timpul trece. Timpul nu trece niciodata. Noi trecem prin timp.”“Ranile le vindecam, dar cicatricele cresc impreuna cu noi.’ Chiar daca ma imbrac frumos , chiar daca ma machiez , chiar daca manc bunatati , chiar daca stau pe terasa, chiar daca ies cu prietenii, chiar daca ma plimb cu bicicleta, , chiar daca nu pot dormi noaptea ,chiar daca as face orice alt lucru si as trai oricare alta situatie SUFERINTA E IN SUFLET ! pe ea nu o pot alunga orice as face “Omul nu e cum s-arata, ci cum simte.” Dor de tine frate Ciudata e VIATA tu frate imi zambesti din fotografie iar eu vars lacrimi nestiind unde esti DAR CRUCEA TREBUIE DUSA.Si eu o duc chiar daca as suferii toata viata nu-mi pare rau pot spune ca am trait :)) (mai am o mica doza de umor ) pt a putea sa merg mai departe ca cum e vorba OAMENII TRISTI RAD CEL MAI MULT e adevarat . Foaie verde pui de nuc vai de mine mult dor duc …. Ziua dor si noaptea dor nu ma lasa nici sa mor ….. pentru tine fratior ….Dorule arda-te focu tot la mine iti afli locu……. Dute dor cu lunile nu-mi mai amari zilele……. asa ca oameni buni va zic eu din experienta incerca-ti sa fiti buni cu toata lumea din jurul vostru si cu familia ca viata e imprevizibila .

       Răspunde

       1. Nu stiu cu ce cuvinte as putea sa te incurajez, insa incearca sa iti pastrezi un pic de speranta. Sper sa iti regasesti linistea si sa fii fericita iar fratiorul tau sa reapara in viata ta. Sau macar sa aflii ce s-a intamplat cu el, si sa te poti resemna. Dumnezeu sa te binecuvanteze.

          Răspunde

74. In urma cu 3 saptamani mi-am pierdut tatal. Totul s-a derulat extrem de rapid. La inceputul lunii trecute a suferit un accident vascular. A fost internat in spital si am fost alaturi de el in fiecare zi.
    In primele 5 zile dadea semne ca se reface, si era pe drumul cel bun.
    Putea sa mearga cu greu, avea dificultati de vorbire, insa speram din toata inima sa se refaca.
    Il intrebam mereu – te faci bine ? Iar el ne spunea ca incearca.
    Insa a mai suferit si alt accident vascular in spital, care l-a secat de orice forta, ramanand paralizat complet, intr-o stare de somnolenta din care cu greu se trezea si abia intelegeam cand vorbea. Am reusit sa o aduc pe sora mea care munceste in strainatate sa il vada. A plans cand a vazut-o.
    Eram totusi optimisti ca isi va reveni, deoarece incepea sa raspunda mai bine la stimuli, ramanand mai mult timp treaz si vorbind cu noi,
    Am incercat sa il mutam din spitalul Judetean Ploiesti, un spital prost dotat, cu niste conditii insalubre si inumane, in care pacientii in stare de coma sunt tinuti in salon si nu la terapie intensiva, fara aer conditionat intr-o canicula greu de suportat si pentru un om sanatos, un spital in care a trebuit sa ii miluim pe toti ingrosandu-le buzunarele, un spital in care o parte din medicatie trebuie cumparata de pacient.
    In toata aceasta perioada s-au schimvat 3 doctori, primul doctor intrand in concediu dupa 5 zile, fiind pe mana medicilor de garda alte trei zile, apoi alt doctor preluaindu-l.
    Si in tot acest timp cand starea lui se agrava, trebuia sa tragem noi de doctori pentru a il consulta, deoarece ei fiind proaspat instalati de garda si necunoscand cazul considerau ca asa se prezinta pacientul, urmeaza medicatia din fisa si e ok.
    A murit dupa doua saptamani in spital.
    Era un om puternic, de 55 ani, un stalp al familiei, ce nu avusese probleme de sanatate grave in trecut.
    Asadar probabil a murit cu zile datorita poastei ingrijiri. Sau boala a fost necrutatoare pentru el. Asta numai Dumnezeu o stie.
    In prima faza am fost destul de puternic, fiind un sprijin pentru cei din jur, ocupandu-ma de funeralii, casa, acte, etc.
    Sufeream pierderea insa nu o percepeam foarte puternica deoarece eram prea ocupat cu toate lucrurile astea, neavand timp sa respir.
    Apoi am intrat in faza negarii, nu imi venea sa cred ca tocmai mi-am pierdut tatal, persoana ce mi-a dat viata. Il asteptam sa vina acasa. Sau asteptam sa ma trezesc dintr-un vis urat.
    Acum ma aflu intr-o stare de depresie tristete si insomnie, noaptea ma gandesc la el si plang, sufletul fiindu-mi sfasiat de durere. Sau un amestec de stari – negare cu tristete, control partial, acceptare, apoi o reiau de la capat intr-o invalmaseala de emotii.
    Durere amplificata poate si de despartirea de prietena mea, dupa o relatie de aproape 4 ani deoarece in tot acest timp nu mi-a fost alaturi, ci rece, micile certuri intre noi si dispute de orgolii au fost mai puternice se pare pentru ea, si a preferat sa se ocupe de problemele ei, stand cu parintii , il loc sa fie langa mine, sa ma incurajeze, sa fie un sprijin. De aceea am decis sa ne despartim.
    Insa parca nici nu simt durerea despartirii de ea, cu toate ca inca o iubesc, durerea pierderii tatalui acopera tot.
    Incerc sa accept pierderea, am incercat sa evadez, sa ma distrez, sa merg la pescuit, sa ies cu bicicleta, film, munte, etc, insa nu prea au efect lucrurile acestea.
    Pe moment functioneaza, apoi depresia se reinstaleaza. Si simt ca pe zi ce trece nu mai am chef de nimic, nu ma mai motiveaza mare lucru, am renuntat la unele obiceiuri bune, le-am recapatat pe cele vechi ( fumat – tocmai ma lasasem de cateva luni ),
    Imi repet in minte mereu ca poate e mai bine asa decat sa fi ramas toata viata paralizat – nu ar fi vrut asta, el fiind un om activ, puternic.
    Si sper sa prind eu putere, si sa il fac mandru de acolo de sus de unde e acum, de mine.
    A murit zambind, el si pe patul de spital glumea, si cred ca nu ii era frica de moarte in nici o clipa.
    Il voi iubi mereu si ma voi gandi la el.

    Răspunde

    1. din intimplare am intrat pe acest site si cu durere in suflet am citit atitea povesti de viata.nici eu nu o am mai buna,sint disperata si nu mai stiu ce sa fac…n am servici,cu copii nu ma inteleg,sint la a doua casatorie si lucrurile nu sint cum ar trebui sa fie…sincer ma simt ca la un sfirsit de drum si nu mai pot,incotro s o iau …

       Răspunde

75. Nu stiu cat de bine functioneaza etapele mentionate mai sus…la pierderile cu adevarat consistente (de exemplu in 2010 eu amtrecut printr-o perioada de „ruinare” Nici nu va puteti imagina majoritatea dintre voi cum este sa ajungi de la statutul de om serios, cu firma, bine „cotat” social, cu o sotie pe care o iubesti, parinti, viata relativ grea, cu munca multa dar frumoasa, prospera si cu unele concedii pe masura si multe planuri frumoase de viitor la statutul de om singur si cu statut incert si trecut de 45 de ani. Practic realizezi ca ” visul frumos s-a terminat” si ajungi incarcerat intr-un taxiu pe locul soferului, nu de alta dar bancile ti-au poprit conturile, succesiunile, partajul, procesele te costa de te rup, si doar in acerl job poti obtine bani cash. Sunt norocos ca odata candva am fost si taximetrist….asta m-a salvat de la moarte prin deshidratare… castigi doar cat sa traiesti. Lucrezi la rupere ca si asa nu-ti arde de dormit. Intratul in pat e ca si cum te-ai baga intr-un mormant. Mai ales in noua ta locuinta si cu noii tai vecini. Singurul companion- o pisica- te face adeea mai responsabil decat iti vine sa fii…restul e tacere…peste asa ceva nu treci. Ramai afectat psihic si in continare te va mentine ” la sol” situatia materiala si lipsa unui loc de munca. Ca sa-ti faci alt SRL nu-ti mai arde…Cam asta patesc cai care pierd dintr-o data toata famiia. Sau mai pe rand (ca mine) in decurs de cateva luni. Desigur, cu astfel de ocazii te parasesc si prietenii, definitiv. Exceptieprietenii care nu cuvanta: Caine, pisica, paianjen, musca, etc.

    Răspunde

    1. Da, recunosc toate etapele descrise, dar când cred că, în sfârşit, am reuşit să îmi revin, cad din nou în depresie. Au trecut 14 ani de când mi-am pierdut iubirea vieţii mele, dar nu pot să-l uit. Toţi m-au încuraj că timpul le vindecă pe toate. În cazul meu n-a funcţionat. M-am străduit din răsputeri să uit, să-mi refac viaţa şi la suprafaţă am reuşit, dar în adâncul sufletului nu. Simt un gol imens pe care nu-l mai poate nimeni umple. Nu pot să-mi mai deschid inima pentru nimeni. N-a trecut o zi în 14 ani în care să nu mă gândesc la el, la clipele minunate petrecute împreună. Seara mă culc sperând ca măcar în vis să-l pot vedea, să fim împreună. În aceşti ani am încercat mereu să mă consolez cu ideea că voi întâlni pe cineva cărui să-i ofer din nou iubirea mea. Dar acum deja mi-am pierdut speranţa. Probabil că asta mi-a fost soarta şi nu mă pot opune. Sper că soarta a fost mai darnică cu alţii.

       Răspunde

       1. Te inteleg perfect!La 12 ani,am trait prima iubire.Ne-am despartit si am avut o depresie de cativa ani.In 2008 am intrat intr-o relatie,care a durat 7 ani.Am crezut ca voi fi fericit.Acum,inainte de examenul de rezidentiat,m-a parasit.Mi-a spus ca sentimentele s-au stins.Am incercat sa schimb ceva,n-am mai fugit,ca data trecuta,dar a considerat ca nu mai merit o sansa!Am incercat sa ramanem amici,dar e foarte rece,parca fuge de mine.M-am hotarat sa uit totul,s-o iau de la capat.Nu o sa mai vreau o relatie niciodata!Apropo,m-a parasit pentru cineva gasit pe net,in 5 zile de pauza.Cred ca n-am valorat niciodata nimic pentru aceasta persoana.Am fost un substitut.

          Răspunde

    2. Chiar si la 45 de ani o putem lua de la capat, asa anesteziata cum suntem. Uneori ce nu ne distruge ne face mai puternici. Cuvintele sunt de prisos uneori si totusi trebuie sa ne traim viata mai departe. Si eu am suferit o pierdere mare: sora mea a murit intr-un stupid accident la 25 de ani, nici acum nu mi-am revenit. Am divortat acum cateva luni si am ramas cu un copil mic de trei ani ce ma ajuta sa mai sper intr-o noua viata. M-am intors o perioada in Romania ca sa fiu mai aproape de parinti desi imi este greu sa o iau de la capat. Pe acest site toata lumea isi exprima durerea prin mesaje si asa stim ca sunt si altii in situatii disperate si depresivi.

       Răspunde

76. Povestea mea am 33 de ani si am avut o viata fericita pana pe 31 august cand am avut un acident cu masina si lam pierdut pe fiul meu de 1 an si 3 luni sotia a stat in coma 9 zile era sa o pierd si pe ea mai traiesc datorita ca ea mai è vie altfel nu mai vreau sa traiesc ea acum e bine dat sufera foarte mult .. Am fost acasa in vacanta toti trei lui fiul meu ia placut foarte mult acasa la noi la tara animale totu dupa care am plecat inapoi acasa in Italia si pe drum am avut acidentu cu o ora de acident ai multumeam lui Dumnezeu pentru tot ce am si dupa o ora sa antamplat acidentu sufar foarte tare dupa fiul nostru viata nu mai are nici un rost deoarce am pierdut baiatu cel mai frumos lucru din viata noastra si nu pot sa trec peste asta as vrea sa mor cât mai repede viața nu mai are nici un rost .. Nu mai doresc nimic de la viata cand prind momentu termin

    Răspunde

77. Buna da am trecut printr-o perioada de aproape 2 ani de zile…spun eu Fabrica unde lucram ca si vopsitor a intrat in insolventa dar totusi mergeam la nunti si botezuri ca DJ apoi dupa 4 luni..a inceput totul sa ia o intorsatura total neasteptata m-am despartit de prietena mea dupa 5 ani de cand eram impreuna o zi normala „un telefon„ eram impreuna cine va imi spusese la telefon ca ea sa-r fi sarutat cu cineva la servici si cine a sunat era un prieten bun si cu credinta totala in el prima intrebare pusa ei era langa mine a zis ca nu e adevarat plecand in cealalta camera eu dupa ea mai intreb inca de 2 ori apoi am observat ca ia dat lacrimile si mi-a cerut iertare ca a fost o scapare
    eu puternic am spus nu te rog ia-ti bagajele si afara…fara nici o insulta jignire sau violenta doar cu stapanire de caracter ea a spus ca nu are unde sa le bage am spus cu calm stai linistita ca iti dau eu 2,3 genti mari sa le cari…am fumat in bucatarie ea a adunat tot si …a plecat ultima oara acuma 2 ani am vazuto cand pleca in spatele blocului cu o nepoata de a ei in 5 ani nu a facut asa ceva i-am oferit tot nu va puteti imagina a fost cu mine de 4 ori in Italia nu am puso sa cheltuie 1 euro am platit eu chirie si mancare
    am spus bani tai sa ii avem acasa cand plecam dar ea era prea zgarcita aia nu a fost o problema dar sa revenim cred ca nu avea sau asa a considerat ea ca nu are un viitor cu mine dupa 5 ani „4 luni„fara munca nu sa terminat pamantul!ajuta-ma si iubeste-ma cand imi este rau „ca si eu am fost langa ea cand era sa pateasca multe din cauza pastilelor de slabit arata foarte bine dar vruia mai mult …nu mai spun„ dar ea devenise prea lacoma da nu ma afectat deloc plecarea ei nu am baut alcool nu am facut petrecere si nici suparat nu am stat m-am autocontrolat calm zambind totul era bine apoi dupa cam 6 luni am lucrat la un club 3 luni in care nu au platit angajatii si 3 luni din nou pierdute fratii au plecat la Mama in italia eu nu am putut pentru ca nu e de lucru pentru toti „surpriza„ am ramas fara 1 leu am mai fost la evenimente zile onomastice botezuri nunti pe bani mai putini ca sa pot trai …nu faceam fata taxelor singur pentru ca ei cand au plecat m-au lasat „cu fundul in balta„ am vorbit cu ei cu un oarecare sprijin financiar nici vorba de asa ceva…si ei castigau putin ca nu era de lucru…dar se descurcau erau 4 persoane eu singur…cum am putut m-am zbatut sa supravietuiesc am ramas fara nimica iubita nu fratii nu mama nu tata in spital iese peste o luna el sta in chirie…nu nici nu indrasnesc sa ii spun pentru ca parintii sunt divortati ce ramane de facut? mama nu tata nu fratii nu iubita nu prietenii cand le-am cerut ajutor „nu au niciunul„ dar cand am avut eu a fost bine…ce ramane de facut 2 luni pana trece iarna? unde? ce fac? sunt tare de caracter dar 🙂 cand toti te lasa…incerci sa iti iei inima in dinti si viata in maini sa continui…oare cat mai pot rezista? cand totul se prabuseste in urma ta si nimeni nu te ajuta?

    Răspunde

78. si eu trec prin despartirea de tatal fiului meu de 1 luna nascut,si-a adus pe alta in patul nostru chiar de ziua mea si am ramas singura fara bani cu un bebe in brate cine credeti k ma poate ajuta cu un sfat va rog scrietimi pe email [email protected] nu stiu c sa mai zic sunt intro mare depresie nu accept adevarul si cred k ma voi impaka cu el dupa toate intamplate insa el nu da nici un semn de impkre am nevoie de un psiholod sau o pritena

    Răspunde

79. Off am avut atâtea stări in 3 zile cum nu am mai avut niciodată !! Țin sa precizez ca ceea ce am citit aici e cat se poate de adevărat ceea ce se întâmpla pentru mine e un caz „fericit” ca nu am murit nimeni ! Pe scurt va voi povesti ce prostie am facut . Cu câteva luni in urma 7 la număr am ajuns in Anglia , am facut destui bani in aceste luni in permanenta am trimis acasă la familia mea am o soție si 2 copii la școala , sa revin toate bune si frumoase pana acum 3 zile aveam începeam sa m-a gândesc si m-a gândesc ca acum ca vin sărbătorile si abia aștept sa imi văd familia si sa m-a duc plin de cadouri inclusiv pentru frați si pentru mama desigur !!!! Ce sa întâmplat , acum câteva zile am intrat intr-o dala cu jocuri mecanice in special cu ruleta si vreau sa va spun ca am pierdut toți bani vro 2000 de lire , pe moment cand eram acolo am zis asta este o sa fac alți !!! Dupa o ora am suferit un mare șoc pe care i-l resimt in fiecare zi am trecut prin toate stările sus menționate ba chiar cu o mare presiune sufleteasca . Am plâns de 2 , 3 ori pe zi, dar nu am plâns pentru bani ca nu sufar de nici un handicap , in mintea mea rulau o grămada de gânduri urate , începând de a m-a trezi noaptea de câteva ori , încă sunt in șoc pentru ca neavând bani sunt blocat aici , încă caut soluții bune psihice si unele sa ajung la familia mea cu bani sau fara . Nu sunt un jucător împătimit este prima oară cand pierd asa de mulți bani care imi erau necesari acum si nunumai !!! Ce concluzie am tras este ca trebuie sa uit aceasta greșeala care putea avea urmări si mai urate de atât , a lipsit foarte puțin sa fac o greșeala si mai mare ! Acum realizez ca bucuria copiilor mei si nunumai sta in puterea mea , imi dau seama de greșeala,si cu siguranța nu se va mai repeta niciodată .

    Răspunde

80. Toata viata am stiut ca sunt frumoasa, mereu am fost admirata de lume pana intr-o zi cand o ” prietena” a insistat foarte tare ca tatuajul meu cosmetic, la sprancene, este gresit. Pe atunci aveam si mici probleme cu tenul si am decis sa merg insotita de ea la o doamna profesionista care se ocupa de tatuaje cosmetice, dansa mi-a spus ca trebuie refacut dar mai intai ma trimite ea la un doctor foarte bun care imi va scoate acel tatuaj. M-am dus cu incredere.. De atunci traiesc cosmarul vietii mele, de 1 an de zile refuz sa ies afara din cada cu sotul meu nu ma prea inteleg, el are viata lui activa.. Cert este ca simt ca traiesc degeaba, frumusetea mea s-a dus am ramas cu cicatrici insetetice pe care greu le pot masca cat de cat.. Sper sa ma intelegeti nu este un moft, nu sunt nebuna pur si simpu simt ca nu mai are rost

    Răspunde

81. Povestea mea incepe acum 6 ani cand intr-o dupa amiaza cand eram la servici am primit un telefon ca tatal meu este la servici si nu se simte bine. La aflarea vestii m- am imbracat urgent si am plecat catre el. In apropierea locului lui de munca in fata mea se indrepta o salvare catre el. Cand am ajuns acolo era complet inconstient iar 2 echipe de la 2 salvarii incercau sa-l resusciteze. In cel mai scurt timp se stransess deja toata familia si din pacate nu s-a mai putut face nimic pentru el. Precizez ca a decedat prin infarct la varsta de 46 de ani iar eu aveam 22 de ani. La inceput aproape ca nici nu am putut plange iar dupa aceea lucrurile au inceput sa se complice pentru mine. Dupa tragedie am inceput sa nu dorm sau dormeam in reprize iar gandurile imi erau invadate de cele intamplate, ajunsesem chiar si in metrou ca aseman oameni cu figura lui, la serviciu deja nu mai puteam face fata fizic din cauza oboselii provocate de lipsa somnului. La cateva luni am fost la psiholog, la psihiatru, am luat pastile etc. Nimic din toate cele recomandate nu au reusit sa ma faca sa merg mai departe. In fiecare an cand am o perioada mai stresanta am probleme de sanatate dar analizele imi ies excelente: palpitatii, insomnii, dureri de cap mari si mai ales luare in greutate. Acum ma aflu intr-un moment al vietii mele in care am renuntat la job ul meu, pe care il consideram stresant si am plecat in Germania. Inca am insomnii, inca il visez pe tatal meu. Momentan merg la scoala si am gasit un mini job care nu are nicio legatura cu domeniul in care am lucrat in tara. In Romania am lucrat in domeniul bancar si acum am gasit un mini job intr un local unde se livreaza mancare iar totul se petrece contracronometru. Din nou imi este greu pentru ca nu gasesc puterea de concentrare si rezistenta la stres pentru a merge inainte cu scoala si acest mini job.
    Imi este teama sa nu mi ratez viata, traind tot timpul in momentul acela foarte dureros pentru mine.

    Răspunde

    1. Buna Cristina! Am trecut prin acelasi lucru ca si tine….am 28 de ani si l-am pierdut pe tatal meu acum 6 ani si jumatate, avea 53 ani si o pofta de viata nebuna, a fost eroul meu. Si acum de multe ori simt ca timpul s-a oprit in loc in acel moment si in valtoarea vietii uneori cand imi amintesc din senin ca nu mai e, simt din nou ca ma cuprinde o durere ca si cand as afla asta pentru prima data. In anul in care l-am pierdut pe tatal meu dadeam licenta, in iunie s-a intamplat si in iulie am avut examenul si eram terminata, plangeam, nu dormeam, eram trista si inclusiv profesorul coordonator m-a intrebat de ce nu aman licenta cu un an daca sunt in starea asta…ca nu e nici o tragedie dc mai astept 1 an spunea el, moment in care eu i-am raspuns „dupa ce ca mi-am pierdut tatal, imi pierd acm si facultatea? el nu ar fi vrut asta pentru mine”, am dat examenul si am luat 9.50. Incearca sa te gandsti la el, ca si cand ar vedea tot ce faci tu, imagineaza-ti cum s-ar simti dc te-ar vedea ca „iti ratezi viata”, imagineaza-ti cum s-ar simti dc ar sti ca el e CAUZA faptului ca tu esti distrusa, cum s-ar simti el…un tata care in viata fiind nu ar face altceva decat sa aiba grija de tine, sa te protejeze, sa-ti fie alaturi, iar in lipsa lui sa te vada chinuind-te si stiind ca nu te poate ajuta? Nu vrei sa-l faci mandra? Nu vrei sa-i demonstrezi ca a crescut o fata stapana pe ea? Nu vrei sa se uite in jos la tine si sa fie bucuros pt tine, sa spuna „am crescut-o bine, chiar dc nu am fost mult timp langa ea a invatat de la mine ce avea de invatat”. Nu vrei sa te vada bucurandu-te de viata pe care el nu a mai avut ocazia sa o traieasca?
       Draga mea, dc in asta nu poti gasi o motivatie, dc amintirea, educatia, principiile si valorile pe care ti le-a transmis tatal tau nu sunt suficiente ca sa iti gasesti resemnarea si echilibrul in viata, acceptarea naturii umane, ma tem ca poate folosesti asta ca pe o scuza pentru un stil de viata pe care ti l-ai ales, poate ti-e mai usor sa-ti plangi de mila, sa spui ca e prea greu si sa gasesti o jusificare in faptul ca ti-ai pierdut tatal pentru a nu face nimic, pentru a te complace, pentru a astepta toleranta din jur…..daca te ajuta in vreun fel sfatul meu, dc ai momente grele in care ti-ar placea sa vb cu cineva care a trecut printr-o experienta similara….din nefericire….iti las mailul meu….imi poti scrie cand doresti : [email protected]

       Răspunde

82. M-am trezit in aceasta dimineata de ajun de Craciun,dupa ce, aseara am adormit ca de multe alte ori, plangand…Am pierdut fiinta care se leaga ancestral de viata…..pe mama.Si asta, dupa ce acum doi ani imi pierdusem sotul care avea o varsta tanara.Disperarea,teama,durerea si neputinta de a face ceva sa ii salvez, imi macina si acum sufletul.Sentimentul vinovatiei,nu a intarziat sa apara.Tristetea mea fara margini, pe care am vrut sa o inabus cu demnitate,m-a coplesit in cele din urma,subezindu-mi sanatatea.Am parcurs,fireste toate etapele psihologice ale doliului,fiind constienta de ceea ce mi se intampla,Si totusi,nu am reusit sa-mi inabus furia,durerea,vinovatia.Sunt emotii pe care un om le traieste inevitabil.Pierderea celor dragi,este fara doar si poate, cea mai traumatizanta experienta a unui om.Poate speranta ,ca intr-o zi vom fi toti impreuna, ma ajuta sa lupt pentru viata. Nadejdea in DUMNEZEU,ne poate ridica din astfel de drame.Ne sunt date sa traim experiente care sa ne imbunatateasca spiritual,sa ne faca mai lesne sa intelegem, ca viata pamanteana, nu este fara limita, si ca orice bucurie, ca si orice necaz, are un sfarsit.Nu putem intelege cu mintea noastra de bieti oameni,de ce in viata noastra intra si ies oameni care ne sfarama inima.Dar toate au un rost al lor, asa cum, ne nastem traim, si continuam sa existam intr-o alta dimensiune.Viata e un dar, pe care Dumnezeu ni l-a dat. Sa il onoram asadar! Craciun fericit tuturor!

    Răspunde

83. De 3 zile sunt distrus psihic, pentru mine e ceva mai special, e prima experienta de genu,prima fata de care am fost indragostit si cred ca si ultima,nu o sa se mai uite nimeni la mine, am numa 17 ani, am pierdut o fata ca mi-a fost frica sa ii spun ceea ce simnt pentru ea . Am aflat de la un prieten, si da am negat ca nu adevarat, am zis ca nu am nimic, la furie nu am apelat, sunt o persoana calma. Trecuse 2 ore de cand am aflat si am mers sa imi inec amaru in bautura( Nu am facut bine, sunt constient, da ma facut sa ma simnt mult mai bine ) Am ramas cu cei mai buni prieteni ai mei si am inceput sa plang, ei m-au ajutat sa trec peste, cu sfaturi foarte bune si cu niste citate moralizatoare, gen: „Omu care incepe cu esecuri v-a avea mai multe succesuri si mult mai avantajoase, decat un om care incepe cu un succes”, ma rog mai multe…Inca nu am acceptat, dar in schimb mi-am invatat lectia, spunandu-mi : „A trebuit sa te pierd, ca sa pot sa imi dau seama, ca dragostea invinge teama, de aspune unele lucruri” Pe viitor o sa incerc sa nu mai fiu asa timid !

    Răspunde

84. cum poti sa traiesti fara libertate ? cat poti sa rezisti sa fii liber dar de fapt sa fii intre patru pereti …..????

    Răspunde

    1. BUNA ZIUA.NICI NU AM PUTERE SA SPUN ACESTE CUVINTE.PENTRU CA PENTRU MINE NU MAI EXISTA ZILE BUNE DE PE 7 FEBRUARIE, CAND SOTUL MEU SI-A PIERDUT VIATA INTR-UN STUPID ACCIDENT de masina.DE atunci simt ca viata mea nu mai are rost, ca nu am pentru ce sa traiesc, desi am un minunat baietel de 4 ani si 8 luni care -I seamana perfect sotului.Toata lumea imi spune ca trebuie sa fiu tare, dar pur si simplu nu mai pot.Am devenit foarte rea, ma gandesc ca nu meritam asta, pe toti ii invinovatesc, pe cei din jurul meu, pe mine, pe Dumnezeu.Unde era Dumnezeu cand iubirea mea ne-a parasit.Am fost casatoriti din 2008 si am dus o viata minunata.Am avut to ce mi-am dorit si acum 4 ani si 8 luni a venit pe lume rodul iubirii noastre.Imi iubesc sotul si nu stiu cum sa traiesc fara el.Imi dau seama ca sunt incoerenta in gandire, in vorbire, in gesture, dar pur si simplu nu pot sa raiesc fara el.Cum voi trece peste asta?Simt ca ma prabusesc…

       Răspunde

85. Buna, aaa, probabil ca fara sa realizez sa postat un comentariu pueril al meu aici, ei bine dupa postarea lui am decis sa mai privesc cateva comentarii, si as vrea daca aveti rabdarea de a citi sa va impartasesc povestea unchiului meu, si el a suferit doua pierderi imense, aproape de neimaginat, insa dupa mult timp a inceput sa isi revina, si cred ca ar trebui sai impartasesc povestea , consider ca ar putea ajuta cateva persoane care au nevoie de o incurajare.
    Experienta unchiului meu incepe inca din ziua in care se casatorise, avea viata perfecta, femeia de care se indragostise la prima vedere sau cum ii spunea el ”floarea mea”, o slujba buna si banoasa, casa masina si tot de ce avea nevoie sa aiba o viata linistita. Dupa casatorie au avut parte doar de fericire, unchiul sia deschis si o afacere care a inceput sa infloreasca rapid, matusa a ramas insarcinata si totul mergea bine, a venit pe lume primul copil iar peste inca trei ani a venit si al doilea copil , totul parea perfect, cuplul perfect care se iubeau ca in prima zi, doi copii frumosi , casa bani, statut social. Insa dupa aniversarea de un an al celui de-al doilea copil matusa a inceput sa se simta rau. Au urmat investigatii, tratamente gresite , pana cand matusa mea ajunsese sa nu mai aiba puterea de a sta pe picioare, iar apoi la numai 28 de ani aceasta sa se stinga din viata lasandul pe unchiul singur cu doi copilasi mici de crescut 5 – 2 ani, atunci a fost primul dezastru , unchiul se simtea pustiit, abandonat si mai ales neputincios, cu cei doi copilasi ramasi fara mama. Dar avandui pe cei doi a continuat lupta , greu , insa a decis ca de dragul florii lui sa nu renunte.Baietii au crescut , lucrurile pareau sa revina pe drumul cel bun, dupa pierderi financiare , unchiul parea ca va reusi sa aduca afacerea pe linia de plutire.
    Insa apoi pe cand baiatul cel mare implinea 20 de ani, acesta lesina fara vreo explicatie , urmeaza investigatii si analize, iar in cele din urma se descopera ca varul meu sufera de tumoara pe creier, si inca una mare, unchiul face timp de trei ani tot ce ii sta in putinta sa-l vindece pe varul meu si fiul sau, insa dupa 4 interventii in 4 tari diferite se descopera ca tumoara este conceroasa, si ca inca o operatie ar fi riscanta. Dupa nenumarate tratamente costisitoare, spitalizarea si interventiile din washinton, berlin , turcia si Ungaria , unchiul cheltuindusi toate economiile etc, varul meu pierde lupta cu boala la doar 23 de ani, iar unchiul si baiatul mai mic sunt supusi altei lovituri, una grea de dus . Unchiul pierde apoi si afacerea, si intra intr-o depresie crunta insa interioara, iar fiul cel mic are dupa cateva luni un accident de masina iar atunci e si momentul in care unchiul meu izbucneste. A fost prima oara cand mi-am vazut unchiul plangand , si cedand de fata cu cineva… Unchiul meu puternic ceda in fata ochilor mei. Ati crede ca un singur om poate rezista atator incercari? Se zice ca un tata nu trebuie sasi ingroape copilul iar el la varsta de 45 de ani isi ingropase deja sotia, baiatul cel mare , pierduse firma iar acum baiatul cel mic avuse un accident. Insa desii un om incercat va anunt ca unchiul meu sia revenit , baiatul cel mic sa facut bine si a devenit un medic terapeut in anglia, se pare ca unchiul si el au avut in sfarsit curajul sa-si spuna durerea unul altuia, si asa s-au ajutat unul pe altul, baiatul cel mic a reluat din nou scoala ba chiar, a terminat cu brio facultatea iar unchiul si-a reluat munca si sau ridicat incet, insa ce ma impresionat la el a fost faptul ca nu a renuntat niciodata , desii plangea , desii a trebuit sa-si creasca copii fara mama , iar apoi sa piarda unul din ei, nu a renuntat niciodata, a gasit mereu un motiv sa continue. Unchiul avea o vorba a lui , vorba spune asa: In viata ni se dau mereu cele mai grele incercari , insa acele incercari nu ar aparea daca Dumnezeu nu ar considera ca suntem destul de puternici sa ne descurcam , doar sa nu renuntam niciodata. Sper sa nu renuntati nici voi la lupta, daca vi s-au dat aceste incercari, nu renuntati fara ca macar sa luptati inainte

    Răspunde

86. Nici nu stiu cum sa incep,dar o voi face. Am pierdut locul de munca si din pacate de 4 luni incerc sa gasesc ceva de munca si nu reusesc. Am incercat sa fac un curs de asistent stomatologic, insa cand am dat de greu, am dat inapoi si m-am lasat. Apoi am incercat sa fac un alt curs pentru manichiura, insa fara sa cercetez bine despre acest curs, am platit inainte, ca mai apoi sa cred ca e o greseala , fiind un curs incomplet sa spun asa. M-am zgarcit la bani , asta e adevarul. Am cautat un curs mai ieftin si eficient , insa am dat gres. Acum am intrat intr-o depresie , am 22 de ani si simt ca nu am pentru ce lupta. Mi se pare ca toate portile mi s-au inchis si nu stiu cum sa merg inainte. Plang mereu, ma trezesc dimineata cu un nod in gat si plang, fara oprire, nu mananc , nu beau apa, nu mai simt nevoia de nimic, decat de plans. Si acum cand scriu am lacrimi in ochi. Iubitul meu nu stie ce sa mai faca sa fie bine, ma gaseste acasa plansa, indispusa, trage de mine sa fiu zambitoare, insa nu pot, sunt ca o leguma. Am nevoie de ajutor , sunt prea tanara sa decad asa mult si simt ca am cazut foarte mult in depresie .

    Răspunde

    1. Ai putea sa ajungi in Londra si sa muncesti intr-un restaurant sau hotel fara sa ai nevoie de vreun curs anume .

       Răspunde

87. Sunt lucruri adevarate, spuse cu multa sinceritate si voi incerca pe cat posbil sa urmez o.mare parte dintre aceste sfaturi

    Răspunde

    1. Of! Multe greutati si suparari pe lumea asta! Eu m-am trezit dupa ce mi-am vazut de treaba ca,pe atunci,jumatatea mea,nu mai este jumatatea mea! Ulterior am aflat ca are alta jumatate. Am plecat,nu a venit dupa mine si nici nu a tinut cont ca are un ghemotoc de un an jumatate! Fac eforturi mari sa nu ii reprosez in fiecare secunda ca este tradator de familie! Ma uit in privirea copilului care striga tata dupa orice barbat brunet… Se vad destul de des,ca il ia la el,dar se pare ca tot este dornic de o figura masculina. Eu mi-am pierdut increderea si in umbra mea. Dupa 7 ani nu am nimic din munca mea! Si hainele cumparate de el pentru copil le-a cerut amenintand ca ma acuza de furt! Ma chinui din rasputeri sa fac fata si la privirea copilului cand apare un barbat brunet pe strada,si la amenintarile tatalui lui cum ca ma va aduce la sapa de lemn,si la necesitati,…. Cel mai greu imi este cand stiu cat am muncit si cat m-am sacrificat sa facem absolut tot pentru venirea copilului si acum copilul nu se poate bucura de nimic din sacrificiile mele. Mereu ma lovesc de lucruri care ne-ar face folosinta,le-am avut si am muncit pentru ele,dar acum se bucura altii! Gandul ma urmareste fara voia mea. Ma straduies sa imi reprim astfel de ganduri,sa gasesc preocupari si cu toate astea nu ma pot concentra sa uit de toate astea! Povestea este lunga,in cuplu el a fost domn,eu sclava… El cu toate veniturile mele,eu cu umilinte si munca! Mi-a ajuns si am plecat… Cum sa alung 7 ani de munca din minte si cum sa fac fata dorintei copilului de a avea un exemplu masculin alaturi de el? Incredere in oameni nu mai am… Copilul nu il pot baga in orice relatie…

       Răspunde

       1. mmmm, cit de mult te inteleg nui minic mai greu de supartat decit tradarea si umilinta,nedreptatea care ti se face stiind ca ai dreptate, nu dispera trebue sa fii tare sa ii poti arata ghemotocului tai ca esti mama ce ai luptat pentru binele lui chiar daca esti invinuita pe nedrept, daruesteti viata copilului si nu amintirilor si vei reusi, el este cea mai mare avere in comparatie cu ce ai perdut..

          Răspunde

88. Povesti psihologice se pot scrie multe într-o viata. Principalul e sa retinem din tot si toate ca trecutul,cu tot ce a însemnat el,nu ni-l poate da NINENI înapoi,si ca singura posibilitate care exista e sa ne bucuram de prezent si sa-i facem fata. Viitorul ni-l construim întotdeauna cu materialul prezentului. În realitate,viitor nu exista,n-are niciun rost sa ne amagim cu sperante degeaba. Viitorul ni-l facem noi,stând promt în fata prezentului care ne ia totul,ne-facând niciodata compromis,si nici rabat de la moralitate. Chiar daca nu exista viitor,totusi Dumnezeu exista,si ,,va rasplati fiecaruia dupa faptele sale. Bineânteles,cu conditia sa le avem. Mult succes!

    Răspunde

89. Am si eu o problema,si anume,rubedeniile din partea mamei nu ma pot intelege. Asta sa fie personalitatea lor. A tuturor. Imi tot spun ca eu nu inteleg nimic. Ce-ar vrea sa inteleg de fapt? Pot sa inteleg un lucru inainte de a mi se explica? Ce urmaresc de fapt? Sa preia controlul asupra vietii mele si s-o conduca incotro vor ei? Dar sunt cei mai capabili pentru asta?
    Am rupt orice legatura cu ei,si i-am lasat sa inteleaga ce vor,sa se inteleaga cu cine vor.
    O sa vad ce vor face după,si cum vor veni sa caute explicatii si scuze,cu gandul sa-si ia pacea inapoi. Insa nu vor primi aceasta sansa,pentru ca am fost manipulat de mult de catre ei,nu mi-e dor de alta manipulare.
    Va multumesc foarte frumos pentru intelegere.

    Răspunde

90. Am un baietel diagnosticat cu autism mi-i tare greu sa accept acest lucru….

    Răspunde

91. Salut ! Am invatat multe de latibe si inca mai invat. Tot ce ai scris in acest articol am aplicat dupa divort. Tot ce am pierdut am reusit sa transpun in castig. Am castigat,am invatat,am evoluat pe plan personal sentimental. Multumesc tine-o tot asa si vei face ca lumea sa fie mai buna !

    Răspunde

92. Important e ca ai un baietel. E puiul tau pe care il iubesti din tot sufletul. Cu rabdare si intelegere vei accepta si acest aspect al vietii. Mergi la mai multi medici psihiatri si ia legatura cu psihologi care se pricep sa discute cu tine pe aceasta tema si sa lucreze (eventual) cu micutul tau. Vezi ca multi psihologi, in momentul cand vad un copil mai neastamparat, au tendinta de a spune ca are „tulburare din spectrul autist”. Nu dispera, cauta resurse in interiorul tau ca sa ai puterea de care ai atata nevoie pentru a merge mai departe si pentru a gasi medicul/ psihologul care sa-ti spuna clar despre ce e vorba. Sa te rogi mult pentru copilul tau, spune-i si nasei lui de botez sa o faca. Capul sus si mergi inainte pentru fiul tau! Doamne-ajuta!

    Răspunde

93. Buna Pera,
    As aprecia enorm daca mi-ai raspunde la acesta postare.
    Sunt intr-o dilemma de ceva ani. Am fost o perioada de timp o fire foarte vesela si senina nu am avut cea mai buna viata da cel putin eram ok.
    Acum trei ani am cunoscut un barbat care pentru prima data a tezit in mine sentimental iubiri si al impliniri. La inceput nu am vrut sa fiu cu el din cauza diferentelor cultural el este de pe alt continent. In sfarsit dupa o vreme de vanat m-a prins si in scurt timp m-am indragostit nebuneste si am trait o poveste de dragoste minunata cu bine si rele. Am fost plecata cu lucru un an de zile si credeam ca totul se va termina din contra a fost mai bine ca niciodata si ne vizitam lunar chiar daca situatia lui finaciara este precara. Am crezut ca totul este minunat mai ales ca el a facut tot posibilul sa fiu acceptata la un master in aceasi univeristate unde el isi face doctoratul. O perioada de vreme am fost fericiti, din cauza stresului academic si a prietenilor lui care au venit din tara lui am avut parte de cateva despartiri si impacari. Dar tot timpul dupa cateva zile eram din nou impreuna si eram fericiti, pana iar se distant de mine si nu imi mai oferea atentia lui zicand ca este ocupat cu studiul. Am inceput sa ii cer explicati sis a ii accept toate condiitile, intr-un final a spus ca nu vrea sa continuam ca iubiti da putem fii prieteni. Am acceptat crezand ca totul se va schimba si el se va relaxa un pic, ne intalneam saptamanal si petreceam noptile impreuna.
    Din pacate totul sa terminat saptamana asta, dupa o scurta vizita in Romania am aflat ca el se intalneste cu altcineva, nu am crezut asta si cand m-am intors I-am gasit impreuna. Ma durut si am inceput sa I cer explicatii si am am facut schimb de vorbe grele. Intre timp am devenit prietena cu fata pe care el o place pentru ca tipa chiar nu stia nimic despre noi. Chiar azi am avut o discutie amicala cu ea si mi-a marturisit ca ei inca nu sunt impreuna. I am trimis un email in care I am cerut sa ne vedem ca amici pentru ca eu o sa parasesc orasul in cateva zile si el a spus ca sufera si ca nu ar vrea sa treseasca emotii mai bn sa asteptam sa ne treaca si o sa vorbim alta data pe skype.
    Nu stiu daca el sufera ca fata nu vrea inca ceva cu el sau intradevar nu vrea sa ma vada.
    Ajuta ma te rog vreau sa trec peste asta cat mai repede posibil simt cum imi pierd controlul si deminitatea.

    Răspunde

94. Salut, sunt george si in curand ajung la 30 de ani ! Problema mea este ca am pierdut in ultimi ani ,chiar si acum cateva zile , bani multi , am ajuns la o pierdere de 60 de mii euro ,bani pierduti pe tranzactii financiare la bursa . La inceputul anului am ajuns in Londra cu bani imprumutati pentru ca venisem dupa o pierdere dureroasa si am zis ca merg sa muncesc in constructii in Londra si sa strang bani fara sa mai fac tranzactii, totul a fost bine pana acum o luna, ajunsesem sa am in cont 10 mii euro si am inceput sa fac tranzactii iar, am pierdut 6 mii prima data, apoi dupa 2-3 saptamani am pierdut alti 5,5 mii euro. Eu sunt singur nu am responsabilitati nu sunt insurat nu am prietena, nu sunt alcoolic nu fumez si sunt capabil sa pun bani deoparte de chirie si alte chletuieri pt a trai dar ceilalti bani care ai strang nu reusesc sa ai pastrez. Tot dezastrul a inceput decand m-a parasit o fata acum multi ani cu care am stat doi ani in bucuresti si am avut o despartire foare urata incat nu mi-a mai trebuit relatie si am inceput sa fac tranzactii foarte riscante la bursa cu banii care ai stransesem in Milano. De fiecare data zic ca nu ma mai bag la tranzactii dar degeaba …
    Acum sunt hotarat sa ma las si caut solutii
    Sunt constient ca am sa muncesc in continuare si am sa mai strang bani dar ma gandesc ca pana atunci sa nu imi vina alta strategie si sa bag iar banii in tranzactii. Ce sa va mai zic sunt trist si suparat nu am pofta de mancare stiu cum este am mai trecut prin asta nu e prima data, dar totusi …:(
    Astept solutii de la cineva strain
    Va salut

    Răspunde

    1. Buna.Ti_am citit postarea.Nu stiu in ce masura te voi ajuta dar sa stii ca toate trec. Trebuie intr_ adevăr sa_ti rezolvi problemele financiare pentru ca inca esti tanar si viata pentru tine de abia incepe.Si eu sunt de varsta ta dar pentru mine viata s_a sfârsit. Am rămas la 30 de ani cu un copil de crescut.Sotul meu a murit acum 8 luni lasandu_ma parca in mijlocul oceanului iar eu nu stiu sa înot.Cu toate astea incerc sa merg mai departe pentru copil.Daca nu mănânci si nu dormi,problemele nu se rezolva.Capul sus.Fii viteaz!Au mai trecut si altii prin ce treci tu si au reusit.Sunt convinsa ca si tu vei reusii. Fii optimist si gandeste_te ca sunt încercări de la Dumnezeu.Asculta melodia lui Cătălin Crisan *Toate trec*.

       Răspunde

95. Imi cer scuze pentru ceea ce voi spune. Voi astia in doliu. Eu zic ca sunteti egoisti. Vad ca sunteti suflete bune si ca ati iubit ceea ce e laudabil. Dar gandul de a il urma pe cel plecat pe alta lume suna extrem de egoist,mai ales in cazul in care aveti copii sau familie carora le pasa de voi. Dati-va palmi si mergeti mai departe. Atata timp cat ai un frate sora sau mama ai datoria sa traiesti mai departe. Nu esti singurul cu asemenea drama. Oricat de imposibil suna exista fericire lumina mai incolo chiar daca vine peste 30 de ani dar tot va veni. Durerea nu va trece intr-o luna doua , un an doi. Dar se calmeaza cu timpul. Treziti-va fratilor aveti grija sa nu cadeti in extrema in care va plangeti de mila facand pe victima.

    Răspunde

96. In urma cu 6 ani am luat decizia de a pune stop unei casnicii de 21 de ani,am intrat in depresie si singurul motiv pe care il aveam sa traiesc era fetita mea. Un accident la numai 9 luni de la divort mi a luat si fetita de langa mine.Ce a urmat nici nu mai stiu,a fost o perioada neagra dar care a scos la iveala multe alte lucruri din trecut despre care nici nu mi mai aminteam.Cert este ca am ajuns la disperare si asta m a pus in fata faptului de a alege:sa termin cu viata sau sa mi incep viata.Pot spune ca Pera a avut influenta asupra mea si mi a dat asa un sut in partea dorsala sa ma trezesc la viata si usor, usor am invatat sa las trecutul deoparte,sa lucrez la partile negative sa la transform in parti pozitive si am inceput sa simt si sa traiesc.Mai am mult de munca dar asa cum spune Pera orice pas cat de mic e bun decat sa stai sa vegetezi

    Răspunde

97. Am citit aproape toate necazurile voastre postate aici.Sunt încă necăsătorit,am 47 de ani,nu fumez,nu beau,am fost tot timpul liniştit şi la locul meu.Am fost saritor la greutăţi,ajutand zeci şi sute de prieteni şi oameni,pe unii nici nu-i cunoşteam,bani care nu i-am mai vazut niciodată.Cand venea cineva la mine,cu o problemă,nu spuneam ca nu pot ci ma gandeam cum pot să-l ajut ! Fără să-mi dau seama,calvarul meu avea să înceapă în anul 2014, în luna aprilie,atunci cand pariurile îmi aduceau un caştig de 4.000 lei ! Treptat am dat caştigul înapoi,m-am încurcat şi cu păcănelele,pentru ca anul trecut să pierd în total peste 30.000 lei,bani stranşi din investiţii imobiliare..Am spus ca nu mai joc,o vreme am reuşit,dar chiar ieri şi azi am băgat în total la păcănele 900 lei ! În oraş sunt multe case de pariuri,dar eu am doar un singur loc unde joc,parcă ma atrage ceva acolo,este aproape de casa mea, si poate ăsta-i motivul dezastrului meu.Mă gandeam, dacă m-aş muta poate aş reuşi să mă las de pariuri,ce sfat îmi daţi ?! Astăzi n-am mancat nimic,mănanc acum doar nişte paine goală,probabil nici asta n-o merit la cat de prost am fost !

    Răspunde

98. Foarte bun articolul! Este foarte adevarat ca odata cu pierderea unei persoane apropiate, nu mai vedem niciun motiv pentru a fi fericiti, suntem mereu tristi, nimic nu ne mai poate ajuta. In acest moment imi pierd cea mai buna prietena, poate pe de-o parte e un lucru bun, dar pe de-o parte imi rupe sufletul in doua pentru ca mi-am pus tot ce aveam mai bun in ea, cu toate ca am gresit enorm de mult, am ramas impreuna, si am crezut ca vom ramane pana la final. Dar asta e viata, trebuie sa mai si pierzi, vor exista oameni care vor sti sa respecte ceea ce simti si vor fi cu tine pana la capat, chiar daca treci prin cea mai neagra perioada a vietii tale. Desi in momentul asta sunt cu psihicul la pamant, si sufleteste sunt distrusa, sper sa pot gasi o cale sa trec peste asta, desi inafara de familie nu mai am ajutorul nimanui, dar in acelasi timp simt ca singura persoana care m-ar putea vindeca si mi-ar putea face rau in acelasi timp este tot ea, dar nu pot ierta ceea ce mi-a facut

    Răspunde

99. Buna, Pera!
    Acum vreun an de zile prietenul cu care eram atunci a iesit brusc din viata mea, fara sa mai dea nici un semn. Nu a mai raspuns nici la telefon macar. Dupa aceea vreo saptamana am fost intr-o stare mai proasta, dar apoi mi-am revenit dandu-mi seama ca nu merita sa plang dupa el.Nu i-a pasat cu adevarat de mine.

    Răspunde

100. Acum cativa ani,in decurs de o luna, mi-am pierdut relatia de 8 ani,tatal si afacerea
     Socul a fost atat de mare incat s-a produs un declic inexplicabil in mine.Timp de aproape doi ani m-am lasat constient sa plutesc intr-o deriva emotionala si fizica,pe care am acceptat-o cu toata fiinta mea si chiar am savurat-o.Am ales singuratatea si retragerea pe toate planurile.Unii ar zice ca am pierdut doi ani.Eu zic ca in acei doi ani m-am recastigat,iar asta e de nepretuit.
     Sfatul meu ar fi ca,daca simti ca se prabuseste totul,lasa sa se prabuseasca.Daca simti ca arzi,fa-o pana la capat si fa-te scrum.Accepta totul.Nu vei mai fi acolo a doua oara,asa ca profita acum de ocazia de a te cunoaste,de a sta singur.Daca inveti ca te ai pe tine si e de ajuns,fara a avea nevoie de nimic si nimeni din exterior,vei deveni puternic si curajos
     Vei sti sigur ca ,pe viitor,ceea ce vei alege va veni din dorinta autentica,nu din nevoie bolnavicioasa.
     Cred ca si in cea mai profunda suferinta poate fi gasit un sens.
     Iti poate fi luat totul,poti pierde orice,dar,in ultima instanta,cea mai profunda libertate nu ti-o poate lua nimeni.Si anume libertatea de a-ti alege atitudinea in fata a ceea ce se intampla.
     Razi,chiar daca rasul tau pare a fi rasul unui condamnat la moarte pe care il gadila funia la gat!

     Răspunde

     1. Super…am citit cu lacrimi in ochi comentariul tau…si eu tot dupa o relatie de 8 ani incerc sa merg mai departe…si sunt la stadiul in care m am lasat prada suferintei…si accept k nu am incotro…m am regasit complet incee ce ai spus…ard..si prefer sa ma fac scrum..pt k stiu k a doua oara nu voi mai trece pe acolo :((

        Răspunde

     2. Mi ar face bine…daca ai vrea sa mai discutam diverse…mersi

        Răspunde

101. 8.3.2013, Tata moare după Sase luni de chin având cancer la Pancreas
     Îmi lipsește mult dar am acceptat pt că prin ce a trecut nu i doresc nimănui.
     16.11. 2014 Soțul meu mi-a declarat că nu mai sunt decât Mama copiilor lui.
     Am trecut prin toate etapele acuma sunt întro fază de furie și accepare se schimba una pe alta.
     09.01.2016 Mama moare după un diagnostic de cancer, după doua zile.
     Ce simt este acceptare într-un fel liniște pt că nu sa chinuit, dacă nu aș accepta mas simți de un egoism fantastic. De multe ori lucrurile se întâmplă ca să învățam. Îmi este dor de ei, nu mai putem să vorbim.
     Eu am viața mea, copii mei fantastici un Partener actual care mă iubește „spune el” și scoala Homöopathica veterinara. Fac ce îmi doresc, am învățat să mă uit la mine.
     Totul doare dar viata merge mai departe.

     Răspunde

     1. Bravo!Asta dovedeste cat esti de puternica…deci cu toate aste…se poate merge mai departe prin viata…!!?

        Răspunde

102. Acum 1 an și 6 luni am ajuns să reiau legătura cu o fată după 2 ani de pauză…Alexandra. Acea fată a ajuns să însemne viața pentru mine. Înainte de mine a avut alți prieteni nu prea străluciți și am ajuns să sufăr eu pentru ei. A fost înșelată și niciodată nu a fost respectată cum se cuvineEa credea că am o amantă chiar dacă am ajuns să îmi schimb modul de viață pentru ea. Înainte de toate, să precizez că eu sunt din oradea, ea din Fălticeni.O relație la distanță (pare clișeic, știu) ce are 1 an și 6 luni. Ne trezeam la telefon mereu împreună la 6 dimineața înainte de școală, vorbeam până la 7 și ceva când trebuia să mergem la școală și cum ajungeam acasă o sunam până la ora 11 când ne culcam tot împreună la telefon. Mi-e așa de dor de acele zile. După un timp (ea a venit până la noi în oraș, ai mei nu prea au de gând să mă lase pe acolo și plănuiesc să fug singur.) și am reușit să o conving că nu o înșel, chiar dacă era evident. Nu sunt supărat pe ea, nu e vina ei că a treuct prin ce a trecut. După ce totul a ajuns să fie perfect, ne înțelegeam așa de bine și râdeam așa de bine împreună. O fată așa frumoasă, inteligentă, amuzantă. Mi-aș da viața pentru ea în orice moment. Nu știu de ce eu m-am schimbat după acele luni în care am suferit din cauza amantei (nu o să spun în detaliu tot ce s-a întâmplat că aș lua ban de la un post prea lung și ar lua 1 an..deși aș fi fericit să-i spun unuia pe care chiar l-ar interesa). Am început să stau mai mult cu prietenii pe skype, să amân timpul cu ea mai mult și tot mai mult. Nu ne mai uitam la filme împreună, nu mai vorbeam așa. Aceasta a ajuns să fie greșeala vieții mele. Logic că după ce dai într-una în câine, el se va detașa sentimental de tine. Asta s-a și întâmplat. De la fata care și-ar fi dat și ea viața la rândul ei pentru mine, acum a ajuns să fie exact ce eram eu. Preferă să stea cu prietenii, amână timpul nostru și este fără exagerare fix ceea ce făceam eu. Acum eu sunt cel care plânge seara pentru ea și am o suferință în suflet pe care nu o dăruiesc nici celui mai aprig dușman. Chiar doare și dese ori mă gândesc la sinucidere. Am întrebat-o pe ea anumite chestii și a recunoscut și ea că și eu simt exact ceea ce simțea ea. Cum a spus ea într-o seară de acum ceva zile în care ne-am certat iar (aici mi-am deschis ochii și rolurile s-au inversat, din păcate am văzut ce am făcut cam prea târziu), rolurile s-au inversat. Nu o critic, nu știu cum a suportat această durere atât timp. Ea mi-a recunoscut că la fel cum prefera fericirea mea asupra ei, așa preferă acum fericirea ei și nu a mea. Este doar vina mea, dar mi-e așa de ciudă și sunt așa de trist și dezamăgit de mine că am reușit să fac fix lucrul de care mă temeam cel mai mult: să ajung să o fac să sufere și, și mai rău, să o cam pierd. Acum îmi vine să plâng doar cum scriu acest mesaj și mă uit la o poză cu ea sau țin cadoul ei în brațe. Nu știu ce să fac și nu sunt în stare să trec singur prin asta. Vă rog frumos, ajutați-mă. Sunt pierdut fără ea. Nu vreau să trăiesc fără ea. Mi-aș da viața pentru ea oricând și în acest moment când mă face să sufăr exact cum făceam eu cu ea. Doare așa de tare. De ce trebuie să fie așa viața? Vă rog frumos, ajutați-mă, dați-mi sfaturi sau spuneți-mi dacă ați mai trecut prin ceva asemănător. Aș fi fericit să îmi împart sentimentele cu cineva. Dacă vorbesc cu ea despre asta se cam enervează și nu vreau să o mai supăr. Încă suntem împreună, spune că mă mai iubește, dar și ea a recunoscut că nu mă mai iubește așa, dar în alte vorbe (mi-am dat seama că nu mă mai iubește la fel). Eu mi-aș dori din toată inima să o recâștig complet. Chiar dacă ceea ce spune ea, că încă mă mai iubește, e adevărat, o simt distantă și nu mai râdem cum râdeam împreună. Vreau să o recâștig complet și dacă se poate să refac totul. Să repar greșelile făcute. sunt așa de dezamăgit de mine și supărat pe propria persoană că îmi vine să mă sinucid și să mă bat singur. Sincer vă zic, regret așa de mult că am rănit-o și că am făcut acest pas foarte greșit. Niciodată nu aș răni-o intenționat. Ea este viața mea, te iubesc Alexandra și îmi pare așa de rău pentru tot ce ți-am făcut și am făcut. Vă rog, ajutați-mă.

     Răspunde

     1. Buna…

        Răspunde

     2. Vreu sa discuti cu mine problema?cum mai esti de atunci?

        Răspunde

     3. Cati ani ai?

        Răspunde

103. cum să scot din depresie o fetiță de 5 ani care și-a pierdut tatăl?

     Răspunde

104. etapa sinuciderii aveti? cand eram mai mic, acum 10 minute am pierdut 44k de coins pe double. sa va iau mortii in penisake. gogu pompieru

     Răspunde

105. Buna dragilor! Probabil ca jumatate din voi nu vor intelege ..dar am si eu o poveste! Pe 22 ianuarie 2016 am suferit cel mai mare soc din viata mea atunci cand mama m-a sunat zicandu-mi ca ,, Rey” a murit! Probabil va intrebati cine este Rey! Rey a fost , este si va fi tot ceea ce iubesc , lumina ochilor si sufletului meu! Rey era o catelusa rottweiller de talie foarte mare! Pe care am primit-o de la parinti mei! Mi-am canalizat toata dragostea si afectiunea catre ea! O aveam doar de un an si 2 luni si a murit dintr-o greseala! ( s-a inecat cu mancarea si din cauza sperieturii a facut infarct)! Ea inseamna chiar si dupa moarte torul pentru mine! Poate unii nu vor intelege sau vor considera ca era doar un animal! Poate ca asa e… Dar cand acel animal e tot ce ai …. E parte din tine …. E cel care te intregeste ca om …. Eu si ea eram un intreg… Am citit articolul si tare mi-as dori sa pot depasi si eu situatia… Nu am o zi in care sa nu plang dupa ea sau sa nu ma uit la poze ! Simt ca mi-a ruinat sufletul plecarea ei…. Sunt o epava… Un nimic fara ea…. Ea era puterea mea si pofta mea de viata! Singura fiinta pentru care mi-as fi dat viata!

     Răspunde

106. Buna ziua. Cumnatul meu in varsta de 28 ani a avut un accident ,el era pe un scuter pedaler si sa busit cu o masina,el sa lovit cu capu de parbrizu Si dupa a cazut cu capu pe asfalt,intrand in coma indusa si stand 3 saptamani,apoi sa trezit,a deschis ochi,dar fara sa vorbeasca ,incet ,incet a inceput sa miste cate o mana,picior,( a avut Si operatie la clavicula stanga Si picioru strang fracturat Si a fost operat la coaste ,ia fost intrate 3 coaste in plamani)dupa alte trei saptamani stand in continu are la ATI sub tratament, Si fara sasi revina ,ni la dat acasa. Acasa facandui injectii pentru memorie ,au trecut doua saptamani,am mers cu el la spital Pte ai da jos ghipsu,dar tot nu vorbeste,nu are asa putere(foarte Putin)sta la pat incontinuare,a uitat da precizez a fost internat la spitalul judetean BACAU. Va rog din suflet daca cunoasteti cazuri ca acesta sami raspundeti Si mie cand Isi va reveni. Multumesc Mirela.

     Răspunde

107. Cum raspundeti?

     Răspunde

108. Astept Si eu un raspuns.multumesc

     Răspunde

109. Mie mi-a murit soțul acum 3 luni sa împușcat si am 2 copii este ff greu sa accept , el fiind cetățean german a avut alte dorințe de înmormântare dar nu sa gândit sa ne lase măcar un bilet de ce a făcut așa ceva

     Răspunde

110. Deci sunt exact starile prin care trec eu acum, pas cu pas,exact. Am iesit destul de sifonata dintr-o relatie de 18ani(10 de casatorie),Eu lucrez in stainatate si lipsesc destul de mult deacasa. Sotul meu a ramas acasa so in ultimii 5 ani a incercat sa-si gaseasca un job( zice el) dar nu si-a gasit . Acum o luna am revenit acasa si ma gandeam sa raman acasa. Dupa cateva zile sotul meu mi-a confirmat banuiala ca nu ma mai iubeste. Zice ca vrea sa fie fericit si ca nu exista altcinva in viata lui, Am
     Inceput sa fac ceva sapaturi si-am
     descoperit niste poze cu el si o femeie la noi in pat, dezbracati si in niste pozitii foarte explicite.I-am spus ce-am gasit si a zis ca a fost o relatie dar s-a terminat si in niciun caz asta ar fi motivul despartiri. Bun. Am ales sa plec de-acasa pentru ca imi facea rau fizic sa stau acolo,sa dorm in acel pat. Intre timp am aflat ca are o relatie de vreo 6 luni cu o tipa mai tanara decat el.Intrebarea care ma macina este; cum poate un om sa te raneasca asa rau dupa ce tu n-ai facut decat sa-l sustii si sa ai grija de el, material vorbind. Nu inteleg si poate n-am sa inteleg niciodata. Pentru mine nu mai exista cale de intors niciodata.
     Multumesc

     Răspunde

111. Buna ziua!tocmai ma regasesc si eu in aceste lucruri.ideea e ca eu sunt pe la ultimul capitol…la stari de tristete.nervozitate..suparare dar astea m-au facut sa fiu asa in ultimul an.cel mai rau este ca mi-am distrus linistea relatiei de cuplu prin discutii,certuri.

     Răspunde

112. Buna! Ma regasesc in acest articol,am experimentat si inca experimentez etapele,nu stiu exact in ce stadiu sunt,deoarece am zile in care simt ca-mi revin si altele care ma pun iar la pamant,imi aduc aminte de esec,ma epuizeaza vina si nu pot accepta ca am dat-o in bara,mi-am ruinat visul….Sunt constienta ca intamplarea mea nu este la fel de tragica,nici macar 5% din tot ce am citit din comentarii si asta m-a facut sa-mi schimb viziunea,sa cred ca nu sunt chiar atat de lipsita de noroc,se putea oricand mai rau,dar am 18 ani si nu am trait nicio experienta mai urata pana acum,de cand ma stiu mi-a placut sa conduc,am inceput scoala de soferi care a durat foarte mult din cauza sistemului,dupa 6 luni am ajuns la traseu…momentul mult asteptat,eram pregatita si sigura pe mine,dar am fost picata,recunosc ca nu am vazut un „cedeaza trecerea”…dar in rest totul a decurs impecabil,nu s-a intamplat nimic,doar ca examinatorul a considerat ca nu m am asigurat,ca nu sunt atenta…a fost socul care m-a facut sa ma desconsider,sa cred ca doar mie mi se putea intampla,ca nu am noroc,ca sunt groaznica si ca m-am dezamagit…pentru ca stiam ca o sa mai am o sansa abia dupa 3 luni…acum astept,mai am 2 luni in care sa ma condamn si sa-mi plang nefericirea…dar sper sa fiu mai puternica si sa reusesc…stiu ca e o copilarie pe langa dramele adevarate….dar e un esec care mi-a aratat cum e viata,ca lucrurile nu sunt roz,cred ca am gustat din viata,dupa intamplarea asta si totusi sunt norocoasa ca am o familie sanatoasa si ca mi s-a acordat o a doua sansa…sper sa reusesc,dar timpul asta ma preseaza si descurajeaza…Bucurati-va de viata!

     Răspunde

113. Buna! Sunt M. Am 25 de ani momentan, in curând o sa imbatranesc…
     La 20 de ani M-am căsătorit cu un fotbalist cu care am avut o relație de 5 ani cu tot cu căsătorie. Căsătoria a durat doar un an jumătate. Infidelitatea lui si mai ales faptul ca m-a făcea de ras ( toată lumea știa de escapadele lui care minerii deloc putine) m-a făcut sa i-l părăsesc. L-am părăsit in momentul in care i-l iubeam nebunește, si cu toate astea am plecat sperând ca o sa ajung sa fiu fericita… Se împlinesc 4 ani de când ne-am despărțit, el acum are un copil de un an ( pe care l-a conceput cu prietena mea din liceu). Eu, eu mimam nimic, nu am job, stau cu părinți, nu am prieteni, nu ies in oraș, sunt trista si simt ca tot pământul îmi fuge de sub picioare…. In 2013, la un an de pa despărțirea de fostul soț am cunoscut un băiat cu care am avut o relație de 2 ani jumătate, dar( azi era, mâine nu era lângă mine, ci lângă altele) pe acest băiat nu l-am iubit, dar îmi doream sa am o relație si la un moment dat o familie… Ne-am despărțit in Decembrie pentru ca lumea vorbește mult… Tot in Decembrie când aveam inima suferinda am cunoscut un tip, de vreo 33 de ani, care mi-a făcut poftele si care s a ținut după mine indiferent câte refuzuri primea din partea mea. Nu l-am iubit, simțeam afecțiune pentru el, probabil tot datorită dorinței mele nebune de a m-a pune la casa mea ( simt ca viața trece, eu îmbătrânesc si îmi este tare frica ca nu o sa îmi îndeplinesc visul de a fi la casa mea cu soțul si cu copii mei). Cu acest tip am avut multe certuri, despărțiri, si cu toate astea mereu ne-am împăcat, motivul lui de a se împăca cu mine nu il cunosc însă eu știu clar ca vroiam o familie cu disperare…. Si uite așa curgeau cuvinte dulci din partea amândurora deși certuri erau destule. Si uite cum in spatele acelei fete angelice pe care acest tip o ascundea se afla un om cu nervi la pământ care se transforma atunci când ne certam di care azi a dat in mine, care mi a spus lucruri urate,care mina scos ochii si pe care recunosc ca l am lovit la rândul meu. Si cu toate astea nu i am spus ca o are mică si ca niciodată nu I am spus ca nu am simți absolut nimic atunci când aveam relații intime…
     Si uite-mă in patul meu, cu o mie de gânduri, sunt disperata, nu am nimic! Si mă tot gândesc, oare unde am greșit de sunt nefericita?!
     Am avut momente in care am vrut sa ma omor, sau sa plec in lume si sa nu ma mai întorc niciodată…
     Unde sa plec? Si sa spăl wc URI sunt in stare, doar sa plec sa mi se pierda urma, si sa mi-o pierd si eu cu amintiri cu tot. Ajutați ma va rog. Nu vreau sa ajung nebuna sau sa ajung sa fac vreun gest necugetat

     Răspunde

114. Nu reusim niciodata sa trecem peste evenimentele nefericite….doar le estompam in sufletul nostru.
     Acum o saptamana am aflat ca bunicul meu este in coma. Peste alte 2 zile a murit. Apoi a urmat priveghiul si inmormantarea. Pana in momentul in care l-am vazut la priveghi, speram ca e doar o gluma foarte proasta facuta de familie. eram in starea negarii. Apoi l-am vazut si mi-am dat seama ca nu il voi mai vedea niciodata. Eram furioasa pe mine pt ca in ultimii ani nu aveam rabdare cu el sw vorbesc, sa il ajut. Apoi a fost inmormantarea si mi-a frant inima. Nu am mai trait niciodata un sentiment atar de dureros…nici o despartire sau un altdel de pierdere nu se compare cu durerea pe care o ai cand vezi cum cel drag se descompune si se intoarce in tarana.
     Acum sunt trista si fara chef de viata….si imi pare rau ca nu am reusit macar o data sa il mai imbratisez. Traiesc o multitudine de sentimente contradictorii: tristete, frica, nebunie, ingrijorare.
     Ma gandesc ca asta este viata si incerc sa ma gandesc la lucrurile frumoase pe care le-am petrecut. sper ca e intr-o lume mai buna

     Răspunde

115. Acum 3 zile am suferit un avort spontan. Sunt sfâșiată…. . Soțul a trebuit sa plece în străinătate, cu munca iar acum îmi e și mai greu. Dacă nu aș avea fetița de 5 ani nu m-aș da jos din pat. Plâng din orice și simt că nu voi mai fi bn vreodată. Pt fetiță încerc să mă adun, dar …. Mă simt captivă intr-un coșmar, țip dar nu mă aude nimeni, alerg dar nu ajung nicăieri, totul e întunecat, rece și chinuitor. Cum fac să fiu din nou persoana veselă pe care te puteai baza oricând? Cum îmi las copilul nenăscut să se odihnească în pace? Cum îmi continui viața când totul e năruit? Toate speranțele, toate visele și planurile mele sunt spulberate ,sunt făcute bucăți, la fel și eu….

     Răspunde

116. Mie mi se intimpla des pierd sume de bani in jocuri de noroc . Sufar spun ca Ñu mai joc si ajung din nou sa bag sume mici dupa un timp . Cand castig o suma consistenta ma joc din nou la sume care imi provoaca suferinta produsa cu 3 ,4,5, luni in urma si scenariul se tot repeta

     Răspunde

117. Buna, acum doua saptamani mi-am pierdut sotia datorita cancerului. A luptat cu aceasta boala parsiva exact un an de zile. Oarecum ma regasesc in articolul tau.. iata-ma, vaduv la 36 de ani, insa faptul ca am un voinic de 6ani acasa imi da putere sa merg mai departe altfel nu stiu cum ar fi fost.. Imi este greu , am trecut in viata mea prin multe suferinte si pierderi inss cea din urma e cea mai grea de suportat,simt cum imu raneste sufletul!

     Răspunde

118. Nu stiu cu ce sa incep. Din prima casatorie am ramas cu doi copii,fara casa,fara servici,fara absolut nimic. Din fericire am parinti si frati care ma ajuta. Am ajuns la a doua casatorie,am fost plecati in italia la munca sa putem sa ne luam casa,cand am reusit lucrul asta ceva sa intamplat si sa distrus totul. Eu am ramas tot la parintii mei,fara nimic,banii,munca,timpul pierdut fara copii. Acum nu stiu cu ce sa incep.

     Răspunde

119. Muresan Nicoleta
     Buna ziua, vreau sa va spun cazul unei fameli Suntem un cabinet de avocatură )din.jud ias.luscan.izabela și dorim să vă supunem ca si noi ajutam cu cat putem..com.satul Rodna,veche,bl.78,ap.39,jud. Bistrița-Năsăud,fa­milia .se.compune.din soții Mureșan sorin și Mureșan nicoleta.si.cei.cinci.copi.minori ai acestora;sorin fiul(născut;la.data de.24.03.2001}.ionut.(născut.la.data de.17.05.2003}.si.ionela.nicoleta.(născut.la.data de.10.062005.(.denisa.09.06.2009.(născut.la.data de.15.05.2011.).Si­tuația.lor.financiară.și locativă este precară,ei.lo­cuind într-un bloc de garsoniere,într-o stare insalubră,izolații, instalații și geamuri foarte proaste.iar.dom­nul Mureșan este imobilizat.la.pat.în.urma.unui accident în construcții.necesita interventie chirurgicală la anbele picioare tibie peroneu dret tibi stang ale cărei costuri se ridică la aprox.2000.euro orice fel de ajutor în bani, alimente, haine.pentru cei 5 copii,sau rechizite.care trebuie să meargă la şcoală,sunt binevenite..a 7 persoane într-o garsonieră de 21 mp nu poate fi considerat unul decent,cabinetu Pe această cale,fac apel către dvs.și.cititorii dvs.,care ar fi interesați să ajute această familie,în orice mod.Orice părinte își dorește să îi ofere copilului său tot binele de care este în putere.docu­mentele scanate,din care reiese situația acestei.familii,care are nevoie de ajutorul nostru,al.tuturor.Vă mulțumim.și.vă.urăm spor în toate.BCR.RO64.RNCB.0283125980330001.sau personal.la.familia muresan nicoleta..telefon;0758851442 domne

     Răspunde

120. Buna ziua Numele meu este kelly nakisha vreau ca toți să se alăture mine să-i mulțumesc acestui om pentru restaurarea casa mea cu fostul soțul meu, care mă părăsească pentru o altă femeie timp de 5 ani ,. La început nu am crezut niciodata DR ogodo Mike va fi capabil să mă ajute să câștige înapoi SOȚ mea EX din cealaltă femeie, dar pentru că eu încă îl iubesc și au nevoie de el în viața mea .. Eu lucrez și să urmeze DR ogodo Mike și instrucțiuni mă surprinde faptul că după 3 zile de turnare vraja si de lucru cu DR ogodo Mike, sOŢUL meu EX ma chemat să-mi cer ierte și să uite tot ceea ce a făcut pentru mine că el încă mă iubești … acum eu si sotul meu sunt smectica înapoi împreună și suntem foarte mulțumiți de noua noastră viață … toate datorită DR ogodo Mike pentru marea lucrare care le-a făcut pentru mine .. i promit să împartă întotdeauna lucrarea lui bună pentru toată lumea largă și în cazul în care orice organism este acolo care trece prin orice dificultăți de relație ar trebui să-l rugăm să contactați prin e-mail: [email protected] sau WhatsApp +2349097050691
     ES De asemenea, pe specializati următoarele probleme
     (1) În cazul în care doriți ex-vă înapoi.
     (2), dacă aveți întotdeauna vise rele.
     (3) Vrei să fii promovat în biroul tău.
     (4) Vrei femei / bărbați să fugi după tine.
     (5) În cazul în care doriți un copil.
     (6) Vrei să fii bogat.
     (7) Vrei să lega soțul / soției să fie
     al tău pentru totdeauna.
     (8) În cazul în care aveți nevoie de asistență financiară.
     (9) de îngrijire pe bază de plante.
      contactați DR ogodo Mike prin e-mail lui pentru o soluție totală [email protected]

     Răspunde

121. Buna PERA, acum 3ani jumate am divorțat din dorința ei, la notar. Avem un copil cu dizabilități pentru care depunemn eforruri . După acest divorț, am fost dărâmat dar mi-am revenit. De atuncibde 4 ori a venit la mine sa ne refacem relația dar de tot atâtea ori încercările au eșuat ,pentru ca nu am reușit să restabili comunicarea , ea tot timpul vorbea cu altcineva , ba chiar mi-am dat seama ca a avut unele relații . Au fost intre timp și 4 internari la dezalcoolizare , pt ca obisnuia din timpul căsniciei sa consume.. Îmi propunea des sa ies eu cu băieții si ea cu fetele . După ultima despărțire , am ajutat-o de nenumărate ori, și am primit-o în casa mea sa-si revina din stările de rău , dar am rămas pe pozititie cu faptul ca nu mai vreau sa încercăm încă odată . Am avut nevoie de ajutor cu copilul iar ea mă refuzat categoric pe motivul ca are pe cineva, ba chiar ultima oară cind m-am dus sa-mi iau copilul de la ea, a refuzat categoric sa mi-l aducă afara și așa m-am trezit cu el în fața . Asta m-a dărâmat rău ultima oară , negare , faza ca unde am greșit ,plânsete de ciuda pe mine , insomnii severe ,lipsa de la lucru . Acu m-am calmat , dar tot mai sunt în starea nasoală . As aprecia dacă mi-ai scrie cineva rânduri , poate un sfat , poate o experienta…
     Ti-am cumpărat cartea Ghidul Personalitatii Alfa și primesc de la tine frecvent newsletters

     Răspunde

122. În luna octombrie 2016 mi-am pierdut băiatul de 22 de ani intr-un accident de mașină. A făcut stop cardiac la volanul mașinii. În momentul asta nu ii pot accepta moartea. Era sufletul meu, inima mea, viata mea. Ma întreb cu ce am greșit atât de rău și de ce Dumnezeu nu i-a mai acordat o șansă.
     Îmi este atât de dor de el, încât mi se sfâșie inima.

     Răspunde

123. Meu datorită merge la DR ORUMILA OGBOGBO care din răsputeri salva căsătoria mea de mine gripa şi pneumonia în timp ce vindecarea mea
     sotul a fost sufferine de boli cerebro-vasculare boala Alzheimer şi accident vascular cerebral
     contact DR ORUMILA COSTYALY cel mai puternic om ERBORIZATOR VINDECATOR SPIRITUAL.
     ACESTEA SUNT PROBLEMELE CU DR. BOGDAN ORUMILA POATE REZOLVA CU VINDECAREA LUI
     POWERS:1) (vindecarea de orice boală & deaseses) telecomanda (retur dragoste pierdute in 24hrs.2) peste lovers.3)
     Bani instant spells4) distanta de vindecare spirituală privinţă sunt
     peste seas.5) obţine plimbare de spirite rele, vrăjitoria, ghinion & blesteme
     promovarea immediately.6) ia & aluat plăti la work.7) Spiritual
     Cleansing.8) Vindem afacerea sau proprietatea în 3days.9) Curtea cazuri chiar dacă
     unul este condamnat, dacă există o şansă de a appealing.10) de afaceri
     attraction.11) ia plimbare inamicii pentru totdeauna & multe
     mai multe… Persoană de CONTACT ionut ORUMILA direct pe E-mail +17722282300
     princeorumila01@gmail.
     la maxuel katerina

     Răspunde

124. Sunt aici pentru a împărtăși experiența mea tuturor. Despre cum m-am întors soțul meu, ne-am căsătorit de mai bine de 9 ani și am ajuns doi copii. Lucrurile mergeau bine cu noi și suntem întotdeauna fericiți. Până într-o zi, soțul meu a început să se comporte într-un mod pe care nu l-am putut înțelege, eram foarte confuz de modul în care mă trata pe mine și pe copii. Mai tarziu in aceeasi luna nu a mai venit acasa si ma sunat ca vrea un divort, l-am intrebat ce am facut gresit sa merit asta de la el, tot ce spune ca doreste un divort pe care ma urat si nu-l doreste Să mă vadă din nou în viața mea, eram nebună și, de asemenea, frustrat, nu știu ce să fac, am fost bolnav de mai mult de 2 săptămâni din cauza divorțului. Îl iubesc atât de mult încât a fost totul pentru mine fără el viața mea este incompletă. I-am spus surorii mele despre starea mea actuală și mi-a spus despre doctorul Goko, doctorul dragostei, l-am contactat pentru întoarcerea soțului meu înapoi la mine, mi-a spus că soțul meu a fost luat de o altă femeie, Vrăji pe el, de aceea mă urăște și vrea să ne divorțăm. Apoi mi-a dat și asigurarea că în următoarele 48 de ore soțul meu se va întoarce la mine și copii, după ce a terminat vraja în următoarele 48 de ore, soțul meu mi-a spus să-mi cer scuze la telefon și A spus că încă mă iubește atât de mult încât nu știe ce a venit peste el. Dar astăzi soțul meu și toată familia mea sunt acum fericiți din nou. Multumesc Dr. Goko pentru ceea ce ai facut. N-aș fi fost astăzi dacă nu pentru ajutorul tău. Contactați-l [email protected] ce-l scrieți-l +2348056398964.

     Răspunde

125. Aceasta este mărturia mea despre lucrarea bună a unui om care ma ajutat să-mi spun numele … Eu sunt Clifford Mary și am sediul la Londra. Viata mea sa intors !!! După 8 ani de căsnicie, soțul meu ma lăsat și m-a lăsat cu cei trei copii. Am simțit că viața mea urma să se încheie și că se prăbușește. Mulțumită unui vrăjitor numit Sacerdote, m-am întâlnit online. Într-o zi credincioasă, pe când navighez prin internet, căutam o mașină de vrajă care să-mi poată rezolva problemele. Am dat peste seria de mărturii despre această vrăjitoare specială. Unii oameni au mărturisit că și-a adus fostul iubit; Unii au spus că-și restabilește burta; Unii au mărturisit că poate vrăji pentru a opri divorțul și așa mai departe. A existat o mărturie specială, pe care am văzut-o, o femeie numită har, ea a mărturisit despre modul în care Sacerdote și-a adus fostul iubit în mai puțin de 72 de ore și, la sfârșitul mărturiei sale, a renunțat la e-mail. După ce am citit toate astea, m-am decis să încerc Sacerdote. L-am contactat prin e-mail și mi-a explicat problema cu el. În numai 3 zile, soțul meu sa întors la mine. Ne-am rezolvat problemele și suntem mai fericiți decât înainte. Este într-adevăr Sacerdote un om talentat și talentat și nu voi opri postarea lui pentru că este un om minunat … Dacă aveți o problemă și sunteți în căutarea unui real și vrăjitor veritabil pentru a rezolva această problemă pentru tine. Încercați marea zi Sacerdote; Ar putea fi răspunsul la problema dvs. Iată contactul său: [email protected]

     Răspunde

126. Si eu de altfel am avut pierderi din cauza ca eu am mers mai departe si am fost puternica, am avut o relatie de 7 ani am stat si in casa cu el, dupa o perioada nu mai aveam atragerea aia ne-am despartit, l am iubit dar m am ridicat de pe scaun si am plecat fara sa i zic nimic din cauza unei chesti jocurile, am avut cu unul o relatie de 2 ani, toate bune si frumoase, clipe de neuitat si eforturi dupa care aflu ca s a insurat cu alta, find la un party cu prieteni, am suferit enorm era sa cad in depresie dar am resuit sa ies din ea si am mers mai departe, dupa o luna am cunoscut pe altcineva, dupa care am facut sex in 2 zile, si mi a trecut suferinta care am avut cu fostul dar am cazut mai rau ca acest om mi a facut viata amara era prea obsedat de sex, gelos, nu lasa pe nimeni sa se apropie de mine, si la ora acutala isi imagineaza ca fac ca nu stiu ce si m-am despartit de el ca nu a facut mai mult cat mi-am dorit eu, in afara de pat mai conteaza si altceva, fiata de zi cu zi, si nu am avut in cotro decat sa plec chiar daca m-am indragostit nu stiu cum, acum sufar dar nu exagerat sunt o fire mai rece care uit repede dar la mine a doua sansa nu exista, problema este ca fostul s aintors la mine ca un sfant si am reluat relatia cu el, dar din pacate nu mai am sentimente pentru el si incerc sa fie ca inainte, oricum cel mai bun este sa fie fostul de 2 ani decat cel care a cazut in obsesie

     Răspunde

127. Am 39 de ani si sotia m-a anuntat ca de mult timp nu ma mai iubeste iar ca si concluzie finala este ca nu mai este fericita. Avem impreuna in copil de 7 ani.
     Stiu foarte bine ca ce a fost intre noi s-a stins si toate greutățile vieti au secatuit-o.Am discutat zilnic încercând să vedem ce se intampla cum putem rezolva aceasta problema .Teoretic discutam foarte mult sunt constienti de situația noastră si de faptul ca viata copilului va avea de suferit.
     Chiar dacă as avea a 2-a sansa (de dorul copilului) stiu ca mi-ar fi teamă deoarece as fii foarte stresat ca tot sa iasa bine, si nu as putea fii eu însumi.
     Am vorbit si cu pshiholog i-am spus planurile mele (de a părăsi locuinta, de a incerca sa o uit , chiar ca am înaintat cererea de divort eu) nici macar el nu m-a putut ajuta in aceasta problema.
     Stiu ca in cap că si teorie încerc să fac ca lucrurile sa iasa bine (am lasat-o in locuinta cu toate lucrurile iar eu m-am mutat la o Pensiune cu toate lucrurile mele intr-un troler) iiar durerea pe care o am nu ma lasa in pace.
     Ma incearca tot felul de gânduri ca nu mai sunt bun de nimic, ca m-a aruncat la gunoi ,ca am sacrificat niste ani buni din viata ca toate sa iasa bine si cu toate astea nu se mai poate …Ma tot intreb cu ce am gresit (nu am jignit, nu am fost violent, nu am înselat, nu am plecat noptile de acasă,etc).
     Stiu ca nu as renunța la aceasta familie pentru nimic in lume iar când am intrebat-o dacă doreste sa mai încercăm(prin terapie de cuplu ,etc.) a spus ca nu poate nu mai are sentimente ptr mine de iubire, tine la mine ,ii pasa de mine dar nu este suficient pentru mine.SI dacă as începe sincer imi este frica ca nu va avea efect si cred ca as suferit si mai tare. Psihologul mi-a recomandat (printr-un scenariu) sa o recuceresc si sa ii prezint 3 lucruri pe care le-as face si spre surprinderea mea nu am avut nici o varianta .
     Stiu ca am pierdut-o si ca nu am putere sa lupt cu asa ceva (sa cuceresc o persoana care stiu clar ca nu mai are sentimente).
     Ce ma mira foarte mult e ca desi o iubesc foarte mult am inceput sa o invinovotesc de faptul ca a părăsit familia si ca nu mai iubeste Sunt speriat cand ma trece ziua despre ce gânduri întunecate am avut despre ea.Stau si ma intreb daca este iubire adevarata (stiu ca atunci cand iubesti si gata) sau doar supărat ca am pierdut ceva. Stiu ca este totul pentru mine si nu imi vine ca cred ca sunt atât de supărat pe ea incat nici nu mai vorbesc cu ea decat ce tine de copil. Încet incep sa-mi dau seama ca tot acest egou întunecat care pune stăpânire pe mine am sa regret tot ce am facut si spus ,dar asta simt acum.
     Incerc sa inteleg ca nici pentru ea nu este usoara decizia dar cred că trebuie să incep sa învăț cat mai repede sa ii respect aceasta decizie .Este decizia ei sufăr si eu din cauza asta si am incercat in tot acest timp să discut cu multe persoane ,cele mai multe care au trecut printr-un divort si fiecare a avut păreri similare. Am mers si la biserica în încercarea disperată sa imi gasesc linistea ,pacea din sufletul meu deoarece ma cunosc foarte bine si stiu ca nu as putea gândi asa ceva despre nici o persoana mai ales persoanei pe care inca o mai iubesc si cu care am petrecut 10 ani din viata.Am descoperit ca singurul care imi aduce pace si liniste in suflet este timpul care il petrec cu fiul meu si nu este sotia in preajma, a 2 zi simt o căldură si o dragoste intensă in suflet mai mare si decat dragostea mea pentru sotia mea dar aceasta stare din pacate durează doar o zi apoi o iau de la zero.
     Am observat ca 99%din discuțiile de pe forumuri sunt purtate de femeii si nu stiu de ce si barbati nu fac acelasi lucru.Si noi suferim la fel ca si femeile mai mult mai mai putin.
     Asa cum i-am spus sotie mele (suna deja ciudat ca inca mai este sotia mea) ca In tot aproape toate cazurile persoana care suferă cel mai mult este persoana părăsita ,deoarece atât de mare si neasteptata este aceasta stire incat fuge pământul de sub picioare.Consider ca persoana care părăseste relatia nu este asa traumatizată deoarece ea stia dinainte ca aceasta relatie se va încheia,prin urmare consider că indifefect barbat sau femeie In totdeauna va suferi cel mai mult persoana părăsita
     Sotia ma consolează ca imi vii gasi repede pe cineva ca sunt persoana puternică,etc dar toate aceste lucruri mi se par nerealiste deoarece eu nu o doresc decat pe ea, si nu am nevoie acum de altcineva.
     Voi reveni cu alte relatări..

     Răspunde

128. Buna ziua,numele meu este Constantin și am o mare problema. Incep aceasta discuție prin a va spune ca sunt un împătimit al jocurilor de noroc.Am inceput sa pariez în urma cu 10 ani….1 leu la pariuri sportive.în 10 ani am ajuns sa joc toate jocurile de noroc posibile.vreau sa va spun ca va scriu acest mesaj după ce am pierdut 500 de euro în casino…..in urma celor 10 ani petrecuți în aceasta lume,am pierdut nu numai sume importante de bani,ci și familia,prieteni,sănătate și mult timp pe care îl puteam folosi în scopuri mult mai constructive pt mine.azi după pierderea înregistrată,am vrut sa mi pun capăt zilelor pt ca sunt un om distrus,fără voința, fara puterea de a mai lupta cu aceasta patima dar imediat după aceste gânduri negre am realizat ca nu asta i rezolvarea…dacă as fi sa pot sa dau un sfăt celor care se amăgesc ca pot câștiga bani din asa ceva,le spun un singur lucru:Fraților, nu aveti nici o șansă să câștigați, nu mai jucați,va pierdeți timpul cu asa ceva!!!!În 10 ani,am pierdut f multi bani,m am afundat în datorii,am mințit și m am ales cu o dependenta care ma mănâncă de viu.Dacă vreți sa va simțiți liberi,sa simțiți ca trăiți, sa va bucurați de viata,va rog nu faceți aceiasi greșeală ca și mine,SPUNEȚI NU JOCURILOR DE NOROC!!!!!Nu știu ce se va întâmpla cu mine în viitor dar acm după 10 ani în care am pierdut tot,vreau sa fac o schimbare radicala și anume vreau sa ma las de orice forma de gambling.o sa revin la viata pe care am avut o înainte, o sa dau uitării tot ce s a întâmplat pana acm.Dumnezeu sa ma ajute sa mi invig aceasta patima!

     Răspunde

129. Vreau să împărtășesc mărturia mea și fericirea mea cu voi toți pe acest site, anul trecut, soțul meu mi-a lăsat o altă femeie în locul lui de muncă și mi-a abandonat pe mine și pe 2 copii, totul a fost atât de greu pentru mine pentru că îl iubesc atât de mult, Așa că am văzut mărturiile lui Great Mutaba că el a ajutat doamnele să-i ajungă soțul înapoi, așa că l-am contactat și el ma ajutat să arunc o vrajă de dragoste pentru soțul meu și în 2 zile soțul meu a lăsat cealaltă femeie și sa întors la Cu atât de multă iubire și îngrijire. Nu voi uita niciodată acest ajutor pe care mi-a dat-o Marele Mutaba pentru mine și pentru copiii mei. Dacă sunteți aici aveți nevoie de ajutor pentru a vă aduce amărât înapoi, puteți să-l contactați prin acest e-mail;[email protected] Sunt mândru că sunt pe mărturia sa. ….

     Răspunde

130. Numele meu este lilian N. Aceasta este o zi plină de bucurie a vieții mele din cauza ajutorului pe care mi-a oferit-o Dr.saguru ajutându-mă să-mi recuperez fostul soț cu vraja lui magică și de dragoste. am fost căsătorit timp de 6 ani și a fost atât de teribil pentru că soțul meu mă înșela într-adevăr și căuta un divorț, dar când am întâlnit e-mailul Dr.saguru pe internet despre modul în care a ajutat atât de mulți oameni să-și primească ex și ajută la stabilirea relației. și face ca oamenii să fie fericiți în relația lor. i-am explicat situatia mea si apoi caut ajutorul lui, dar spre cea mai mare surpriza mea mi-a spus ca ma va ajuta cu cazul meu si aici sarbator acum, pentru ca sotul meu sa schimbat complet pentru totdeauna. El vrea mereu să fie lângă mine și nu poate face nimic fără prezența mea. Mă bucur foarte mult de căsnicia mea, o mare sărbătoare. Voi continua sa depun marturie pe internet pentru ca Dr.saguru este cu adevarat o adevarata vrajitoare. DACA NU VEDEȚI AJUTAȚI CONTACTUL DOCTOR SAGURU ACUM prin e-mail: [email protected] sau whatsapp +2349037545183 El este singurul răspuns la problema dvs. și vă face să vă simțiți fericiți în relația voastră.
     1 LOVE SPELL
     2 CÂȘTIGĂȚI BACK EX
     3 FRUCTE DE FEMEI
     4 PROMOȚIE SPELL
     5 SPELL DE PROTECȚIE
     6 SPELL BUSINESS
     7 SPELL GOOD JOB
     8 LOTTERY SPELL și SPELL CASE.

     Răspunde

131. Buna ziua prieteni, numele meu este Camila Rodela si sunt din Michigan, United State. Sunt aici pentru a depune mărturie despre lucrările bune ale lui DR.OGAGA ​​KUNTA în viața mea. Soțul meu și cu mine am fost căsătoriți timp de 27 de ani cu doi copii. acum doi ani totul a ajuns la capăt. Am vrut soțul meu înapoi și l-am rugat, dar el nu a ascultat niciodată, așa că am dat peste câteva mărturii despre această vrăjitoare particulară. Unii oameni au mărturisit că le-a adus înapoi pe iubitul lor Ex, unii au mărturisit că restaurează uterul și vindecând cancerul și alte boli, unii mărturisind că poate vrăji pentru a opri divorțul și vraja pentru a obține o slujbă bine plătită. Este uimitor, am dat peste o mărturie specială, era despre o femeie numită Vera, ea a mărturisit despre modul în care a adus înapoi iubitul ei Ex și, la sfârșitul mărturiei sale, și-a scos emailul. După ce am citit toate acestea, am decis să-i încerce. L-am contactat prin e-mail și mi-a explicat problema mea. Și mi-a spus ce trebuie să fac, am făcut-o și soțul meu sa întors la mine. Ne-am rezolvat problemele și am fost și mai fericiți decât oricând. Ești un om talentat și nu voi opri publicarea lui pentru că e un om minunat. Dacă aveți vreo problemă și sunteți în căutarea unei vrăji adevărate și autentice, Încearcă-l oricând, este răspunsul la problemele tale. Puteți să-l contactați prin e-mail: [email protected] și să vă rezolvați problemele ca mine. El poate rezolva următoarele probleme și multe altele.
     (1) DACĂ VREAȚI EX-BACK
     (2) VREAȚI SĂ CONVENȚI SOSIUNEA DUMNEAVOASTRĂ PENTRU ÎNCĂLCAREA DIVORȚIEI
     (3) VĂ RUGĂM SĂ VĂ PROMOVAȚI ÎN OFICIUL DVS.
     (4) VREI BĂRBAȚI BĂRBAȚI ȘI FEMEILE CARE VOR VĂ CĂUTĂ ATRACTIVĂ
     (5) DACĂ DORIȚI SĂ CONCEPTĂ UN COPIL
     (6) VREI DUMNEAVOASTRĂ
     (7) VEI DUMNEAVOASTRUL DUMNEAVOASTRĂ PENTRU AI IUBI DOAR PENTRU VESTUL VIEȚII LUI
     (8) Aveți nevoie de SPELL buna LUCK
     (9) Aveți nevoie de un SPOT LOTTERY
     (10) Aveți nevoie de un loc de muncă
      [email protected] sau whatsApp +2348069032895

     Răspunde

132. Un sentiment atât de profund,puternic,de nedescris..Desori îmi vine sa scriu si pe pereți durerea pe care o simt,e puțin,foarte puțin si pare atat de nesemnificativ exprimându-mă astfel,nu ma pot exterioriza in niciun fel,trăiesc fiecare zi pacalindu-mi sufletul că fratele meu încă este cu mine,nu pot numi asta o pierdere..nu o pot numi în vre-un fel,catastrofal..si așa e f putin spus.Incerc prin a vă scrie sau pur si simplu a-mi scrie mie cu speranța ca durerea o mai pot controla,am încercat luni si chiar ani să ma păcălesc folosindu-mă de tot felul de ocazii,orice as încerca…mă îngenunchează si după o perioadă mă trezesc la fel,cu aceiași durere de nedescris.As vrea cu tot sufletul si din toată inima să se întâmple orice doar ca să nu mai simt durerea asta de despărțire.Imi cer scuze ptr felul cum ma exprim,au trecut mai mulți ani si eu încă nu am acceptat realitatea..poate nu o voi accepta niciodată

     Răspunde

133. Buna ziua, prietenii mei sunt Camila Rodela si sunt din Michigan, United State. Sunt aici pentru a depune marturie despre lucrarile bune ale lui DR.OGAGA ??KUNTA în via?a mea. So?ul meu ?i cu mine am fost casatori?i timp de 27 de ani cu doi copii. acum doi ani totul a ajuns la capat. Am vrut so?ul meu înapoi ?i l-am rugat, dar nu a ascultat niciodata, a?a ca am dat peste câteva marturii despre aceasta vrajitoare particulara. Unii oameni au marturisit ca le-a adus înapoi pe iubitul lor Ex, unii au marturisit ca restaureaza uterul ?i vindecând cancerul ?i alte boli, unii marturisind ca poate vraji pentru a opri divor?ul ?i vraja pentru a ob?ine o slujba bine platita. Este uimitor, am dat peste o marturie speciala, era despre o femeie numita Vera, ea a marturisit despre modul în care a adus înapoi iubitul ei Ex ?i, la sfâr?itul marturiei sale, ?i-a scapat e-mailul. Dupa ce am citit toate acestea, am decis sa-i încerce. L-am contactat prin e-mail ?i mi-a explicat problema mea. ?i mi-a spus ce trebuie sa fac, am facut-o ?i so?ul meu sa întors la mine. Ne-am rezolvat problemele ?i am fost ?i mai ferici?i decât oricând. Esti un om talentat ?i nu voi opri publicarea lui pentru ca e un om minunat. Daca ave?i vreo problema ?i sunte?i în cautarea unei vraji adevarate ?i autentice, Încearca-l oricând, este raspunsul la problemele tale. Pute?i sa-l contacta?i prin e-mail: [email protected] ?i sa va rezolva?i problemele ca mine. El poate rezolva urmatoarele probleme ?i multe altele.
     (1) DACA VREA?I EX-BACK
     (2) VREA?I SA CONVEN?I SOSIUNEA DUMNEAVOASTRA PENTRU ÎNCALCAREA DIVOR?IEI
     (3) VA RUGAM SA VA PROMOVA?I ÎN OFICIUL DVS.
     (4) VREI BARBA?I BARBA?I ?I FEMEILE CARE VOR VA CAUTA ATRACTIVA
     (5) DACA DORI?I SA CONCEPTA UN COPIL
     (6) VREI DUMNEAVOASTRA
     (7) VEI DUMNEAVOASTRUL DUMNEAVOASTRA PENTRU AI IUBI DOAR PENTRU VESTUL VIE?II LUI
     (8) Ave?i nevoie de SPELL buna LUCK
     (9) Ave?i nevoie de un SPOT LOTTERY
     (10) Ave?i nevoie de un loc de munca
      [email protected]

     Răspunde

134. Ma parasit sotia dupa 16ani de casatorie avem ofica 14 ani au plecat inpreuna sunt disperat nusti ce sa fac

     Răspunde

135. You’ll find undoubtedly a great deal of particulars like that to take into consideration. Which is a terrific point to bring up. I offer you the thoughts above as general inspiration but clearly there are actually questions like the one you bring up where essentially the most essential factor is going to be working in honest beneficial faith. I don?t know if most effective practices have emerged about items like that, but I’m positive that your job is clearly identified as a fair game. Both boys and girls really feel the impact of just a moment’s pleasure, for the rest of their lives.

     Răspunde

136. Cred niciodată pe dragoste vrăji până când am întâlnit un prieten de al meu caremi-a spus totul despre DR.otutu care au adus ei ex-iubit înapoi, chiar şi atunci cândea mi-a spus cred ei pentru că am crezut că ea a vrut, de asemenea, acelaşi role vraja false pentru a ţine departe banii mei. Desi i-am dat ei şansă de a explica tot ceea ce ea are să-mi spui despre DR.otutu, i-am spus ei că sunt mulţi escroci care doresc să ia banii şi i voinţă a voi niciodată toamna victima pe ele, chiar dacă logodnicamea, care presupune să se căsătorească cu mine în câteva luni de la acum plecat Euvoi aştepta cu răbdare pentru un alt tip deşi am iubit atât de mult. ea a declarat mine că acest DR nu este unul fals că el este real, iar el a ajutat mulţi oameni pentru a obţine cei dragi înapoi, apoi mi cere ei aşa cum aceasta vraja funcţionează şi ce este cerinţele pe care trebuie să fac înainte de el poate exprima dragostea vrăji pe ma?mi-a spus că am ar trebui trimis prin e-mail-l pe [email protected]şi ar trebui să-i spun ce vreau. chiar prin e-mail-l şi spune-i că am nevoie de ex-mi înapoi tip si mi-a spus că prietenul meu ei regizat la mine dreapta, şi, de asemenea, de ce sunt eu pune la îndoială lucrarea? El a spus că munca lui este 100 % sigur şi garanţia că nimeni nu a venit vreodată la Templul lui şi, de asemenea, rămân aceleaşi. am devenit consternat pe cuvintele sale, el spune-mi şi un gând a venit la mintea mea, că de unde ştie acest dr toate lucrurile am discutat mai devreme. El a spus înaintede el poate să înceapă pe situatia mea, că trebuie să aibă credinţă şi încredere în el şi lăsaţi alte rolă vraja şi aşteptaţi cu răbdare pentru propriul său, că dacă pot să spunface toate acest i va luat iubitul meu înapoi la un timp de ore. a spus bine, cred că şipromit să lucreze cu tine singur, apoi mi-a dat un formular pentru a umple ceea ce am făcut şi trimite-l la el cu pozele mele, de asemenea, şi, de asemenea, fotografii aleex-iubitul meu. El mi-a răspuns în 30 de minute mai târziu şi mi-a spus că zeii lui nevoie de unele elemente să exprimate vraja pe mine si problema mea este foarte uşor dacă eu pot oferi aceste elemente. atunci când îl întreb că cum a putea i a lua aceste elemente şi cum pot trimite o să-l de turnare vraja de dragoste, mi-a spus că nu ar trebui să vă faceţi griji despre asta, că nu există un vânzător de articole aici în propria ţară, că puteţi obţine elementele pentru mine. apoi îl întreb cât de mult va costasă cumpere toate aceste elemente? mi-a spus care trimite-l cu încredere deplină, după o oră mai târziu el ma sunat şi mi-a spus că au fost rezolvate problema mea că ar trebui să aşteptaţi pentru un timp de ore, că dragostea mea va cere dupa mine ceea ce am făcut în funcţie de cuvintele sale , atunci când a fost de aproximativ 18:00 exmeu ma sunat ca daca sunt acasa că el vrea să mă vadă urgent. i-am spus să-l speratotul este bine, a spus da, apoi i-am spus că el poate veni, fostul meu tip s-au întorsla mine şi el a fost asking pentru iertare că ştia ce a venit asupra lui. dreptul de acum sunt atât de fericit pentru că am avea recâştiga iubitul meu înapoi şi suntem de planificare pentru nunta noastra, care se apropie în curând, am sunat dr şi îi mulţumesc foarte mult şi să-l întrebi ce va face pentru el ca o apreciere, mi-a spus eu ar trebui să uitaţi şi să păstreze banii mei că el nu este după oameni bani dar pentru a ajuta oamenii care au nevoie de ajutor acolo tot el trebuie eu să fac este de a oferi mai multe mărturii despre el astfel încât oameni acolo care au nevoie de ajutor ar trebui să email-l, de asemenea, de aceea sunt aici astăzi pentru a da meu mărturie. poate Domnul tău bun continua pentru a-l binecuvânta şi îi mai mult prosperitate de viaţă lungă şi înţelepciunea. Acest lucru este dr e-mail adresa [email protected] puteţi, de asemenea, whatsapp-l prin numărul lui de telefon +2349051417394

     Răspunde

137. 284981 278573You designed some decent points there. I looked over the internet for any dilemma and found most individuals goes as nicely as with your web website. 478296

     Răspunde

138. That is very interesting, You’re an overly skilled blogger. I have joined your feed and look forward to looking for more of your wonderful post. Also, I’ve shared your web site in my social networks!

     Răspunde

139. Acum dupa ce a-ti scris, imaginati-va toti inclusiv autorul acestui articol, ca nu ave-ti computer nu ave-ti internet, nu ave-ti pe nimeni sa i-i cere-ti sfatul nu ave-ti absolut justitie si mai sunte-ti si da-ti afara din din casa proprie cand a-ti contribuit la ea si pe deasupra e a 6 oara in viata dv cand oamnii va dau afara  din casa mai ales ca sunte-ti si orfan unde in viata de cand a-ti aparut pe lume (de bebelus vreau sa zic) sunte-ti urat de toti  care va  atribuie si preconceptia lor: "esti blestemat de Dumnezeu si de Soarta si de asta nu pot sa-ti fiu prieten sau mai ales iubita ta" dar, ai de oferit cel mai bun proect din Lume de pregatirea populatiei pentru defesa impotriva calamitailor naturale (verificat cu ale altor Guverne din toata Lumea) cele mai bune proiecte pentru a eradica repede abuzurile de toate felurile, de a suprima orice razboi, de a crea prin proiectele tale pentru totdeauna locuri nelimitate de munca in toate ramurile profesionale,proiecte de sanatate  fara intarzieri si fara bani in orice plan medical, (oricum contribui daca lucrezi) si multe altele ca si violenta. Acest om, inca de copil sta cu bratele intinse catre Lumea Voastra a lui Dumnezeu sa i-l primiti in viata voastra. El nu e coplexat ca traiti folosindu-va de preconceptii inutile doar stie ca inimioarele voastre de copil sunt pierdute dar nu disparute ci afectiunea dintre Voi va ajuta sa le regasi-ti. El are speranta fiindca stie ca sunte-ti mereu ca si Florile sensibili, delicati dar minuna-ti cand Va oferiti unii altora, afectiunea curata. Si asteapta inca, cu mainile intinse de atunci de cand era copil ca poate i-l simti-ti ca doreste si el acea afectiune curata de la Voi. Inca o data va fi dat afara din casa chiar daca are dreptul mai mult decat altii care au mintiti in Instanta lasandu-i si ei si Instanta doar dreptul de a fi in continuare Orfan. Aceasta persoana trece si Va priveste cu simpatie si V simte si durerile pentru care are si proiectele bine organizate sa le elimine fiindca nu si-a pierdut Inimioara de Copil. A avut norocul sa se joace cu voi in cateva parcuri din Bucuresti unde s-a nascut si unde i-si doreste totdeauna sa ramana sa se joace cu voi chiar daca acuma e adult. I-i place de voi si inca se intreaba ce e Familia. 

     Răspunde

140. A stimula Concurenta intre Oameni inseamna a stimula doar Instinctul de Conservare ceea ce ce duce doar la Egoism si desigur la Singuratate.
     Educatia e necesar sa fie schmbata mai intai cu Afectiunea si cu stimularea Simtului nu cu Premii.
     michael

     Răspunde

141. Cum să începi de la zero după un dezastru sau o pierdere în viaţa ta – Personalitate Alfa http://pusatdominoqq.com

     Răspunde

142. Povestea mea e complicata. In 2014 am suferit un accident și două operații. M-am apucat de băut și psihotrope. Am pierdut relații, cunoștințe, relația de cuplu. Am coborât în cea mai scarboasa mocirlă socială. Am cerșit, mințit, umilit,fiind si internat la balamuc de 24 de ori și tot nu am renunțat la băut. Sunt alcoolic care caută scăpare. Când mă întreb? Am dureri mari și azi și lupt să revin, dar deznădejdea este la ea acasă. Am pierdut și o sumă mare de bani și sunt în depresie crunta. Cred că o carte ar fi interesantă pentru unii care înțeleg suferința…

     Răspunde

143. Bună toată lumea, mă cheamă Ella Manuel, am fost consilier în căsătorie, practicat timp de 13 ani. Eu și soții mei am fost iubite de liceu, cuplul de prefect. Câteva luni în urmă a fost într-o călătorie de afaceri și când s-a întors acasă totul a fost diferit. Am făcut totul pentru a repara căsătoria noastră în totalitate, din fericire am întâlnit o prietenă dintr-un grup social care mi-a povestit totul despre situația ei cu soțul ei și despre cum căsătoria ei a fost salvată de un vrăjitor cu numele Dr. Ahmed. L-am contactat și el m-a instruit ce să fac și iată că sunt o femeie mai fericită, iar căsătoria mea este în cea mai bună măsură. Poate face ca acea relație eșuată să funcționeze din nou, el poate restabili pacea într-o prietenie tulburată. Contactele sale sunt, e-mail: [email protected], whatsapp la +2348168345712

     Răspunde

144. Bună seara. Încă din fragedă copilărie mi-am dorit să fiu medic.

     Încă n-am reuşit pe deplin să manifest asta.

     M-am întrebat toată viaţa de ce. Unde am de corectat ceva? Vreau să ştiu unde am greşit.

     Posibil că sunt nevrednic de asta încât n-ammanifestat încă asta. Sau n-a venit încă timpul. Am 49 de ani. Încă nu renunţ la visul meu.

     Ce am învăţat prin asta? Cu toate că medicina e o meserie frumoasă şi dură în acelaşi timp,şi foarte interesantă,posibil e mai bine pentru mine să nu fac parte dintr-un sistem şi să fiu liber până când şi dacă Dumnezeu va hotărî altceva pentru mine.

     Acum sunt agricultor,recunosc nu-mi prea place,dar am dedus că am venit (eu) aici pe Pământ ca să las preferinţele de-o-parte,să fac o meserie pe care nu o vreau şi să mă obişnuiesc cu suferinţa.

     Dar revenind la ce am învăţat din pasiunea pentru medicină:

     1) Că ajutorarea semenilor trebuie să fie pe primul plan în viaţa mea pentru ca să-mi aducă fericire,şi că se poate practica şi fără medicină.

     2) O meserie nu ne face neapărat oameni ,şi nici nu ne aduce neapărat fericire.

     Mult mai importante în viaţa omului sunt fericirea şi Iubirea.

     Cum spunea şi apostolul Pavel: ,dacă n-aş avea Iubire,nu-mi foloseşte la nimic”

     Răspunde