Alcoolismul este o boală incurabilă. Doar cine are un alcoolic în familie ştie ce povară e asta. Alcoolicul îi distruge pe toţi cei care ţin la el şi apoi se distruge pe sine.
Având un tată suferind de această boală am ajuns, după mulți ani de studiat psihologia să găsesc o soluţie care deşi nu este vindecătoare, pentru că aşa cum am spus, este o boală incurabilă, poate face omul alcoolic să fie abstinent. Adică să nu bea deloc perioade lungi de timp sau chiar pentru tot restul vieţii.
Repet, ABSTINENŢĂ şi nu VINDECARE. Una e să te abţii şi altă e să fii vindecat.
Aşadar, cum facem un alcoolic să nu mai bea?
În primul rând, e important să ştim că alcoolismul ca şi boală este o boală în primul rând sufletească. Este o rătăcire spirituală. Omul alcoolic este efectiv rătăcit.
De aceea de multe ori, alcoolicii găsesc o salvare în biserică şi credinţă pentru că acolo sunt ajutaţi în problema lor legată de suflet şi rătăcire.
Totuşi, pentru mine ca şi pentru mulţi alţii, asta nu a fost o soluţie.
A trebuit să găsesc alta şi am găsit-o luptând zi de zi, de la vârstă de 7 ani cu această boală a tatălui meu.
A fost nevoie să parcurg 3 etape distincte pentru a ajunge ca el să fie motivat intern să nu mai bea:
1. Acceptarea necondiţionată şi rezolvarea propriilor mele probleme
2. Valorizarea
3. Socializarea şi anturajul
Să le luăm pe rând:
1. Acceptarea necondiţionată
Cea mai grea dintre toate. Toată lumea i-a zis tatălui meu să nu mai bea. Părinţii lui, soţia, eu, singurul fiu. L-am atacat toţi permanent pentru că îşi făcea rău şi ne făcea şi nouă dar nimeni nu s-a întrebat cu adevărat de ce o face. Pentru că probabil nu ne interesa. Noi doream ca el să nu mai bea, el era vinovat pentu comportamentul lui şi ne era dator pentru că eram familia lui.
Asta a fost o gândire foarte greşită din partea tuturor. Eu am fost foarte agresiv cu acest comportament al tatălui meu şi îl acuzam de slăbiciune şi lipsă de voinţă de fiecare dată. Ani de zile de abia am mai vorbit cu el din cauza faptului că era tot timpul beat.
La vârsta de 30 de ani am mers la sala de sport şi am început să mă ocup de sport şi alimentaţie. Aveam 90 de kilograme şi am ajuns la 65 într-un an. Totuşi, cea mai mare problemă a mea era cu mâncatul. Deşi ştiam ce nu am voie să mănânc, de cele mai multe ori nu mă abțineam. M-am trezit că antrenorul de la sală vorbea cu mine exact cum vorbeam eu cu tata: nu ai voinţă, eşti slab. Avea dreptate. Ca să pot avea rezultate a trebuit să accept această latură a mea şi să pornesc dezvoltarea de acolo.
În acel moment, toată ura pentru tatăl meu a dispărut. Când mi-am acceptat propria slăbiciune, am acceptat-o şi în tatăl meu.
Eu uram slăbiciunea mea pe care o vedeam în tata. Indisciplina emoţională.
În acel moment pentru prima oară după foarte mulţi ani am putut să îl strâng în braţe şi să îi spun "te iubesc".
2. Validarea
Primul pas era făcut dar deloc suficient. Din cauza alcoolului tatăl meu nu lucra de ani de zile şi eu îl întreţineam. Un om care vrea să se vindece de orice dependenţă, trebuie să aibă suport şi să se simtă util, folositor. Să se simtă validat.
I-am dat de lucru, să împacheteze cărţile ce le trimit clienţilor. A făcut o treaba excelentă, atât de bună încât unii clienţi m-au întrebat ce maşină de împachetat avem că vor şi ei să achiziţioneze una 🙂
După câteva luni în care lucrurile păreau că merg bine, într-o zi când aveam mare nevoie de câteva sute de cărţi, având promisiunea lui că toate vor fi împachetate, l-am găsit în birt, mort de beat iar cărţile noastre erau neîmpachetate.
Îmi pusesem afacerea în pericol încercând să ajut un alcoolic. Găsisem 2 paşi esenţiali care l-au ajutat, acceptarea şi validarea dar nu era suficient. Ceva lipsea.
3. Socializarea și anturajul
Când te trezeşti de dimineaţă şi înainte să deschizi ochii intri în birt, cu singurii oamenii care te acceptă aşa cum eşti de o viaţă întreagă, alţi beţivi ca tine care nu te ceartă că nu te-ai spălat de o săptămână, că nu te-ai bărbierit sau că fiecare zi ce trece te apropie mai mult de ciroză, cancer, şi alte 1000 de feluri de a muri în chinuri, atunci nu prea ai cum să te abţii foarte mult. Vine ziua cuiva de naştere, poate chiar a ta.
Problema cu alcoolul e următoarea. Este o boală incurabilă pentru că oricât de mult te abţii, chiar şi 10 ani, în secunda în care ai pus limba pe orice lichid ce conţine alcool, îţi sunt activate în creier anumite procese datorate unor enzime care fac procesul să devină ireversibil.
Un alcoolic adevărat, după ce bea o bere, va simţi nevoia de două. Apoi de trei. Apoi nu mai e destul şi vrea tărie. Un pahar. Apoi două. Definiţia unei dependenţe e că tot timpul cere mai mult. Aşa ajunge un alcoolic să nu mai poată trăi fără doza zilnică.
Soluţia a fost să îl iau pe tatăl meu să stea cu noi. Să îl scot din acel mediu.
Nu am putut să fac asta permanent însă a fost un experiment reuşit. Pe lângă acceptare şi valorizare am adus în viaţa lui un nou anturaj, noi activităţi şi noi persoane de care să fie înconjurat.
Aproape sigur bătălia nu e câştigată. Însă e o victorie.
Aceștia sunt cei 3 paşi care pentru mine au dat rezultate şi sper să ajute pe oricine are nevoie. Şi un sfat. Dacă nu ai un alcoolic în familie să nu mai judeci niciodată pe nimeni pentru felul în care tratează un alcoolic. Crede-mă că dacă nu te protejezi de un alcoolic te trage după el în iad.
Pentru a te ajuta în aplicarea pașilor de mai sus am pentru tine cartea Ghidul Personalității Alfa – o carte menită să te ajute să-ți schimbi mentalitatea. Dacă îți vei schimba mentalitatea, atitudinea ta se va schimba. Dacă atitudinea ta se va schimba, comportamentul tău se va schimba.
Dacă comportamentul tău se va schimba, rezultatele tale se vor schimba.
Per aspera ad astra
Pera Novacovici
210 răspunsuri
Superb articol ! Asa este… schimbarea trebuie inceputa cu cel ce vrea sa schimbe !
Salut,am 37 de ani si cred ca am probleme cu alcoolul deoarece,pur si simplu imi place sa beau nenorocita aia de bere.Sun casatorit si avem si un baietel superb de 2,2 ani.Am observat ca majoritatea sunteti femei si va dau dreptate cand spuneti ca va e greu sa traiti alaturi de un betiv,mai ales,un betiv violent!!!Eu nu sunt asa,dimpotriva, devin o persoana mai blanda atunci cand sunt ciugulit.Am crescut langa un tata betiv si stiu ce-nseamna violenta-n familie din cauza alcoolului.Realizez cat de periculos este viciul si incerc sa-l tin sub control,adica,incerc sa nu beau in cursul saptamanii,nici macar seara cum obisnuiam,decat sambata.Nu vreau ca baietelul meu sa creasca langa un bolnav,cum am crescut eu.Era groaznic sa-l vad zi de zi baut.Recunosc ca in primele 2 zile de repaus am stari de nervozitate si iritabilitate dar incerc si chiar reusesc sa ma controlez (2 pastile de Pasiflora fac minuni)Scuzati exprimarea dar,acum bebe doarme si ma grabesc sa scriu ceva, pana se trezeste.Nu-mi place ideea de a nu mai consuma niciodata,ce drac de viata ar mai fii?sa merg la o petrecere si eu sa fiu singurul om treaz?pai mai bine ma calugaresc la Agapia!!
Nu,nu-i normal sa bei zi de zi dar,acolo,sambata la un gratarel…eee,lasati-l si voi sa bea o berica,2-3!
S-a trezit ingerasul,va doresc numai bine si multa armonie in familii.A,la mine in faminile,femeia este cea caria ii place cearta….ale draq telenovele cu drama lor!!!!!
florin cred ca esti un ratat
Magicp mai bn te-ai uita in curtea ta!
@magicp nu judeca aiurea, la fel te-as cataloga ca fiind semianalfabet odata ce incepi propozitia cu litera mica!
Care ar fi motivul ?
faptul ca spui ca la tine in familie femeia e cea careia ii place cearta e clar ca ai probleme si ele sunt din cauza ca tu bei si cheltui banii familiei pe burta ta care nu se satura de bere
Si mie-mi place berea..o beau zilnic…hai sqtir! Tin 3 familii din salariul meu de 20 de ani…idioata cu acte…
Pasiflora de care ai pomenit, este un medicament ce il pot găsi in farmacii ?
Alcoolicul, chiar de sambata, e un om bolnav! Simplu. Acesta nu poate tine sub control mult timp alcoolul. Basme ca putem controla alcoolul! Exista o viata minunata fara alcool pe care cel care bea n o cunoaste si nici nu vrea! Fiecare avem dreptul sa alegem cum vrem sa traim. Cu alcool si chinurile care urmeaza in timp. Fara alcool si o viata minunata. Va spun fin experienta proprie. Eu incerc sa aleg a doua varianta.E un proces. Sunt convinsa ca sunt pe drumul bun. Sanatate tututor!
Felicitariii Camelia !!
Ce viata ai duce tu in locul sotiei tale daca ea ar bea? Daca te-ar insela cu un barbat, poate nu ai ierta-o niciodata, dar tu cochetezi cu bautura stiind cat de nefericiti ii faci pe cei din jurul tau.Nu ar fi un drac de viata, ci poate doar atunci ai sti ca viata trebuie privita asa cum e ea , fara sa ne ascundem dupa bautura. Esti de apreciat ca incerci sa nu bei in timpul saptamanii, dar daca ai baut zilnic sotia ta sta cu teama ca vei bea din nou.
Eu am crescut trei copii traind in casa cu un tata alcoolic, cu sotul alcoolic si as da orice sa am o viata normala, si de multe ori o dupamasa linistita sa pot sa am incredere in sotul meu, cand imi spune ceva ca este lucrul pe care si-l doreste si nu schmba nimic dupa ce bea un pahar
Din nefericire nu toti cei care au probleme cu alcoolul o recunosc.Sotul meu are problema aceasta si. Nu reusesc deloc da il ajut!Are 30 de anu si eu 27.Suntem impreuna de 4 ani si avem un copil de 3 ani care a asistat inca de mic la scenele lui de furie si razbunare brutala:batai,distrugerea bunurilor,amenintari cu moartea,etc!El mai avea probleme si cu depresia pt care lua tratament!La insistentele mele l.a intrerupt treptat pt ca il lua de mult timp si il intrerupea cu bautura.In plus psihiatrul i.a zis ca are voie sa bea dar sa ia apoi vitamina D3!Certurile noastre sunt d.c.i.c mai dese ,niciodata nu
-mi face complimente ,ma jigneste adesea si devine nervos foarte repede!Tin sa evidentiez faptul ca lucrez in invatamant iar el lucreaza in constructii uneori!Inainte lucra la barul sau insa a trebuit sa renunte datorita faptului ca programul ii dauna sanatatii si clientii erau din ce in ce mai putini!
De de nu il parasesti?
Lasa-l ,cu fiecare zi va fi si mai rau stiu din experenta ,,traiesc acest calvar de 40 de ani,am renuntat la el acum 10 ani dar locuim in aceias curte si nu s-a schimbat nimic m-am imbolnavit f rau de diabet,inima,tensiuna ,nervi intr-un cuvant m-a distrus,salveaza-te si salveaza-ti si copilul,cat nu este prea tarziu.
Ma numesc elisabeta , am 10 ani , si tatal meu este un ul din alcolici dar e putin altfel el lucreaza totusi sper daca voi urma acesti pasi sail schimb
Buna am o casnicie 14 ani si am prob cu sotu a inceput sa bea cu prieteni lui …si de anu asta sia pierdut locul de munca din cauza alcolului nu mai lucreaza bea toata ziua acasa …si se simnte rau e tot bolnav lam dus si la urgenta ca era inconstient …ia dat pastile de tensiune …..medici dar el tot bea si bea nu asculta de nimeni parinti lui vor sal duca la dezalcolizare el nu vrea ….
Nu stiu ce sa fac nu mai pot inteĺege cu el ….
imi pare rau! e groaznic!cred ca orice dependenta e groaznica.sotul meu e dependent de jocuri de noroc,pariuri sportive si a luat-o pe alcool.mai mult cred ca si anturajul conteaza ,in care te invirti….eu m-am separat de el,caci am un copil de crescut.nu vreau sa-mi traumatizez copilul…
Acum am ajuns sa citesc,dar tin sa te felicit pentru pasul facut!Asta inseamna sa-ti iubesti copilul si sa fii o mama responsabila.Sper ca ti-a si reusit si ca n-ai sarit din lac in put,gandindu-ma ca au trecut de atunci doi ani si ceva si poate ca ti-ai refacut viata.
cu cineva alcoolic linga tune intr adevar viata este un iad,,,am avut doua persoane alcoolice in viata mea care m-au facut sa vad infernul,,,dar nu am avut taria si puterea ta sa fac ceva,, m-am dus si eu la vale,,,am cazut in depresie,,esti un om minunat ca te preocupi si dai sfaturi altora sa stie cum sa infrunte problema alcoolului,,
Sfaturile sunt bune dar trebuie sa avem cu cine colabora pentru a putea ajunge la vindecarea unui alcoolic!Oare se merita ca noi,femeile,sa pierdem anii tineretii asteptand ca omul de langa noi sa se schimbe?Uneori ne luptam cu morile de vant si ajungem sa ne imbolnavim incercand sa vindecam pe altii!Si cand este vorba de un tata alcoolic ,trebuie neaparat,pentru binele copilului,ca mama sa fie sanatoasa,puternica pentru copilul ei!Am incercat sa il ajut pe sotul meu sa renunte definitiv la alcool insa a fost in zadar!Sunt de parere ca nici macar persoanele specializate nu l-ar putea ajuta atata timp cat el refuza ajutorul si se afunda in ideile lui depresive!
Multumesc!!!
Un articol excelent! Aceasta problema, Alcoolismul, nu distruge adultii, ci, din nefericire, copiii, ca in cazul tau, victime colaterale, cu un viitor in care e necesar sa scape de frustrarea unei copilarii lipsite de un parinte afectuos, care sa-i alunge fricile interioare si sa-l sprijine la greu. Alcoolicii pot fi vindecati, daca vor si daca isi constientizeaza/accepta/iarta slabiciunea… E nevoie de a-si cobori mintea in inima si de a deveni proprii lor stapani. Ridicarea stimei de sine e una dintre solutii. Cu totii avem de luptat cu noi insine… Sa fim puternici si poate reusim sa aducem linistea in sufletele celor rataciti in orice forma de dependenta… Sarbatori luminate!!!!
foarte tare articolul
Subscriu la tot ceea ce ai relatat. e iadul pe pamant sa-ti vezi tatal ca este inconstient si ambulanta face zgomot pe strada incercand sa ajunga cat mai repede la tine acasa, iar el ca un tembel si semi lucid il cearta pe medic ca ce cauta acolo. Acum imi vine sa rad dar atunci am crezut ca-l sugrum cu mainile mele!
Intr-adevar este greu si trebuie sa avem tarie de caracter si Rabdare !
Numai bine !
Tot respectul ai o dreptate de invidiat , itzi doresc M sanatate 🙂 politzia , ambulantza si vecinii lool , circ total le-a facut Tata 10 ani , din pat sarea direct la butoiul cu vin sau cica pleca la paine :)) si toata ziua era varza de nu puteam eu sa ma concentrez la nimic imi venea sa -l omor eu ,dar vecinii
Salut Pera!
Foarte interesant articolul. M-am regasit in el, insa la mine nu e chair atat de avansat. Principalul e ca, totusi e. Ai putea te rog sa detaliezi etapa 1, putin mai explicit? Multumesc frumos si numaid e bine!
Inteleg exact ceea ce spui , si eu am in familie o persoana alcoolica si am incercat de multe ori sa il ajut cu rezultate doar pe termen scurt . Voi incerca tehnicile tale , vreau sa il vad liber de acest viciu .
e foarte greu o experienta de genul asta…si eu o traiesc cu tatal meu, care se ineaca in alcool de ceva timp si cu care de mai bine de jumatate de an refuz sa vorbesc ca sa evit sa l mai jignesc. Problema comunicarii a fost mereu existenta in familia mea,nimeni nu stie sa si exprime sentimentele fara tonul ridicat.Plus ca s-au acumulat multe frustrari in relatia parintilor mei( cam aceeasi situatie ca si la tine- nu are un loc de munca, relatia cu familia lui e la pamant si a cazut in depresii urate)si toata lumea il vede ca pe un caz pierdut. Articolul tau e deci, mai mult decat util pentru mine, pentru ca chiar ma gandeam ce Altceva, Altfel as putea sa fac eu…(am incercat cu psihologi,cu doctori, nu a functionat)pentru ca fara sa vreau ma afecteaza si pe mine tot ce am trait si traiesc alaturi de el. Asa ca multumesc pentru ce ne-ai impartasit…
Cum de ai gasit atata energie sa ramai alaturi de el si totodata sa te vindeci si pe tine, sa lucrezi si la tine ca om?.. mie mi se pare aproape imposibil de facut amandoua in aceasi timp..
Eu am observat ca modelul de tata, absent in viata copilului, mereu inecat in alcool e foarte raspandit in randul barbatilor care s-au dezvoltat in perioada comunismului. Si observ o schimbare in randul celor ce sunt in postura de tata dupa anul 2000, semn ca democratia are si implicatii sociale pozitive.
Felicitari pentru rabdare si tact in relatia cu tatal.
esti un om minunat, te rog sa continui sa scrii, sfaturile tale sunt foarte utile. la articolul acesta as vrea ceva si mai concret, multumesc !
,,daca nu te protejezi de un alcoolic te trage dupa el in iad,,
eu am trait in iad vreme de 13 ani,pana am luat hotararea sa-mi iau lumea in cap cu doi copii dupa mine.Si 13 ani am luptat si am trait cu sparanta ca pot sa-l ajut dar se vede ca nu mi-a iesit.
Iti multumesc pentru toate sfaturile atat de utile! Am incercat ceva mai demult, dar imi pierdusem speranta. Iar faptul ca si tu ai trecut prin ceva similar, si ca mai ai curajul sa lupti pentru asta, imi da putere.
Interesant articolul. S-a mentionat foarte bine ca dependenta de alcool nu are vindecare si ca solutia schimbarii comportamentului de consum este ABSTINENTA TOTALA la alcool. Nu s-a adus in discutie, decat vag, SEVRAJUL (criza de abstinenta)- simptome fizice si psihice care apar ca urmare a intreruperii consumului de bauturi alcoolice. In acest sens, este indicat ca primul demers in ceea ce priveste renuntarea la consumul de alcool sa fie facut intr-un mediu spitalicesc pentru ca persoana sa fie sustinuta fizic si psihic cu medicatie adecvata si ulterior sa primeasca tratamentul necesar unei bune echilibrari, stiut fiind faptul ca, in timpul sevrajului, apar simptome de tipul: tremur al membrelor, tulburari de somn, tulburari in alimentatie, probleme digestive (greturi, varsaturi), nervozitate, agitatie psiho-motorie, halucinatii vizuale si/sau auditive, stari depresive, etc.
Din pacate sevrajul psihic persista perioade lungi de timp, din acest motiv abstinenta totala va trebui continuata pana la sfarsitul vietii.
E greu cu alcoolismul! Tatal meu e alcoolic de la 25 de ani si are 51. Pare incredibil si poate multi de aici o sa zica ca exagerez dar asa e. Maica-mea a divortat de el si o perioada au stat separat. Dupa aceea el s-a lasat dar numai pentru sase luni si sa impacat cu maica-mea cand eu aveam vreo 13 ani. Dupa ce s-a reapucat a inceput showul. Scandaluri, batai, abuzuri verbale! Mi se pare incredibil ca am reusit sa cresc! Pe langa asta din cauza la toate mizeriile pe care ni le spunea am ajuns sa fiu un frustrat, timid si habar nu aveam cu sa relationez cu cei din jur. Si asta nu e tot. Mai e mizeria pe care o lasa un alcoolic dupa el. Nu se spala, nu-si spala vasele si cand manca umplea de mizerie toata bucataria. Nu stiu cum a ajuns asa dar totul a fost treptat. Acum e a fel. Nu s-a schimbat! Nu mai sta cu noi! Am incercat sa il ajutam dar….nici nu stiu ce sa mai spun. E naspa sa traiesti cu un alcoolic. Cand a plecat de la noi maicamea l-a scos din casa cu Jandarmeria. Sa vezi ala sentiment! Imi curgeau lacrimile pe fata cand il vedeam ca nu mai are nici o sansa sa se schimbe. Asa ca aveti grija sa nu deveniti! 🙂 E drept nu am incercat niciodata acesti pasi pe care ii prezinti tu asupra lui decat in fragmente. Asta e tot desi ar mai fi de spus multe! As putea scrie o carte ~Viata cu un alcoolic!~.
Intradevar este destul de complicat sa te implici in a ajuta un alcoolic…mai ales in cazul ca iti este ruda sau prieten, cand afectul este greu solicitat …Un lucru este insa cert: fiecare om de pe Pamant are rostul lui, are utilitatea lui indiferent de modul in care traieste; a-l ajuta pe celalalt…este de fapt modul in care poti sa te ajuti pe tine insuti; cat de mult ma pot ajuta daca sunt in acea stare pe care o are celalalt? cat ma accept? cum ma iubesc ? …de fapt rezolvandu-ne problemele personale , ajutandu-ne pe noi insine, putem ajuta pe ceilalti; nu poti ajuta pe un om atat timp cat tu esti in mare nevoie de a fi ajutat; nu poti fi bun cand tu nu esti; nu poti iubi cand habar nu ai ce este iubirea si ai numai pretentii: cand daruiesti este ca si cum iti daruiesti tie insuti!!! cati dintre noi facem asa? noi vedem mai intai ce „ne face „celallat …dar nu intervenim asupra rabdarii noastre, asupra acceptarii unei stari, nu intervenim asupra dragostei ce ar trebui sa o manifestam. De ce judecam pe celalalt? in loc sa-l coplesim cu rabdare, cu dragoste? Eu cred ca cel mai simplu este sa ne rugam pentru cel in suferinta, fie ca suntem noi insine si suferim urmare comportamentului sau viciului celuilalt, fie ca ne rugam pentru cel ce are aceasta patima.
Cu siguranta relationarea cu un astfel de om supus viciului este dificila insa tocmai aceasta este incercarea noastra ! Eu …incerc sa ma rog simplu pentru mine sa pot sa accept o stare anormala si pentru cel ce este in aceasta stare, deasemenea …ma rog Lui Dumnezeu! Am crescut intr-o familie in care ambii parinti consumau alcool…pana am ajuns sa plec de acasa si sa-mi croiesc o viata …din pacate alaturi de un om bautor, nu alcoolic dar de care m-am separat ulterior pentru a nu trai toata viata in preajma acestui viciu. Regret acum ca nu am ajuns la discutii sincere cu parintii sa inteleg ce ii determina sa consume bauturi alcoolice, deci problema era la mine, nu la ei, ei stiau bine ce fac ! eu nu intelegeam care este scopul lor? Intr-un final tatal a decedat urmare unui cancer generalizat, ultimele cuvinte ale lui au fost: imi pare rau ca nu am fost ponderat in viata”, ca uite, m-am distrus” Poate invatam ceva din toate acestea scrise pe aceasta cale.
greu ,,,foarte greu ,,aceeasi viata am trait-o si eu timp de 25 de ani ,,,si nu mai spun ca el a fost preot , l-am tinut pe munca mea , am platit datoriile la parohie cu salariul meu , am tinut casa ,,,,pana cand baiatul a facut 7 ani , neavand unde sa-l dau la scoala , am plecat la mama mea ,,,si am luptat pentru educatia baiatului ,,,am muncit si mi-am cumparat o casa , m-am angajat din nou ,,,apoi de mila , l-am scos la pensie pe caz de boala ,,,l-am adus cu noi ,,am suferit exact ca tine ,,,cu totte jignirile , si mizeriile pe care le face un alcoolic,,,l-am ajutat de atatea ori ,,,,nu merita sa trecem prin viata , salvand niste ratati , care si-o fac cu mana lor ,,,de noi cine are grija ,,,de sufletul nostru ,,,acum sunt deja batrana ,,,unde este viitorul si satisfactia mea , ca am trait o viata ,,,,Multumesc Bunului Dumnezeu ca baiatul este super,,,,,
iar el ,,,preotu; care trebuia sa ne educe ,,,,curand o sa-l trimit la casa lui parinteasca , pentru ca i-am intors obrazul de foarte multe ori ,,,,,,nu merita ,,,,
Buna Alex. Ma bucur sa stiu ca tu nu ai calcat pe urmele tatalui tau. Lupta macar de-acum incolo sa iesi din starea de timiditate si frustrare. Eu am un baiat in varsta de 30 de ani alcoolic , cu care nu pot duce o mica discutie macar. A ajuns de-o saptamana si ceva sa stea ca un boschetar pt ca nu se poate convietui cu el. Sunt foarte ranita in suflet.
Dumnezeu sa-ti dea bucurii !
Strabunicul meu a fost alcoolic, bunicul meu – cred – a fost si el alcoolic intr-un stadiu „blandutz”, primul meu prieten era alcoolic, fostul meu sot este un alcoolic. Genul „frecvent ametit”. ( Mort de beat il vedeam inainte numai eu, de regula dupa 8 seara. )
Prin psihoterapie am scapat de acest tipar in care imi alegeam partenerul. Am sa fiu super-atenta la cei trei copii ai mei. In primul rand… cat mai devreme dezvoltare personala pe paine! De la altii prin mama! Multumesc, Pera, ca ma faci atenta mai mult decat din vreme!
Felicitari pentru ambitia pe care o ai!
Multumim ca ne-ai impartasit din viata ta.
Acelasi scop il am si eu.
Am sa-ti urmez pasii, imi este greu dar incercarea moarte n-are.
Buna ziua! Ceea ce ai spus despre alcoolism e perfect adevarat. Stiu asta pe pielea mea. Dincolo de toate cate le-ai identificat, cred ca povestea cu alcoolul tine si de dizarmonia dintre minte, suflet si trup. cred ca alcoolicii (cel putin sotul meu) se confrunta cu o lupta continua intre cele trei componente ale personalitatii lor. si, pentru ca nu gasesc nicicum echilibrul, se complac in situatia de „cap plin”, ca atunci se amana totul, nu mai trebuie sa ia nicio decizie si e minunat fara decizii, fara responsabilitati… Iar abstinenta e singura care face ca lucrurile sa mearga inainte. Va doresc tuturor celor in cauza sa gasiti forta de a cauta mai departe solutii viabile! Pasti fericite! (fara alcool!)
Dragul meu, ai scris un articol minunat si in acelasi timp ne-ai facut sa intelegem mai bine, ai schimbat o perspectiva si ne-ai inspirat in rezolvarea acestei probleme pe toti cei afectati chiar si indirect de de aceasta aceasta boala. RESPECTUL MEU MAXIM PENTRU TOT CEEA CE FACI PENTRU NOI !!!!! Daca fiecare dintre noi am face pentru cei din jurul nostru macar doar 10 % din ceea ce faci tu pentru cei din jurul tau cu siguranta lumea asta ar fi cu mult mai buna.
Salut Pera.Stiu ca nu are legatura cu subiectul si e o ora la care multi dorm dar am o intrebare:Cum pot sa fiu echilibrat mereu,sa nu mai trec de la o stare la alta,sa imi pastrez calmul si cand se intampla ceva neplacut si cand se intampla ceva placut?
Buna,
EXCELENT! EXCELENT pt ca: 1- in sfarsit cineva vorbeste la obiect; 2- in sfarsit cineva demonstreaza ca este o boala ce nu poate fi vindecata insa poate fi tratata; 3- in sfarsit pt ca se dau solutii la indemana;
Mulutmesc pentru ca ai scris – am divortat de un om bolnav, la care tin enorm de altfel, pt care eram dispusa sa vand casa pt a se trata insa nu am cerut decat un lucru SA SE DECIDA SINGUR sa mearga la dezalcolizare stiind ca nu pot lupta in locul lui. Nu a vrut – a ales in continuare alcoolul. Avem 2 copii superbi si pt mine si pt ei am decis (singura) ca e mai bine sa ne despartim. Regretat mereu ca nu am gasit metoda sa-l fac sa iubeasca mai mult copii, pe mine, familia si a ales alcoolul. Merg inainte cu convingerea ca am facut ce trebuia dar sufletul meu e inca suparat pt ca nu sunt langa un om bolnav ce are nevoie de ajutor. Nu am reusit sa descopar cauza care l-a condus spre alcoolism si m-am simtit vinovata. Oare e slabiciune, prostie sau toate la un loc? As vrea sa vad parerile voastre. E bine sa-ti parasesti partenerul cand are nevoie de tine? E bine sa crezi ca separarea fizica a acestuia de copii ii va ajuta pe acestia? Sunt intrebari si dileme care nu-mi dau pace. Astept parererile voastre si multumesc tuturor pentru ca existati!
si eu sunt intr-o situatie asemanatoare! insa inca nu ne-am despartit. ma gandesc la asta.
daca el nu sa gandit la copii si la familie , tu de ce trebuie sa suferi draga mea ,,,,nu tu l-ai imbolnavit ,,,nu tu i-ai dat sa bea ,,este decizia lui ,,,tu ai luptat singura pentru familie ,,,el ce a facut?el tebuie sa se sjute ,singur ,,,,,sa nu mai bea,,,,,sunt handicapati care lupta sa traiasca ,,se zbat fara maini , picioare ,,sa faca ceva ,,,ei alcoolici ce fac ,,,????
Buna! cu cativa ani intarziere, dar putem vorbi? 🙂 Multumesc!
In aceeasi confuzie ma zbat si eu. Sotul meu este alcoolic. De doua ori l-am internat la reabilitare, de fiecare data cu speranta ca se va lecui de aceasta meteahna si va redeveni om. La sedinta de consiliere pt apartinatori ni s-a spus ca o treime dintre alcoolici recidiveaza in primele 6 luni, a doua treime in primii 2 ani. Daca reusesc sa nu se reapuce in primii 2 ani, o vor face sigur in urmatorii 10. Al meu, cand l-am internat, avea tensiunea 200, agoniza si mi-era frica sa nu moara in salvare. Cand si-a revenit, s-a jurat ca nu mai pune alcool in gura. N-au trecut nici 2 luni si cel mai rau cosmar al meu s-a adeverit. Ma uit la el cum se distruge si stiu acum ca deznodamantul e unul singur: moartea.
Noi ne-am dat seama ca tata este alcoolic intr-o seara cand a venit acasa pentru prima data treaz.
Interesant aproape am reusit sa fac si eu asta cu un prieten, chiar daca nu stiam ca astia sunt pasii. dar cum procedez cind e propriul copil care mai e si predispus la alte provocari mai mari (drogurile).si cum imi pot da seama ca poate foloseste. multumesc anticipat si astept un raspuns.
depinde ce fel de droguri sunt ”ilegale” care ies la sange sau ” legale” care nu o sa iti dai seama daca le foloseste pt ca nu ies la analize doar daca ii faci la cateva luni analize si observi ca are probleme cu ficatul atat . maria sau alte droguri care sunt droguri ”legale” dauneaza ficatului
buna.este prima oara cand las un com pe aceasta pagina.am citit de multe ori.in gasirea unei soluti pt k tata sa nu mai bea..dar in zadar..de cand ma stiu eu bea..am trecut prin foarte multe…din pricina lui…devenea violent.scandalurile erau nelipsite..mama mea o chinuit mult k el…si inca mai chinuie.ba chear a fost in spital internat 2 luni..pt k avea k plamani din kauza alcoolului..o facut tratament o perioada
Asociatia noastra se ocupa de recuperarea persoanelor cu probleme legate de consumul de alcool, imediat dupa perioada de dezintoxicare (intr-un spital sau clinica de psihiatrie). Pentru mai multe detalii puteti accesa site-ul nostru: http://www.alcoologia.ro, pentru a gasi informatiile care va intereseaza.
cate persoane tratate in cadrul clinicii dvs au revenit la o viata normala? cati au murit dupa ce au inceput din nou sa bea?
nu poti sa faci nimic ,,,,pasii sunt inutili,,,rar sa functioneze,,,,,finalul va fi tragic,,,pentru toti alcoolici ,,,,
o facut trtament o perioada….dupa care a intrerupt…din pricina alcoolului..akuma vad k iar al doare un plaman dar tot mai bea..nu stiu ce sa mai fac .pentru k pe langa el suferim si noi cei din jurul lui…e normal sa ma doara ..e tata totusi.si al iubesc chear dak ne_a facut sa suferim si mie una mi_a marcat copilaria.chear ast un raspun din partea voastra…un sfat.pt mine conteaza..pt k nimeni nu sti prin ce am trecut ….doar cel ce trece si el prin asa ceva.ast rasp…de asta depinde viata mea de akuma inkolo………..
Nu scrii romaneste, mai!
cumpara totul pentru inmormantare ,,,,,altceva nu poti sa faci ,,,,
Sunt intro situatie groaznica din pctul meu de vedere . Eu in casa parintilor mei nu am vazut betie dupa betie . Tata se imbata o data la 6 luni sau chiar un an . M-am casatorit cu un barbat care are probleme cu alcoolul . Dar nu bea zilnic . Hai sa povestesc si sa va rog sa imi spuneti parerea Dvs :
– Bea de cate ori eu am vreo pretentie / doleanta ( raporturi sexuale ) , ca am ajuns sa o facem 1 data pe an .
– Bea cand avem evenimente importante .
Uneori face pauze de 2-3-6 luni dar de fiecare data gaseste vinovati pt reintoarcerea la bautura , si principalul vinovat sunt eu .
Ceea ce atrage un comportament violent verbal .
Acum i-am spus ( si nu-i prima data cand ii atrag atentia ) ca dupa parerea mea este alcoolic . Mi-a spus ca vrea sa ne despartim pt ca l-am facut alcoolic .
Nu imi mai amintesc de la inceputul anului si pana astazi cum a fost dar va spun ultimele 2 luni : a inceput la sf lunii August si l-a tinut vreo saptamana ( nici nu mananca nimic , doar fumeaza ) . La insistentele mele s-a oprit pt trebuia sa plecam cu treburi . A baut si cat am fost plecati : ba 2 votci seara la masa , ba 2-3 beri , nu s-a imbatat dar nici nu i-a lipsit . Acum a inceput din nou de 3 zile . Pleaca de acasa la birt , se trezeste si pleaca pe la 2 dimineata fara sa spuna , sta murdar , neras , ma ameninta ca ne despartim etc .
Eu zic ca e alcoolic . In momentele de sinceritate si el zice la fel . Ma simt coplesita si recunosc ca mai bine renunt la aceasta lupta . Vreau o familie , o relatie bazata pe respect si iubire si nu ceea ce am azi . Am ajuns la capatul puterilor pt ca se joaca cu mintea mea pt a fi lasat sa bea , pt a-si justifica nevoia de bautura si asta mi se pare cel mai nedrept . Ca vrea el sa se complaca in aceasta situatie OK , pt ca nu e prost , stie ca e dependent , dar nu mai trage si pe altii dupa tine .
Efectiv sunt la pamant cu nervii . Norocul meu ca am munca , ca daca depindeam 100% de el era vai de mine .
Deci : e sau nu alcoolic ? Ce e de facut ?
Multumesc !
Un alcoolic nu poate fo ajutat daca nu intelege el ca e alcoolic. Paraseste l
Cum sa procedezi cu un alcoolic care chiar are probleme reale !? Omul de langa mine are doi copii mari complet nerealizati si dependenti de el; de cate ori suna telefonul intra in panica si se gandeste la ceva rau .Cum pot sa-i cer unui tata sa uite de copiii lui casa-i inlatur problema ? Tin foarte mult la el si nu doresc sa sufere ; are un suflet extraordinar .
da ,,,sigur ca este alcoolic ,,,nu poti sa faci nimic ,,,este decizia lui ,,,,si distruge tot ceea ce tu iubesti ,,,
nu merita sa suferi tu ,,,,
Primul pas – dezintoxicarea intr-un spital/clinica de psihiatrie. Al doilea pas – impreuna cu familia, sa intre intr-un program structurat de recuperare psiho-sociala, care ajuta, pe de o parte, pe cel dependent sa iasa pentru un timp din mediul de consum si sa isi clarifice anumite aspecte legate de comportamentul de consum, iar pe de alta parte sprijina membrii familiei in stabilirea unor directii de de viata. Al treilea pas – integrarea intr-un grup de suport.
Buna ziua! Am un frate alcoolic. Bea intruna de doua saptamani. Cum il duc la dezntoxicare impotriva vointei lui? La cine apelez? Nu vrea sa mearga de buna voie dar recunoaste ca nu poate sa se opreasca. Multumesc!
Buna ziua,
As dori sa stiu daca este posibil sa il internez pe tatal meu ,care este alcoolic (si cu comportament agresiv de cele mai multe ori), intr-o clinica de dezalcolizare sau sectie de psihiatrie, dar fara acordul lui. Motivul este faptul ca nu recunoaste ca este alcoolic in nici un caz, iar pe masura ce trece timpul comportamentul lui agresiv escaleaza.
Va multumesc.
eu am un sot alcoolic!sunt cu el de 8 ani dar casatorita doar de 3..mereu am avut problema asta dar am sperat k se va lasa…..crezand in promisiunile lui….doar k aceste promisiuni erau asa….sa scape de gura mea….nici el nu credea in ele..acum stiu….problema e k am incercat sa ii zic kt rau imi face..pt k il iubesc si vreau un viitor cu el….si k mi-as da si sufletul sa il ajut..dar daca el nu vrea…nu crede k e o greseala.de cate ori bea…imi gaseste mie vina…..zice k din cauza mea bea…iar knd il intreb cu ce ii gresesc k sa schimb asta la mine..imi zice k nu are ce s imi reproseze….m-am ridicat de mii de ori dupa jignirile lui si dezamagiri…toata lumea imi zice k tb sa fug kt mai departe de el…sa renunt….k nu se va schimba niciodata….pt k el nici makr nu vede o greseala in faptul k bea….nu am vrut sa il parasesc,….pt k mereu am crezut k il pot ajuta acum…folosindu-ma de faptul k ma iubeste…dar nici makr de dragul meu nu se lasa….si knd e beat e complet schimbat….ink imi doresc sa il ajut..dar nu mai am nici eu putere….cred k o sa renunt….el ma face sa renunt
buna ziua, ma regasec foarte tare in situatia ta. as fi vrut sa stiu ce ai facut?daca ai reusit sa gasesti o solutie. Astept un semn pe mail. Multumesc!
Anca si Georgeta, viata cu un dependent ( de orice gen ) nu e usoara in mod clar. Cum am zis si mai sus este foarte important cum se comporta persoanele apropiate cu acesta. Pe scurt, asa cum scrie si in articol, ajutati-l sa-si accepte dependenta, ca prim pas. Aici, poate e cel mai greu pas. Multi dintre cei care convietuiesc cu un alcoolic adopta, de multe, atitudini gresite. Reprosul, furia si, uneori, ura si disperarea il fac pe dependent sa traiasca sentimente de vinovatie. Astfel acesta se intoarce din nou in lumea lui – lumea viciului. Cum il puteti ajuta ? Arati-le iubire si ACCEPTARE. Dependentul se va simti reintegrat in „sanul familiei” si acceptat. Incercati sa eliminati reprosul si agresivitatea ( care nu se manifesta doar prin cuvinte ) si inlocuiti-le cu iubire neconditionata. Nu, nu e cliseu. incercati pentru 2-3 zile sa fiti blande, intelegatoare si acceptati omul de langa voi, cu tot cu viciul sau. El se va intoarce, va accepta si, in cele din urma, va cere ajutor. Daca reusiti sa treceti acest pas, si eu sunt sigura ca veti reusi, ar fi bine sa apelati la niste profesionisti pentru recuperare. Va urez multa bafta si iubire !
Multumesc frumos Ioana, eu una am trecut de acest pas. sunt iubitoare, intelegatoare si atenta cu el insa sunt si momente in care simt ca nu mai pot. Al meu a redus f tare consumul de alcool si a ajuns sa bea cate o bere,doua pe zi ceea ce e f putin in comparatie cu ce bea inainte. eu insa lupt in continuare pentru al scapa de acest viciu.Sunt insa momente in care mai calca stramb si bea mai mult si de fiecare data discutam despre aceasta problema dar niciodata cand este baut deoarece ar iesi scandaluri mari, ceea ce nu e de dorit. Imi este f greu dar incerc sa rezist si Dumnezeu imi da putere sa merg mai departe insa nu stiu pana unde….dintr-un om care nu se trezea niciodata din bautura si care bea cantitati industriale si amestecate, a ajuns la aceasta performanta destul de greu dar faptul ca ma iubeste si eu pe el ne-a ajutat f mult.mult succes celor care trec prin aceasta situatia deoarece stiu ca este ingrozitor de greu.
fugi cat mai departe ,,,duteeeeeeeeeeeee
Cand un copil se imbolnaveste, noi ca mame, nu ne putem invinovati de fiecare data pentru acest lucru, pentru ca unele boli sunt de la mama natura si „trebuie” facute, in cazul alcoolismului, este o alegere, poate inconstienta, dar de care nu noi, femeile suntem de vina, noi suntem doar scuza….de a bea mai mult. Eu am in familie un tata care de cand sunt eu constienta de ceea ce ma inconjoara..bea, culmea, a terminat sef de promotie facultatea de constructii, a fost director, si acum e pe contr propriu facand proiecte peste proiecte cu mama mea…dar bea….sunt zile in care bea litri de ..orice, si suna telefoanele in continuu…acum noroc ca nu mai e asa tanar, sa aiba chef de povesti, si de cearta, si alte prostii. Adica se trezeste, bea, somn, si tot asa, cateva zile, apoi..isi revine, iar face bani….dar psihic pentru un copil sa creasca in aa mediu, e traumatizant…m-am trezit la 23 de ani ca traiam cu un barbat care era pe cale s devina alcoolic, in acel moment mi-am zis….nu, eu nu sunt obligata sa accept ce mama mea a acceptat…efectiv sila care mi-a transmis-o tatal meu in atatia ani….s-a rasfrans asupra acelui barbat. Il iubesc enorm pe tatal meu, si suntem 3 frati si a facut tot posibilul sa crestem educati, si sa avem de toate….daar, acele amintiri greoaie pentru suflet si psihic, raman vesnic impregnate. Iertam, dar nu uitam, Il accept pentru ca e tatal meu….dar pe alt om nu as putea sa accept.
sa nu traiesti langa un alcoolic vei regreta anii pierduti ,,te vei trezi la o varsta cand nu se va mai uita nimeni la tine ,,,
Si tatal meu bea, face asta de 20 de ani. Mai rau e ca mama ca sa l suporte s a apucat si ea de bautura :(. De o saptamana vad ca ea nu mai bea, dar e ceva autoimpus. Eu sincer din cate o cunosc pe ea la primul hop mai greu al vietii, o sa revina…. Poate cei care cititi o sa credeti ca sunt eu pesimista, va zic de pe acum ca nu sunt, doar ca eu m am imbatat de prea multe ori cu apa rece…
Draga Pera, orice dependenta e complexa. Pentru multi dintre cei cu dependenta aceasta lupta e una foarte grea. Articolul e foarte bun insa ar trebui subliniat faptul ca personajul dependent este cel care sufera cel mai mult. De asemenea, de multe ori, cei din familie/anturaj ii intretin dependenta ( involuntar ). De ex: o sotie care isi critica barbatul ca bea si isi distruge viata atunci cand acesta e lucid, barbatul va simti sa fuga iar din realitatea dura in betie. Acestea fiind spuse cred ca, pe langa terapia dependentului, familia trebuie educata in sensul constructiv, nu distructiv. 🙂 o zi superba!!
In modul constructiv ,cu multa iubire si intelegere l-am tolerat pe sotul meu 24 de ani amarati, in care eu a trebuit sa duc greul familiei , am crescut bine un copil ,singura si in ciuda apucaturilor lui, am intretinut singura o casa. Domnul meu in schimb, cand a vazut ca ma descurc si ca imi merge foarte bine, deci se putea implicit familiei sa ii mearga bine parca a turbat. Nu se poate bucura de viata , nu se poate bucura ca-mi merge bine si ca nu ducem lipsuri , nu poate sa se bucure de fiul nostru. Vrea doar sa-si planga de mila, cineva sa-i stea la dispozitie in permanenta, sa-i fie cal de bataie. Nu am facut un concediu in cei 24 de ani de cand ne-am luat, copilul meu a suferit destule lipsuri la un moment dat, prietenii de calitate ne-au parasit. Deci nu stiu daca ar trebui sa le plangem de mila betivilor sau sa-i lasam in plata domnului, sa fugim pana putem. Ei nu pot sa iubeasca si sa respecte pe nimeni si nimic. Nici macar pe ei
incerc si eu sa inteleg care e subtratul dependentei de alcool: cred ca este vorba un puternic sentiment de inferioritate-cel putin asta am vazut eu la tatal meu, si din pacate, si la sotul meu. Tatal meu este prea in varsta ca sa mai inteleaga ce este un complex de inferioritate. Sotul meu este crescut de o mama care toata viata i-a spus ‘esti un prost’, ‘nu esti bun de nimic’, etc. Am incercat sa-i explic ca depinde de el sa treaca peste acest handicap, dar, din pacate fara prea mare succes. Caut in continuare subtitlitatile acestei dependente…
Pentru toate acestea iti trebuie multa putere.Putere care a fost secatuita tot de persoana alcoolica.Stiam ca pima faza la un alcoolic este negarea.Niciodata nu va recunoaste ca are o problema cu alcoolul.
Reincarca-ti GRATUIT cartela in fiecare Luna !! A aparut de curand un nou mod de a c.a.s.t.i.g.a b.a.n.i foarte simplu, accepti sa primesti mesaje pe telefon cu tot felul de oferte de la magazine, si in schimb primesti bani, pentru fiecare mesaj primit, care poti sa ii folosesti la reincarcarea cartelei, sau sa ii transferi pe card .
Cu banii castigati poti sa iti reincarci cartela sau sa ii scoti pe card cand ai mai multi. Nu o sa regreti !
Pentru inscriere acceseaza:
goo.gl/LccEAc
Cunosc destul de bine problema. Am avut si am alcoolici in familie. E destul de greu sa lupti cu asa ceva.A u nevoie permanenta de sprijin.Nu reusesc intotdeauna sa fac fata si regret nespus de mult acest lucru.
Ar fi super daca ai aduce in discutii si dependenta de tigari..sunt inca foarte multi tineri care sunt constienti de aceasta slabiciune, dar nu reusesc sa se lase. In rest, faci o super treaba, mult succes in continuare!!
Mi-aș fi dorit să descopăr articolul tău cu câțiva ani în urmă , poate aș fi reușit să-mi salvez părinții de la moarte. Drama prin care am trecut din acest punct de vedere mă fac să înțeleg exact cât de important este să ne ajutăm între noi ,când cineva are probleme de genul acesta ,fie că este vorba despre alcoolicul respectiv , fie că este vorba de victimele sale .Dacă mi-aș putea pune experiența în slujba acestor oameni , aș face-o , doar că nu știu de unde să încep!
Buna seara. Am si eu o problema. Partenerul meu de viata, cu care am un copil incep sa cred ca este alcoolic. A recunoscut ca are o problema cu alcoolul cand l-am amenintat ca il parasesc, ca pierde si drepturile asupra copilului, nu are pe nimeni in afara de mine, copilul si parintii mei. Nu il pot lasa singur, culmea este un bun om de afaceri, este muncitor si are si rezultate bune in munca pana vine ziua cand bea si uita de obligatii de firma etc. Cum imi pot da seama daca este alcoolic? Ce rau este ca devine violent verbal fizic, ma raneste rau de tot, imi distruge nerivii, uneori reuseste sa nu bea sapatamani intregi nimic, apoi incepe incet incet dinc e in c mai mult sa bea pana ajungem la crize certuri f urate etc.api se linisteste o perioada. nu vreau sa-mii transform viata in iad, am un copil, am 29 ani, am viata in fata, am multe planuri etc. cum il pot ajuta? este alcoolic? imi este firca ca raspunsul este da pentru ca sncer nu m-as complica pentru intreaga viata cu asa ceva……….astept raspuns sat. Multumesc.
alcolismul debuteaza cu 15 ani inainte de aparitia bolilor legate de alcoolism respectiv hipertensiune, diabet de tip II. Alcolismul il determina pe alcoolic sa consume grasimi, nu stiu care e mecanismul , de ce face asta, ceea ce e sigur e ca alcoolicul are ficatul gras si asta se vede la ecografia abdominala. Un om devine alcoolic daca consuma cantitati mici de alcool in fiecare zi si daca consuma uneori cantitati mari de alcool pana incepe sa vomite
Nu stiu daca ai putu face ceva dar spune-mi daca ai reusit sa il faci sa se lase de baut,aceeasi problema o am si eu cu sotul de 8 ani
Buna ziua,
Buna seara,am ami scris si pe alte forum-uri in legatura cu dependenta de alcool, este foarte greu. Un om care consuma alcool are dupa parerea mea o problema sufleteasca care se transforma in una psihica.Este si cazul meu, nu gasesc raspunsuri ,unii spun ca este ereditara(am avut si am cazuri in familie), am consumat alcool de mica , am 39 de ani, am o cariera de succes , am o familie reusita si totusi am impresia ca nu ma intelege nimeni. Nu stiu de ce nu ma pot abtine si de ce gandesc ca este singura solutie( alcoolul) .. .. singura solutie pentru ce ? probabil pentru ciroza. Probleme avem toti fie financiare fie de sanatate dar nu inteleg de ce gasim refugiu in bautura. Sedintele la psihoterapeuti sunt destul de costisitoare, familia te intelege sau nu … depinde… rade sau te compatimeste. De ce nu putem avea forta sa spunem NU , pentru ca suntem slabi.
Exact problema asta o am si eu cu tatal meu, am doar 12 ani,… dar ma doare enorm cand o vad pe mama mea cum sufera…de ex acum este jos in crasma..,chiar daca am peste 2 ore spectacol si i’am zis sa nu mai bea el nu a tinut cont… de vro 2-3 sapt nu am apucat sa il vad treaz.
Oameni buni, eu nu inteleg de ce in Romania nu se stie nimic de metoda „codarii”. In R.Moldova este foarte larg utilizata. Este ca un fel de hipnoza care actioneaza la nivelul creierului, inducand teama de alcool. Aceaste metoda a salvat vietile a zeci, mii de alcoolic din R.Moldova, Rusia, Ucraina inclusiv a tatalui meu, care datorita codarii nu a baut 20 de ani!!!
Dati- mi, va rog, ajutor in ceea ce priveste folosirea „codarii” pt tratarea alcoolicilor La cine ma duc inREPUBLICA MOLDOVA ,la ce medic? La ce adresa? VA MULTUMWSC ANTICIPAT!
Buna seara!Am si eu probleme cu sotul meu,alcoolic, in varsta de 58 ani. Va rog mult sa-mi spuneti ce trebuie sa fac, unde sa merg mai precis pt. a beneficia de acea metoda , a „codarii”sau alta metoda ce ar da roade pt. un om care nu vrea, nu poate sa renunte la alcool oricat de mult ne straduim, atat eu cat si fetele noastre (am ajuns in pragul disperarii ). Multumesc anticipat!
Buna! Am un frate alcoolic care bea intruna de doua saptamani. Afirma ca nu mai poate sa se lase, ca vrea sa se sinucida dar nu vrea sa apeleze la ajutor deoarece spune ca nu are probleme. Cum pot sa-l duc la dezintoxicare impotriva vointei lui. La cine sa apelez? Are neaparata nevoie de ajutor. A incercat sa renunte dar cred ca intra in sevraj, tremura si il doare stomacul. Eu nu pot sa ii dau medicamente dupa capul meu. La cine sa apelez? Multumesc!
Despre ce ”codare” e vorba? Ati dat un raspuns evaziv, ca in R.P.Moldova, Ucraina, Rusia se foloseste acesta metoda a ”codarii” pt. scapare de alcoolism. Pai spuneti-ne si noua, cu date concrete, ce inseamna aceasta metoda si unde putem apela la ea in mod real?! Nu ne-ati ajutat de fel cu doua vorbe si atat!…
M-am documentat singura intre timp, CODARE inseamna ca sub stare de hipnoza, sa-ti fie implementat un cod la nivelul mental, care daca reincepi sa bei, poate sa-ti provoace decesul. Sunt multe reactii adverse grave, dintr-un viciu poti da in altul, sau poate creste irascibilitatea, nervozitatea excesiva, pana la un comportament urat si violent cu toti cei din jur. Nu este o vindecare ci doar o amanare pe un nr. de ani, iar cand se termina acel interval de timp, poti sa-ti reiei viciul, mai cumplit ca inainte. Singura cale de a scapa este doar manifestarea puternica a vointei persoanei in cauza de a inceta sa mai bea, fiind constienta ca este un lucru distrugator atat fizic si suleteste pentru ea, cat si in ce priveste viata in tot ansamblul ei, social, familial, moral, etc. Este nevoie cu atat mai mult de sprijin de specialitate, cat si de sprijinul familiei si a celor din jur. Dar, mai ales de ajutor divin, fiindca in aceasta situatie, lupta este atat de mare si pe termen lung, incat omul singur nu-i poate face fata. Am in aceasta situatie cea mai draga fiinta, este mostenire genetica si nu e simplu de rezolvat, uneori chiar imposibil, daca persoana nu vrea sa incerce sa se vindece. E o boala ca oricare alta boala, doar ca aceasata e o boala care tine in primul rand de suflet si mai apoi de dependenta fizica instalata in organism. Vindecarea se face atat cu tratament medicamentos, sau pe baza de plante, naturist, dar partea de vindecare sufleteasca, mentala si spirituala este baza. De aceea n-as accepta aceasta ”codare” si nu cred ca aceasta este o rezolvare. De altfel am citit acum si parerea altor oameni si terapeuti, care nu recomanada aceasta metoda.
Buna !am 50 de ani,sunt casatorit am 1 copil casatorit care locuieste cu mine in , in urma cu 5 ani am pierdut in decursul unui an pe tata,mama si singurul meu frate, din acel moment am reluat fumatul(ma lasasem de 4 ani )si am inceput sa beau bere si vin fara tarii,beam si 5-6 litri de bere pe zi ori 3-4 l de vin la un moment dat nu mai avea efectul de a ma imbata ma tinea intro stare asa de amorteala placuta,desi conduc cu greu ma abtineam ori plecam baut,daca nu beam i-mi tremurau mainile si corpul,e clar devenisem alcolic. Am tinuto asa cam 2 ani, sotia ,ginerele,fata vedeau cu toate ma ascundeam cu bautura…,dar nu creeam probleme sunt o fire vesela si chiar ii binedispuneam (sunt pfa deci nu erau probleme cu serviciul)……..Cum m-am lasat ,pur si simplu ,mi-am zis in gandul meu ,oare eu sunt hal de om sa tremur asa,sa torn in mine ca vaca sa cheltui 60-70 lei zilnic pe bautura si tigari ,m-am lasat de tigari foarte usor de baut mai beam la cateva zile pana am rarito bine de tot ,.parerea mea este ca totul tine de mentalitatea si vointa fiecaruia(nu exista ca nu te poti lasa de bautura sau tigari , nu stiu cum e cu bautorii de tarie)….. am aprox 3 ani de cand m-am lasat,bineinteles ca la o petrecere ,la un gratar beau un sprit de vin o bere doua ca nu sunt nici pocait nici bolnav.
Felicitari si multa sanatate alaturi de cei dragi. Si eu am un sot care face eforturi f mari si a inceput sa le rareasca f tare fata de cum bea pana acum. sa speram ca va reusi sa ramana asa. Suntem casatoriti de un an si jumatate si sper sa reusim sa inaintam cu casatoria noastra….
Mersi de urare d-na Anca,deasemeni toate bune si o casnicie maxima .Spunetii sotului dv. ca se poate,o sa mai simta nevoia(o pofta nebuna de a bea ) o stare de neliniste de si cum i-ar lipsi sau nu a-r gasi ceva,de gura uscata,atunci cand rareste o perioada indelungata si atunci va trebui sa-si impuna vointa ….mult succes, s-auzim de bine!
Cu placere! Multumesc frumos si sa dea Dumnezeu! Multa sanatate!
Salutari si la multi ani in 2016+ .Sunt Nelu .Astazi fiind boboteaza si nelucrand zilele de sarbatori ‘am butonat’ si am dat iar peste postarea mea de acum 2 ani…ce mai trece timpul.Te salut si eu Dane si felicitari pentru vointa ta.Apropo de boboteaza maine e sf.Ioan , am musafiri si am de gand sa bag ceva spritzuri.Revin cu un comentariu la postarea mea cu scuze pentru domnul Pera Novacovici care personal cred ca face ceva bun dar si profitabil cu parere de rau pentru Dora care daca nu este un colaborator al domnului Pera, ori psiholog ,atunci cu siguranta este un om plin de incercari avand certitudinea ca numai medicina,psihologia si abstinenta rezolva problema .Spun astea deoarece eu sunt acelasi beau ocaziona,de sarbatori uneori seara la masa(i-mi zicea cineva ca daca nu mai pui bautura-n gura,acea abstinenta mai rau te imbolnavesti si-l cred) intre timp ,dand mai multa importanta subiectului,am cunoscut alcoolici adevarati ,vin pe la mine pe la atelier;ce faci nea Florica nu vrei una mica,a nu ca maine am doua saptamani;pai si cum?..am mancat mere,nuci, am baut nu stiu ce ceai,o s-o las mai rar.Altcineva i-mi spunea;nu Ionica nu mai beau de la paste (cam 4uni)…deloc,deloc? ..ei nu, mai beau cand vine giner-miu pe la mine cate o tuica dar ma duc dupa marfa zilnic cu masina si-mi ia astia buletinu’…m-ia facut nevasta-mia niste ceai de cimbru….etc. Acum si ca sa inchei nu incurajez alcoolistii sa bea ci sa o faca cu masura,deasemeni VOINTA si constiozitatea fiecaruia. Contest (cu parere de rau pentru medicina ,psihologie avand interese proprii) NEPROMOVAREA MEDICINEI NATURISTE ,si nu numai in cazul alcoolului.Va doresc toate bune!!
Nu sunt colaboratoare a domnului Novacovici, nu sunt nici psiholog cu diploma dar, avand un sot alcoolic de mai bine de 15 ani, am studiat problema cu multa atentie, pe toate fetele, si dependenta fizica si cea psihica. Cred ca as putea sa fac un doctorat pe tema asta. Am scris mult aici fiindca mi-am facut RSS la comentarii si imi vin notificarile in email. De mai bine de 10 ani, sotul meu, (o persoana foarte inteligenta si citita), se tot lasa, insa nu reuseste. A incercat produse naturiste, a baut zeci de sticlute cu picaturi, degeaba. Ajunsese sa bea un litru de alcool de 95% pe zi, apoi a schimbat taria cu vinul, bea 4 litri de vin rosu pe zi, apoi a schimbat vinul cu berea, bea 5 litri de bere de 7% pe zi. A pierdut prietenii, a pierdut serviciul. A facut tratament antidepresiv. A trecut de multe ori prin sevraj, a reusit sa stea departe de alcool maxim 5 zile, dar era suficient un singur pahar, de vin sau de bere, ca sa se apuce din nou. Cand se reapuca bea din ce in ce mai mult. Stie ca are aceasta problema dar nu are suficienta vointa sa se lase. La inceput, eu nu concepeam ca nu se poate lasa, cu timpul, citind mult despre alcoolism, am inceput sa nu mai incerc sa-l salvez. Acum, eu vad ca e bolnav dar el nu vrea sa mearga la medic. Inca bea destul de mult, cam 3 litri de bere pe zi. Da, sunt sigura ca numai abstinenta il poate aduce la o viata normala.
Anca, cu mult regret iti spun ca daca sotul tau e alcoolic, adica bea zilnic si nu poate fara bautura, nu se va lasa niciodata. Ceea ce spune Nelu mai sus, nu functioneaza. Nu se poate lasa de alcool ca de tigari, reducindu-l treptat. Alcoolicul trebuie sa nu mai bea deloc, nici o picatura, niciodata. Asa cum spune Pera in articol „in secunda cand ai pus limba pe orice lichid ce contine alcool, iti sunt activate in creier anumite procese datorate un enzime care fac procesul sa devina ireversibil.”
Sotul meu este alcoolic si de 15 ani incearca sa se lase cu metoda care nu functioneaza. Crede-ma ca Pera are dreptate „daca nu te protejezi de un alcoolic te trage dupa el in iad.” Nu poti sa ai niciodata incredere intr-un alcoolic, vei gasi mereu bautura ascunsa prin locurile in care nu cauti toata ziua, nu te poti baza pe el, va fi beat cand vei avea nevoie de el, toti prietenii te vor parasi la un moment dat si mai grav, la un moment dat te vor uri proprii vostri copii daca nu il parasesti, fiindca ei nu pot aduce in casa prieteni, ca il vor vedea beat pe tatal lor. Cand isi va pierde serviciul din cauza bauturii, va bea banii munciti de tine.
Esti tanara si te poti inca salva. Salveaza-te!
Buna dimineata Dora, multumesc frumos pentru sfaturi. o sa tin cont de ele dar si de situatia din casa. deocamdata reuseste sa o tina sub control. Cand va deveni situatia de nesuportat voi lua masuri in ceeea ce ma priveste. La noi situatia a fost mult mai grava si s-a schimbat f mult de atunci, adik a renuntat mult la cat bea el.Sanatate si multa putere in casnicia ta pentru ca stiu ca viata cu un om in situatia asta nu este deloc usoara.
Uite, citeste te rog asta, este exact ceea ce se intimpla cu un alcoolic si cu cei din jurul lui. O sa ti se para scenariul unei piese de teatru dar este purul adevar.
Alcoolismul – un Carusel al negării.
http://www.sfintiiarhangheli.ro/alcoolismul-un-carusel-al-negarii
Salut Nelule !
Am 42 de ani si ma recunosc perfect in descrierea ta.Nu te poti lasa de baut decat daca nu lasi bautura de tot. cel putin o perioada.Cei care spun ca pe ei bautura nu-i poate conduce , mint.Bautura te conduce clar, fara tagada, daca o lasi sa intre in tine.Daca cineva a vazut vreun om ajuns bine de la bautura sa mi-l arate si mie(inafara de carciumari sau producatori de alcool).
E chestie de mentalitate,de vointa !Eu mi-am educat mintea,psihicul spunandu-mi ca daca vreau , chiar pot.In primul rand am renuntat complet la a mai bea la carciuma.Mi-am impus ca ,o perioada cat mai lunga de timp sa nu beau la carciuma.Realitatea ca e tentant, mai ales daca ai partenerii potriviti si placuti ,sa-ti lasi banii si neuronii la carciuma.
Dar eu spun ca e chestie de vointa.Cateodata ma mai incearca si pe mine dorul de o ,,chermeza”.Atunci fac efort fizic intens ca sa-mi cheltui energia.
Ah, uitasem ca si lenea insoteste in permanenta bautura .Fac o pereche reusita mereu.De ce oare mai toti alcoolicii umbla nebarbieriti , dezordonati cu masinile murdare si lovite?De ce locuintele lor arata dezolant?Pentru ca oglindesc perfect starea interioara sufleteasca !Pana alcoolicul nu va realiza ca trebuie sa se faca util cumva societatii , ca societatea va trebui sa puna din nou baza pe el , are toate sansele sa ajunga un rebut care , in cel mai bun caz , isi va da seama de ce a pierdut pe un pat de spital dupa ce nu va mai fi consumat alcool macar cateva zile.
Sfatuiesc pe toti cei care simt ca au problema cu alcoolul , sa inceapa sa se mai si roage la divinitate.Apoi sa nu mai calce in carciuma nici macar pentru o cafea;sa rezolve de indata orice sarcina de servici sau casnica;sa inspire aerul curat al diminetii si sa traga un pui de somn in fiecare dupa masa;fructe (in special citrice) cat de multe;apa minerala la greu(mai ales celor care au consumat multa bere); dupa prima saptamana va reveni cheful de viata;mintea va fi clara;incepi sa ai energie;iti dai seama cat de odihnit poti sa fii daca nu mergi la carciuma;plimbati-va copii , faceti curat prin casa si de 5 ori pe zi daca e nevoie;mergeti cu copii la spectacole sau manifestari sportive;cateva luni , repet, ocoliti carciuma, nici in ruptul capului nu intrati;daca aveti intalniri mergeti in parc , sau pe holul unui mall , oriunde inafara de carciuma;reveniti asupra restantelor chiar si a celor care au un impact nesemnificativ asupra vietii Dumneavoastra;fiti la zi cu tot; acordati atentie sporita imaginii Dumneavoastra;respectati-va intocmai cuvantul dat;acordati atentie sporita modului in care va prezentati(curat , spalat , calcat iar pantofii proaspat facuti;veti vedea dupa 2 luni cum incepeti sa va redobanditi increderea in sine si veti ajunge sa priviti cu alti ochi fostii camarazi de la carciuma;veti ajunge la concluzia ca e superb sa nu te mai doara capul dimineata, sa nu mai ai probleme de digestie, sa nu mai ai probleme cu respiratia urata;in preajma dulapului sau a cuierului miroase a curat si nu a fum de tigara;veti vedea cum , chiar si un week-end ploios si friguros vi se va parea un excelent motiv sa stati cu familia , sa povestiti linistiti si sa va odihniti;veti realiza ca tonul dialogurilor din casa scade devenind chiar prietenos;veti vedea cum atitudinea celor din jur se schimba fata de Dumneavoastra iar voi veti simti o satisfactie;inclusiv viata sexuala se va imbunatati;veti fi dorit nu respins;dupa 3-4 luni veti vedea ca cercanele de sub ochi incep sa se atenueze aproape de disparitie;tenul se deschide;albul ochilor e clar ca o zapada proaspata;dispar ametelile si scade tensiunea;in plus fata de toate acestea daca te uiti in cont vei vedea ca mai ai bani acolo spre deosebire de zilele cand ajungeai sa bei pe datorie si tot cereai bani imprumut sau ajungeai ca sa-ti platesti datoriile cu banii de gaz sau de ce nu , din alocatia copiilor.Veti ajunge sa fiti mandri de faptul ca va puteti abtine , ca va puteti conduce din nou viata.
Astea au fost trairile mele !Dupa 8-9 luni de abstinenta totala de la alcool am intrat prima data intr-o carciuma si am avut satisfactia sa pot sa-mi comand doar un simplu ceai de fructe de padure.
Cam dupa un an de zile de cand nu am mai baut am baut prima bere.Si am ramas surprins ca am putut sa ma ridic de la masa si sa plec dupa acea bere.Asta a fost prin 2010;de atunci . consum alcool ocazional dar nu mai sunt dependent;prefer sa beau acasa , singur , un litru de vin decat sa-l beau la carciuma.
Doresc tuturor dependentilor MULTA MULTA VOINTA SI PERSEVERENTA daca vor sa se lase de alcool !Daca nu , le doresc suficieta putere de munca pentru a-si cumpara bautura , a plati avocati , a plati doctori , spitalizari si alte ,, oale sparte”!
Cu stima,
DAN
Felicitari si multa sanatate! Este mare lucru ca ai ajuns sa realizezi cat de mult ti-a afectat acest viciu viata dar mai ales familia. Multa vointa si o viata frumoasa inainte! Felicitari inca o data!
Chestia la alcoolici este ca la fel ca si la drogati: devin insensibili. Nu le mai pasa de nimic in jur decat de viciul lor. Pana nu-si iau doza nu ii mai intereseaza nimic. De aceea e asa de greu de trait cu un alcoolic: pune viciul pe primul plan. Apoi vine restul, familia, sanatatea etc. Sfatul meu: lasa-l ca te va trage si pe tine in jos. Nu e normal sa stai cu certuri cu suferinta, Si mai ales nu e normal pentru copil sa vada asa ceva.
bravo, dan! este totul realist descris si meriti felicitari sincere pentru rezultat! remark doua puncte esentiale pe care le-ai mentionat: „sa rezolve de indata orice sarcina de servici sau casnica”! aici a stat cheia succesului tau!!! faptul ca ai gandit astfel a fost determinant pentru reusita ta. cele doua problem intretineau de fapt nefericitul viciu. TOATA STIMA!
Buna ziua,
Apreciez sfaturile intalnite aici si felul in care multi oameni incercati au decis sa-si impartaseasca experientele.
Din pacate nu am gasit nimic – un sfat, o idee, de unde sa apuc – pentru un altfel de caz, acela al durerii unui parinte care incearca sa-si convinga fiul (care are aproape 21 de ani …) sa nu mai bea si sa faca ceva in viata. Nu munceste, nu invata, spune ca se pregateste pentru facultate, dar umbla prin tot felul de baruri, cu tot felul de „prieteni”, si noaptea a devenit pt el zi, iar ziua, noapte … Daca se-ntoarce spre dimineata si gaseste prin frigider vreo bere si un rest de vin, le „rade” pe nerasuflate (mai tineam si eu una-alta prin casa, dar am ajuns sa nu mai beau nici macar la ocazii decat ce e la masa si atat, ca daca las ceva, dispare …).
Cel mai rau e ca bautura il face violent, il transforma intr-o fiinta de nerecunoscut uneori …
De convins sa mearga la psiholog sau alt fel de consiliere nu mai poate fi vorba – l-am dus o data acum vreo 2 ani si si-a batut joc de medic si de ceilalti – ne-au spus ulterior: nu au avut ce face nici macar cu testele facute acolo … La preot nu vrea sa mearga … nimic …
Dora spunea in februarie ca „daca nu te protejezi de un alcoolic te trage dupa el in iad”, dar eu ce sa fac, ca e vorba de propriul meu copil … ?
Va rog mult, ajutati-ma cu orice fel de sfat, de parere, sa am un fir de unde sa ma apuc.
Multumesc mult.
Banuiesc ca daca mi-ati citi comentariul ati citit si linkul http://www.sfintiiarhangheli.ro/alcoolismul-un-carusel-al-negarii .
Mi-au trebuit multi ani de cautari a raspunsului la intrebarea dvs., pana cand mi-am dat seama ca nu-mi va da nimeni raspunsul si ca va trebui sa gasesc singura drumul spre solutie.
Avand doar 21 de ani poate ca totusi pentru salvarea baiatului dvs. se poate face ceva. Incercati sa gasiti cauza pentru care s-a apucat de baut.
Evitati discutiile contradictorii cu el, cand e beat vorbeste alcoolul din el iar cand e treaz nu-si va mai aminti, deci sunt inutile si va consuma pe dvs. Nu-i mai reprosati ca a venit beat, faceti-va ca nu s-a intimplat nimic si incercati sa canalizati discutia despre lucrurile pozitive din viata lui. Intrebati-l cum merge cu pregatirea pentru facultate, aratati-va interesat de materiile la care se pregateste, intrebati-l ce greutati intimpina, cum ati putea sa il ajutati.
Poate ca bea fiindca simte o presiune prea mare pe asteptarile dvs. de la el. E doar una dintre supozitii. Multi dintre parinti incearca sa detina controlul asupra vietii copiilor lor chiar si dupa 18 ani si copii isi pierd increderea in sine. Trebuie sa-l determinati sa creada el despre el ca e in stare sa faca ceva util si mai ales ca el poate sa aleaga ce sa faca in viata lui..
A ales singur facultatea sau ati ales-o dvs. si el a acceptat-o? Poate ca nu e ceea ce isi doreste el sa faca in viata si incearca cumva sa scape fara insa a-si asuma decizia.
Incercati sa ii cunoasteti prietenii, cu ce se ocupa ei, ce studiaza.
O alta cauza pentru care ar bea ar fi posibil sa fi suferit o deceptie amoroasa. Daca o fi asa, o sa ii treaca deceptia cu timpul. Trebuie rabdare multa si diplomatie.
Numai bine.
Buna ziua.Sunt Ionut din craiova si va pot ajuta cu informatii la problemele pe care le aveti.Pt detalii adresa mea de mail e [email protected]
Eu cred ca esti un spamer. Daca nu am dreptate si chiar vrei sa ajuti, pune aici tot ce stii.
Foarte bun subiectul si de actualitate, insa nu vorbesti de cauze.
De ce devine o persoana alcoolica? ca doar cand se naste nu-i pune mama lui sticla de bere la gura in loc de biberonul cu lapte! De ce acum trei patru decenii nu erau asa de multi alcoolici? de ce se poate cumpara bautura la orice ora si de catre oricine? de ce este asa de ieftina bautura, si nu este accizata cu 100% , de ce nu se declara alcoolismul oficial boala cronica? De ce ministerul sanatatii nu ia o decizie in privinta celor bolnavi si asitati social sa li se opreasca indemnizatia daca consuma alcool. Toata lumea activeaza de nevoie si nu de buna voie, de aceea sunt legi. Insusi creatorul a dat cele 10 porunci stiind slabiciunile si caracterul schimbator al omului, pentru al pazi pe el (omul) de el!
Salut !
Am citit mai toate comentariile dar n am gasit pe nimeni care sa aiba probleme cu prietena alcoolica.
In situatia in care iubita mea are 28 de ani si nu bea des dar se imbata repede, ce as putea face?
De cele mai multe ori bea de teama necunoscutului, adica la un loc de munca nou, la orice merge pentru prima data. Crede ca si face curaj.
Are momente de depresie si se refugiaza in alcool.
Va multumesc.
buna ziua.sunt ionut si cunosc o doamna din dambovita care trateaza dependenta de alcool.are 62 de ani locuieste la bloc cu sotu si lucreaza in toate zilele saptamanii.cine este interesat adresa mea de mail e [email protected]
Am aceeasi problema cu alcoolul cu partenerul meu avem un bebe ,am crezut ca un copil me va salva relatia si implicit pe el ,va fi mai rasponsabil si va lasa paharul mai moale,problema e ca el are rudele aproape de el si ei la fel betivi carel influienteaza sil accepta asa mai rau tot timpul liber il petrecere acolo cu ei si vine cad isi aduce aminte acasa in patru labe,ne certam si ne jignim tot timpul si in public de fata cu altii…sunt disperata noi locution in londra si avem si bebelusul care lupt din toate puterile sa mi cresc copilul alaturi de tatal ei,el de cv timp numai ma ameninta ca ma distruge,nui da atentie copilului nusi petrecere timp cu el ,nici cu mn,gaseste tot felul de pretexte sa ca sa nusi petreaca timpul liber pe carel are cu noi,minte,si in continuu mai nou vrea sa ne despartim si sa ma distruga,am fost alaturi de el in multe momente dificile din viata si nu lam parasit,este orbit de bani si isi doreste sa fie unde a sus intrun loc unde nui bun pt el si pt nimeni,este un om usor influentabil,daca aude ca femeea cuiva a fc cv rau asa va pati si el,am ajuns sai pierd increderea in mn dar de dragul copilului meu incerc sa lupt si sa sper ca se va indrepta si vom fi o fam. Frumoasa…..sunt o femee disperata care cere ajutor sasi salveze familia si fericirea…va rog ajutatima va las adresa mea de email lasatimi un nr de tel unde va pot contacta Sami pot descarca oful pe carel port in suflet …va multumesc. [email protected]
aoleu fato e jaleee mareee!! cum naiba te-ai gandit ca copilul o sa salveze casnicia? ce vina are bietul copil sa vina pe lume cu asa un tata handicapat? fugi mancand pamantul ca da o sa se schimbe dar in RAU!!!
Un articol foarte inspirational..chiar aveam nevoie de un sfat in privinta asta.
Buna eu am pe sotul meu care este alcoolic si nu stiu ce sa mai fac si am si copii mi I care spun ca vor sa-si schimbe total ca ei nu mai pot. Sotul meu are numai 30 de ani ce sa fac? Multumesc Dana
Oare sunt alcoolic.?Am avut probleme mari in familie si am inceput de un an sa beau, azi un pic,maine un pic.Beau zilnic un litru si mai mult de vin si 2-3 de grame de asa zisa tarie…..in ultimul timp au inceput sa-mi tremure mainile dimineata,noaptea transpir,am furnicaturi pe picioare si spate si pana nu beau 200 de grame de tarie nu ma parasesc.Dintr-o persoana ordonata si bine cotata-am o meserie liberala-am inceput sa neglijez activitatea,uit sa ma barbierec (ceace inainte faceam zilnic),inainte faceam cel putin doua dusuri zilnic….este rusinos ma spal odata de doua ori pe saptamana.Ce fac ? Nu vreau sa ajung pleava sau paria.Am fumat 35 de ani ,enorm, 2-3 pachete pe zi,m-am lasat de fumat sunt 15 ani.Acum,ce fac ???? Plec in munte ,in delta o luna ,doua sa nu mai am acces la civilizatie si la alcool.Sa incerc prin vointa ca si cu fumatul….de astazi numai beau….Nu stiu ?Este groaznic sa-ti tremure mainile,sa ai furnicaturi,sa transpiri ,mai ales noaptea,sa pierzi controlul picioarelor la coboritul scarilor.Va rog pe toti,Stejar extrema urgenta ! Va rog !
Din pacate, da, esti alcoolic. Tremuratul e de la sevraj. Organismul cere mai mult alcool. Din ce in ce mai mult asa ca incearca sa-l pacalesti. Cand iti vine sa bei, mananca un fruct sau bea o cana de ceai. Fa-ti 2 litri de ceai, impuneti sa-i bei pe ei inainte de a te apropia de bautura.
Abstinenta e solutia sigura dar e foarte greu. Vointa si un proiect care sa te acapareze ar putea sa te ajute sa nu mai gandesti la alcool.
Clar esti alcoolic!!!! de ce naiba te-ai apucat de baut, nu stiai ca e toxic sau ce??? ca nu cred ca ti-a cerut organismul alcool. Cand esti sanatos si organismul nu-ti cere de ce bei? aia cum se numeste??? te las pe tine sa-ti raspunzi 🙂
Salut! Am cautat pe google ,,cum sa ajuti un alcoolic” pentru ca efectiv nu stiu ce sa fac, cum sa-mi vindec tatal si asa am gasit articolul. Se tot propun tartamente de auto-vindecare, dar problema cu alcoolicii adevarati e ca nu vor sa se vindece. La ce ma ajua sfaturile psihologice autodidactice, clinicele pentru alcoolici, tratamentele medicamentoase, cand n-am cum sa-l duc acolo? Primul pas, acceptarea l-am facut, sunt medic, stiu ca tatal meu sufera de o boala, cum ai spus si tu incurabila. Al 2-lea e mult mai dificil, n-am unde sa-l angajez eu, de lucrat lucreaza la tara. Ii plac florile, animalele. Statea cu parintii lui si ii ajuta, dar acum a ramas singur pentru ca au decedat bunicii. Pasul 3 mi-e si mai impsoibil. Nu-l pot muta cu mine, eu insumi stau in camin, iar cu mama nu s-a inteles niciodata si s-ar distruge reciproc. Nu stiu ce sa fac, dar nici nu pot sa suport sa privesc de la distanta cum tatal meu se autodistruge ireversibil.
Nu stiu ce sfat sa cer, nu stiu daca exista solutii, sperante…
Sunt alcoolici care recunosc si tin sub control aceasta slabiciune. Pe ei i-as numi alcoolici adevarati. Ca si-au acceptat conditia si au schimbat ceva.
E doar o iluzie ca-l tin sub control. Pe termen lung, nu tine. Singura solutie este abstinenta totala pe vecie, dar e greu ca cineva sa-si imagineze ca o picatura poate strica totul. Odata ce organismul ajunge stapanit de alcool, organismul va cere din ce in ce mai mult alcool, iar daca nu i se da, va intra in sevraj, il face sa se simta rau, din ce in ce mai rau,pana capata alcool…. Tocmai asta explica Pera in articol, ca nu poate fi tinut sub control decat prin abstinenta totala pentru totdeauna
.
Harry Hole, asta e alcoolic, voi sinteti incepatori… treaba e sa te trezesti intr-o dimineata in mijlocul soselei, la volan, beat, conducind (destul de tare), si atunci sa te intrebi unde vrei cu adevarat sa ajungi. iar cu mersul la biserica mi se pare alta pierdere de vreme; bine – se spune ca intoarcerea pacatosului, dar a merge la popii de azi sa le spui „parinte (cu p mic, evident!, ca astia nu sint preoti, ci cu totul altceva), sint alcoolic, ce sa fac?!” el zice ” baga niste lei acili’sa si te dezleg yo!”… sa trecem si sa depasim momentul! Singurul lucru bun care il fac de cite ori o fac e sa muncesc si culmea, muncesc chiar bine! parerea lor, nu a mea! Gata ca deja striga ciinii si rup lanturile! (cine stie despre ciini, intelege!)
Corect ce ai spus Ingvar despre accesarea ca solutie a bisericii…cu mentiunea ca nu preotul te dezleaga ci tu insuti, adica tu cel ce mergi la biserica de fapt mergi la Dumnezeu, alegi calea de a te marturisi si de a spune sincer ce pacate ai…asta elibereaza, asta vindeca, cand te vezi oglindit in propria-ti marturisire despre tine si viciile tale !!! probabil toata viata ne marturisim, dar nu o facem sincer ! cand ajungi sa strigi cine esti cu adevarat, in fata Mantuitorului, atunci scaparea este la EL ! nu la oameni, nu la preoti , caci oamenii sunt oameni, nu Ingeri sau Demoni; ori alcoolul este apanajul unor demoni ce salasluiesc in trupul uman urmare pacatelor acumulate si nemarturisite; nu conteaza ce face preotul sau x-lescu , conteaza ce face fiinta supusa patimii alcoolului, toti ceilalti pot doar ajuta dar ajutorul total este de la Cel ce ne-a creat, Dumnezeu. Bineinteles depinde de capacitatea fiecaruia de a discerne cele scrise aici pe aceasta cale, depinde de potentialul fiecaruia. A fi sincer cu tine insuti ajuta ! caci de fapt esti sicner si te rezolvi sau nu te rezolvi, depinde cat consrvatorism ai, cat atasament pentru vicii ai, cat vrei sa te vindeci !
Si da, striga cainii !!! pentru cel ce intelege…
La mine este mai dureros pt ca mama este cea cu problema asta.am fost la doctori, a luat tratament insa bea pe ascuns, gasesc sticle de bautura ascunse in camera copilului.sincer cred ca am sa cad eu inaintea ei insa e mama si am sa o ajut in continuare
si eu am avut probleme cu alcoolul am consumat zilnic aproape 15 ani pana am inceput sa am probleme cu sanatatea. Probabil am devenit alcoolica pentru ca parintii imi dadeau alcool spuneau ca face bine la sanatate.. Acum, am cred mai mult de 2 ani de cand nu mai beau si am modificari de personalitate adik sunt un om mai bun , arat mai bine lumea spune ca am intinerit ca as avea 30 de ani in loc de 57 pe care ii am. De ce m-am lasat si cum m-am lasat? A inceput sa imi fie rusine de mine de copiii, de persoanele care ma cunosc si mai ales de o prietena pe care o respect foarte mult. Cum m-am lasat? La inceput beam apa si ma gandeam ca e alcool si chiar ma ameteam din cauza asta. Pe urma am inceput sa ma rog, cand ma apuca dorinta de a bea , ma rugam cu aceeasi dorinta arzatoare la Maica Domnului la domnul Iisus si intr-adevar se potolea suferinta pe care o simteam pt ca voiam sa beau. Plus parca atunci cand vreau sa beau imi vinje in cap ideea si simt ca nu pot sa scap de ea o identific si o alung . In fine ceea ce vreau sa spun e ca avem mult mai multa forta decat ni se pare, putem experimenta ce ne trece prin cap in sensul bun si rugaciunea face foarte bine. Studiul bibliei explicate , participarea la slujba de duminica, incercarea de a-l gasi pe Dumnezeu si dorinta de a-l primi in suflet in gand pe mine ma ajuta. Privesc lumea cu alti ochi.
Bine dar in cazul ca sotul meu bea de 7 ani, avem doi copii de 5 si de jumate de an. Eu sunt in decret el categoric nu lucreaza dar consuma alcool in fiecare zi,numai ce n-am incercat si ce n-am facut el tot continua . Am plecat de citeva ori de la dinsu ,imi promitea marea si sarea si peste cel mult o saptamina iar de la inceput. nustiu ce sa mai fac? face de a pastra familia sau mai bine sa divortam si copiii sa ramina fara tata, pentru ca el nu constientizeaza ca vine sfirsitul familiei noastre, Nustiu ce sa ma fac. ajutatima va rog, avem 2 copii nevinovati.
Daniela, un tata alcoolic va lasa cicatrici adanci copiilor tai. Si ma refer la cicatrici emotionale in primul rand. Apeleaza la medic, preot, membrii de familie, la orice crezi ca ar ajuta. Si daca nimic nu da rezultate, fa-ti bagajele si fugi. Departe! 7 ani de convietuit cu un alcoolic este deja enorm de mult. Gandeste-te in primul rand la ce este mai bine pentru cei mici.
Buna! Salut!
Am 19 ani si desi imi este rusine sa recunosc , tatal meu este un alcoolic , si devine uneori foarte violet din cauza aceasta , am citit ce scrie mai sus dar am incercat sa discut el si sa il fac un timp scurt sa nu ai bea , dar nu vreau sa-l fac sa se lase de tot , ca pana la urma toata lumea bea un pahar de vin sau de bere , dar o modalitate prin cae sa-l fac sa reduca din consum se poate gasi 🙁 desi am 19 ani cedez destul de repede in fata lui incerc sa fiu tare dar reuseste sa imi rascoleasca greseli din trecut cu care ma ataca verbal , daca ma intelegeti!
te manipuleaza ca sa scape de gura ta. nu ai de ce sa te simti rusinat de ce face taica-tu, lui sa-i fie rusine ca e un ratat si un distrus care nu-si poate controla slabiciunile. Tie n-are de ce sa-ti fie rusine. indeparteaza-te de el!!! nu merita sa suferi pt un loser!!!
Soțul meu are o problemă cu alcoolul, am încercat sa lupt în diferite moduri sa ii ofer șansă de a vedea ca are multe alte lucruri mai importante decât o nenorocita de sticlă, știu ca poate lăsa băutura căci în timpul programului de munca nu bea și sunt multe ore. Dar zilele libere le petrece beat. Îmi e frica de a mai ieși cu el și copii în oraș căci la primul magazin se oprește sa bea, și apoi la următorul și tot asa. În ultimul timp simt ca o iau razna și ce e mai rău e ca mereu îmi promite ca nu mai bea dar mereu o alta dezamăgire când vezi ca nu a îndeplinit promisiunea făcută.
pentru dumitrita.salut.sunt ionut si pot sa te ajut in problema cu sotul tau.asta e mailu meu [email protected] imi scrii ca sa te ajut
buna.am o perioada de timp de cand ma tot gandesc la o chestie..sunt intr-o relatie de mai bine de 5 ani..vrem sa facem nunta peste un an ..tin la el nespus de mult.si mie teama sa nu cada in patima asta. mai ales ca are si in familie unul din parinti care are problema asta.totodata cred ca si anturajul il influenteaza..are 28 de ani….si bea 1-2 cateodata si 3 beri pe seara…..sau 2-3 pahare de vin…pe la nunti bea vin combinat cu apa( nu se imbata). sunt ,sa zic ,cam 5-6 zile p luna in care nu bea nimic…teama mea cea mare e sa nu devina o obisnuinta…am discutat cu el si stie ca detest oamenii beti..si imi zice sa stau fara grija ca nu bea incat sa se imbete si nu va deveni o obisnuinta..si ca daca il invita prietenii la o bere ..rad de el daca ii refuza..eu personal nici nu stiu cat e ok ca un barbat sa bea…pt ca tatal meu bea un pahar de vin la 3-4 zile..poate si mai bine..si alte relatii serioase nu am mai avut ca sa imi fac griji..va rog frumos lamuriti-ma.multumesc anticipat
Prietenul la nevoie se cunoaste si nu poate fi acela care iti lauda nebuniile sau „daca il invita prietenii la o bere ..rad de el daca ii refuza.” Cred ca nu e destul de matur daca gandeste asa. Ideea e sa se limiteze la o bere, nu 2, nu 3, una si nu din aia de 7%, ci din cea de 4,8%. Daca poate sa faca asta atunci nu e in pericol. La fel cu vinul, un pahar e suficient. Dependenta vine pe nesimtite. Chiar si o bere, daca e mai tare, bauta zilnic si cam la aceeasi ora, poate sa dea dependenta daca persoana nu e atenta. Faptul ca nu bea 5-6 zile pe luna e prea putin sau mai bine zis bea mult prea multe zile pe luna.
Fii foarte atenta la cat consuma si incearca sa discuti cu el despre asta.
Daca discutati si iti intelege temerile ar trebui sa faca ceva sa te linisteasca, nu doar vorbe ci si fapte. Daca doar te asigura verbal ca nu e nici o problema si tu vezi ca nu reduce consumul atunci intreaba-l clar cum a ajuns alcoolica persoana din familia lui si de ce crede ca daca bea zilnic el nu va ajunge.
Convinge-l sa citeasca articolul lui Pera dar si tot ce scrie pe situl dependenta.ro, fa-l sa constientizeze ca odata ajuns acolo, nu mai exista cale de intoarcere.
al tau drag le cam trage sa ti-o spun pe aia dreapta si a luat-o de timpuriu….o sa vezi tu peste vreo 10 ani ce distractie vei avea show de show!
acum cind citesc aceste rinduri am consumat ;de la ora 2 dp.pina acum la laora22.30;o stcla de cavadoros ,comiac si 4 beri ,acum beau al doilea pahar de vin de tara paharul este mare gen pepsi de plastic.dar am zis ca azi este ultima mea bautura de alcol…sa dea domnu sa ma tin de cuvint,sint cam ametit..as vrea sa nu mai beau ,mama tata au fost alcolici si scandal mereu in casa.am fost amarit si totbeam acum mie bine am lasat anturaju cu prieteni si am stat 2 ani si nam mai consumat ;bere,vin.acum consum tuica si coniac…. cum ma las de acest viciu.sint alcolic 100 la 100 cred
sunt un baiat de 24 de ani ..am inceput sa beau la varsta de 16 ani…. cum pot sa ma las de alcol? ..t rog frumos sami dai un sfat ..adevarul e ca sunt dependent
salut ionut.cunosc pe cineva care trateaza dependentele.asta e mailu [email protected] imi scrii ca sa iti spun mai multe
Nu trebuie sa mai bei nimic,deloc.E singura ta sansa.Eu beau atat de mult incat nu imi vine sa cred cate odata(am 25 de ani,tatat meu a fost alcoolic 20 de ani,tot asa cu berea,are vreo 7 ani de cand nu a mai pus alcool in gura),ultima data cand am baut ,am baut de vineri seara de la 18:00 pana a doua zi la 14:00 intru-un pub,si de obicei beau numai bere,beau peste 10 beri intr-o noapte de betie normala,in noaptea aia cred ca am baut cu mult peste 20,nici nu mai imi amintesc bine.Ocazional mai beam si tequila daca aveam aturajul potrivit.Daca beau o bere ma mai pot opri,dar daca beau 3 ,gata pitici se instaleaza pe creier si parca nu mai exista bere in lumea ,trebuie sa beau pana nu mai pot….ceea ce este foarte rau!Bine este ca mi-am dat seama,si acum am 2 luni de cand nu am mai atins alcool.Tin sa precizez ca am incercat metoda cu sa beau cate putin,nu merge,pentru unii poate merge,dar pentru mine nu functioneaza,abstinenta totala e singura solutie din pacate.
Minunat!…este clar ca povestile…de dependenta au un lucru in comun.Regretele..sufletul ranit, lipsa de perspectiva ,o relatie disfunctionala…
Cine poate pune un pansamaent potrivit acolo,unde nu este spatiu….cei de langa tine
ce articol bun.eu sunt in iad deja.
articolul e bun a lovit la tinta ” noi ” alcoolici , care incercam sa ne mascam cele mai adanci dureri sufletesti sau chiar plictiseala , suntem greu de rezistat in fata unei beeri si dupa aia tarie, sau tarie si bere ce mai conteaza alcool sa fie sa ne ametim sa uitam si sa ne simtim bine , dar nu e asa , eu am pierdut destul din cauza alcoolului si de rusine ce imi ie nici nu pot sa spun , ganditiva la ceva foarte scump inafara de parta materiala , etc, si totusi pentru voi imi dau putere ca poate nu sunt singurul si sunt sigur ca nu sunt singurul am pierdut familia si copilul, nu eram agresiv dar eram baut zilnic nediscutabil , dupa ce mi-am pierdut familia , am inceput sa ma opresc , dar nu pentru mult timp, cum zice si articolul , 8 luni dupa care ziua cuiva sau orice scuza sa ma faca sa beau, si din nou de la capat, si stiti de ce, suntem sau nu suntem de o durere suflateasca care mereu incercam sa o mascam pentru ca sa ne multumim pe noi sa spunem ca ne simtim bine si nu mai stai ingandurat , eu zic ca se poate nu vinecare dar o putem ocoli fara carti fara nimic doar cu ce?, poi, sa incepem asa , Viata, sanatate, intelegere, comunicare si intelegere excelenta cu cel/ cea apropriat/a viitorul copilului care valoreaza mai mult ca viata noastra ascolista si egoista, pentru prieteni buni de familie nu ce-i cu care bei o bere, cei care te scoate la un piknic o cafea un pescuit o alta sursa de distractie , eu am anumite motive pentru care beau si totusi nu imi gasesc liniste de ce? pentru ca sunt egoist si incerc sa ofer mai mult altora decat mie , ca sa nu mai beau sa ma gandesc la altu care are nevoie , find sotie , sot , copil, mama, tata, bunic, bunica , nu mieee, daca de mine nu imi pasa ,si totusi respir ar trebuie sa-mi pese de alti … ce am de pierdut? nimic . multumesc si scuze pentru gramatica mea de 0 sunt puturos sa trec ,.;`- – ! ? deastea 🙂 si poate mia fost si foame , nu zic nu , bafta si daca nu va ganditi la voi ganditi-va la cei apropriati si bucurati-va ca le sunteti aproape
Buna, din păcate ai perfectă dreptate :(. Cel mai greu, după parerea mea, este să reușești să discuți deschis cu cel în cauză despre acest subiect, dar nu trebuie să renunțăm să încercăm sa-i ajutăm deoarece tot nefericiți vom fi oricât de mult ne vom îndepărta de ei…..
Am citit articolu si nu sunt de acord cu ce se spune aici.nu a spus nimeni c alcoolul este o placere a omului care munceste ca un bivol pentru a si putea creea o viata mai buna ptr. el si familie si ca oricare alt viciu ex.cafea,tigara,sex,mincare,in exces provoaca rau organismului ,dar daca omul este echilibrat in toate poate trai mult si bn. facind si micile placeri.Trebuie doar sa stim sa facem deosebirea dintre animal si om si sa stim ca omul daca vrea are si puterea de a renunta atunci cind este necesar.Intreb stimatele doamne de ce la tinerete le plac baietii vesele petrecareti,de ce le place distractia,sexul si alte placeri,iar mai tirziu cind intervin necazurile vietii incep sa se plinga.Cite dintre voi v ati casatorit intr o manastire si a ti organizat nunta cu suc si apa minerala de si religia ortodoxa nu interzice alcoolu.Daca nu suntem in stare sa facem sacrificii in viata si nu ne organizam o viata echilibrata in familie atunci degeaba ne plingem de sot sau de sotie sau de toate greutatile care intervin intr o familie.
Cu ce nu esti deacord? Alcoolul este o placere daca este consumat cu masura, nimeni nu a negat asta. Aici insa tema de discutat este alcoolismul. Alcoolismul este o boala grea, nu mai e vorba de placere, e vorba de ceva fara masura si care face mult rau. E vorba de vieti distruse tocmai de cei care ar trebui sa le protejeze.
Asta e realitatea discutata aici.
Buna ziua tuturor ,ma numesc Andrei Stratan ! Eu am o problema mama mea serveste de cind mam nascut eu si acum am 21 de ani si eu am incercat totul ce am putut ca mama sa se lepede de bautura ,dar azi eu nu mai stiu ce sa fac sfatuitia va rog frumos !!!
pt tine andrei stratan.stiu pe cineva care o poate scapa pe mama ta de bautura.iti las mailu meu [email protected] spun mai multe pe mail
Cand e treaza, pune-o sa citeasca situl asta, cu toate comentariile. Poate i se face un pi rusine.
Am citit cu sufletul la gura articolul pe care l-ati scris si l-am gasit ca o proiectie exacta a situatiei cu care ma confrunt eu .Este cumplit sa traiesti cu un barbat de 45 ani,inteligent ,pe care l-am iubit din tot sufletul 25 de ani si cu care am o fetita de 15 ani.Biata copila la ce-o expun si nu merita deloc asa ceva.Acum sotul meu e iarasi internat ,e in sevraj pt ca nu a mai baut cateva zile.E cumplit sa vezi cum omul de langa tine delireaza-halucinatii vizuale si e la un pas de nebunie.In disperare de cauza am inceput sa caut pe net centre de dezalcoolizare din tara.Am sunat la un centru privat care are rezultate f bune dar si pretul e pe masura -5000 lei pe luna si cum vreau sa-l fac bine ar trebui sa mearga macar 3 luni.Pentru mine ,in faza asta sa dau 15 000 lei e cam mult mai ales ca nici nu am putut sa pun un ban deoparte,ci chiar am datorii,pentru ca bautura costa si seaca toate disponibilitatile banesti.E ca la cei drogati…o nebunie totala.Singura solutie concreta ar fi ca el sa se trezeasca intr-o dimineata si sa spuna :Eu de azi nu mai beau,dar pt asta trebuie o vointa de fier ..Mi-e mila de copil care asista la distrugerea tatalui ei si care imi spune :Mama cred ca ar trebui sa facem o schimbare.Sunt de acord cu ea si inteleg perfect la ce se refera(adica sa-l parasim)..dar oare as putea eu sa mai traiesc cu constiinta impacata daca el ar claca?Cred ca as putea sa scriu o carte cu toate evenimentele prin care am trecut si cel mai mult ma gandesc la faptul ca mi-am afectat fetita si care va avea probleme reale in stabilirea unei relatii cu un baiat..E greu…Doamne ajuta ca nimeni sa nu traiasca o asemenea viata!
pt tine gabi.stiu pe cineva care il poate scapa pe sotul tau de acest viciu.iti las mailu meu [email protected]
leuionutalex,nu mai vinde iluzii oamenilor care sunt disperati si cer ajutor,ca nu te poate ajuta nici o doamna din dambovita de 62 de ani care sta la bloc cu sotul,ce face doamna,vraji?
dar oare lui ii pasa de tine daca ai claca? il doare-n 14 de tine fii sigura. auzi acolo sa dai 15 mii pe un loser. dar da-l dracu! vointa iti trebuie, dar daca n-ai ce faci? ii tragi pe toti dupa tine in iad! very clever Paraseste-l si nu o mai chinui pe biata copila ca o sa ajunga sa-i distruga si ei viata
Nu cred ca exista nici o solutie pentru alcolism decat vointa proprie.Pot face cei din jur orice :izolare,tratament,psiholog,etc daca nu doreste sa se lase nu o va face niciodata.
Iar 1-2 beri asa ocazional gratar,terasa, tot acolo se ajunge.Din pacate cunosc mai multi alcolici si din toti doar unul a reusit sa scape de asta,prin acceptare si abstinenta totala de la orice fel de bautura.
Ai dreptate Florica, doar abstinenta totala e solutia. Doar ca aici apare problema psihica.Alcoolicul trebuie sa vada alcoolul ca pe cel mai mare dusman al sau ori asta este cel mai greu lucru.
Spunea o doamna mai sus ca sotul ei alcoolic nu a mai baut multi ani DELOC si ca de la niste nenorocite de picaturi medicinale care erau facute cu alcool a venit iadul peste el si acum bea din nou de stinge.
E clar ca o singura picatura de alcool duce la recidiva.
tu ai impresia ca ei sunt inconstienti ca nu vad ce li se intampla, ei nu stiu ca alcoolul le e dusman si ii distruge? EI STIU FOARTE BINE ASTA doar ca sunt slabi si oameni de nimic, atata vointa n-au in ei sa se lase. Niste loseri
Foarte bun articolul, dar din pacate nu este valabil pentru toti oamenii care sufera de aceasta boala. Am si eu un alcoolic. 13 nu a mai baut si s-a reapucat de vreo 3-4 luni. El considera ca doar se simte bine si se relaxeaza. Ai mei nu se mai inteleg bine de ceva ani. Tata a locuit in continuare cu noi pt ca nu avea unde sa se duce. Si eu si sora mea am incercat sa vorbim cu el…am incercat prima oara cu frumosul si pt cateva zile chiar a functionat pt ca nu a mai baut si s-a tinut de promisiunea facuta. El lucreaza si nu bea la munca, cel putin asa credem, dar cand e acasa bea tot ce prinde. L-am intrebat de ce bea, cred ca am incercat toti pasii descrisi mai sus, dar din pacate nu am avut noroc. El nu a mai baut 13 ani pt ca atunci l-a internat mama cu forta in spital. Ce e de facut acum? Cum il putem noi determina sa se lase de baut? Am incercat aproape tot ce era posibil.
pt tine andreea.stiu pe cineva care il poate scapa de acest viciu.iti las mailu meu [email protected]
Buna. La mine baiatul meu are probleme cu alcoolul. E o poveste lunga , grea si complicata. Are si tulburare de personalitate. Sunt disperata, ranita in suflet datorita chiar si a unor medici psihiatrii care isi exercita meseria lor cu pasivitate. Nu cred ca daca ar fii vorba de copiii lor sau cineva foarte apropiat ar sta pe aceiasi pozitie.
A ajuns pur si simplu sa doarma ca un boschetar pentru ca nu se poate convietui cu el. Noaptea nu doarme, vorbeste mult , aiurea cautand motive de cearta, e foarte agresiv.
Stii ce ma mai poate tine tare , sa nu cad in extrema de-a mi-l smulge din suflet dupa cate nebunii imi face la cei 30 de ani? Imagini care nu se pot sterge din mintea mea de mama ; gingasia lui cand era mic , balai cu ochii mari , albastrii. Cuvintele rostite pe limba lui, perlele …. nazbatiile.
Internat de „n” ori la psihiatrie sectia inchisi, batai repetate in toiul noptii cu diferite persoane ( el batut de altii sau altii batuti de el ) cu o cruzime de care mai apoi si el se infiora. Rar se poata duce discutii normale cu el. Tot timpul pune la cale batai , razbunari. Maxilar rupt, pancreas bolnav , ficat , stomac. Din cauza lui se isca certuri intre fratii mei. Sunt extrem de necajita.! Si la cine sa merg ? Doar Dumnezeu mai cred ca poate face ceva. Il neaga si pe El.
stiu pe cineva care va poate scapa de acest viciu.trebuie sa mergeti personal.locuieste la o ora de mers cu masina de bucuresti.pt mai multe detalii vorbim pe mail [email protected]
salut,tatal meu nu a baut mai deloc,o singura data s-a imbatat in viata lui,cu primul sot am stat 15 ani, am 2 copii,tatal lui a fost alcoolic,el era dependent de alcool zic eu acum, ca se imbata des,peste tot era bautura pitita,insa nu recunostea niciodata,avea o vorba,sunt treaz nemancat,iar cand bea era clar pentru el ca din cauza mea,nu stiu de ce.15 ani am sperat ca se va lasa de bautura,am facut un copil,apoi pe al doilea,crezand ca va deveni mai responsabil,de muncit muncea,aveam o afacere pe care o administram cu ajutorul lui,era un om normal pana se imbata.am divortat si m-am recasatorit.am fost sigura ca mi-a suras norocul,ca mi-am gasit fericirea si linistea mult dorita,5 ani nu ne-am cununat,acum 3 ani am facut si nunta.citind acest articol,tind sa cred ca si actualul sot are probleme destul de serioase cu alcoolul,bea pe furis,se imbata,daca ma supar promite ca nu mai bea,insa nu se tine de cuvant.pana acum ma diviniza,se purta incredibil de frumos cu mine,de la un timp a inceput sa ma jigneasca,e de nerecunoscut,parca a inebunit.in timpul saptamanii megem la munca,el sofeaza si bea seara,nu chiar in fiecare seara dar din ce in ce mai des,insa in wichend,sta mai mult ametit,da-ti va rog un sfat,simt ca imi fuge pamantul de sub picioare,sunt disperata in aceasta privinta,pentru ca il iubesc enorm,copiii sunt mari,nu stiu daca vor sta cu mine in casa,au drumul lor si el era singura speranta sa am pe cineva drag alaturi zi de zi.oare chiar exista remediu impotriva bauturii sau mai bine pun capat pana nu e prea tarziu?va multumesc celor care imi veti da un sfat
Alcoolicul minte si nu-i pasa de cata suferinta imprastie in jur. Va fi din ce in ce mai rau asa ca mai bine lasa-l pana nu te chinui prea mult. asta cu „il iubesc enorm” o sa iti treaca, mai ales daca vei constientiza ca el nu te iubeste ca daca te-ar iubi n-ar mai bea.
Buna! Am si eu probleme cu mama…Bea in fiecare zi si nu vrea sa vorbeasca cu nimeni….A fost si la dezalcolizare si a venit acasa, iar dupa o luna a inceput sa bea din nou…ce pot sa fac? Nu mai discuta cu mine, crede ca ii vreau raul…E foarte greu sa stii ca mama ta, persoana care ar trebui sa te sustina si sa aiba o legatura speciala cu tine e in asemenea situatie….
te-ai gandit ca problema e la tine … si ca de fapt tu esti cea care te indragostesti de alcoolici sau potential alcoolici … ce ar fi daca l-ai accepta asa cum e …. 😉
Paraseste-l
Cam prea multa incrancenare prin mesajele de mai jos … caut grup de alcoolici anonimi … pentru a face niste baute de pomina … asa … in anonimat 🙂
Bine ai zis ca acest viciu este incurabil, tatal meu are 66 ani (alcoolic de cand il stiu) si acum 12 ani a avut probleme serioase la inima, dupa operatie 2 luni a fost curat dar usor usor a inceput sa bea din nou. Acum un an de zile a avut un atac cerebral dar a scapat fara sechele, 1 luna curat dupa care s-a apucat din nou. In anturajul sau sunt oameni care beau dar beau o jumatate de bere cat sa se simta ok, el dupa ce termina cu ei vine si bea acasa singur. Sincer cred ca cel mai bine pentru toata lumea este sa-l lasi sa-si vada de drum, incercand sa-l vindeci iti pierzi timpul.
Am 25 de ani,tatal meu e alcolic.(bea 2-3 saptamani,pauza 2-3 sapt.etc)
Problema e la mine:sunt casatorit d 3 ani,am baut d cand ma stiu dar cu moderatie.Uneori am mai sarit calul,dar mi se pare ceva normal pt varsta asta.
In urma cu un an de zile am cumparat o casa(la tara)si ne-am mutat singuri.(eu si sotia,evident).Mi se intampla destul de des sa beau;odata vine seful cu bere,altadata un prieten,merg la un fotbal cu prietenii si in drum ne oprim sa luam o bere etc.Sotia se enerveaza tare cand aj aks beat sau putin ,,in forma” ,iar eu o inteleg foarte bine amintindu-mi scenele p care le facea tatal meu knd venea aks beat.
Eu lucrez in constructii,singuuur.(m-a ajutat tatal pana la un momendat).Sunt foarte stresat k nu termin la timp.Ieri de ex a venit seful(un neamt)cu bere;eu am zis k nu mai beau si asa am si facut pt k am promis aks.Ideea e k i-am zis sotiei c pofta am avut sa beau si eu o bere(1 singura) si nu si-a dat acordul.prin urmare azi,ea a mers la munca de dimineata,iar eu c m-am gandit?(hai sa beau un pic d tuica.Pana vine sotia imi trece.Si uite asa am ratat o zi de munca).Evident k imi pare rau,sunt un om f responsabil dar knd cineva imi interzice cu desavarsire ceva parca o iau razna.
E foarte usor sa spui gata;eu nu mai suport;ori te schimbi ori fiecare pe drumul lui.
Ganaditi-va putin:Eu beau din mai multe motive:-imi e greu la locul de munca
-sotia ma cearta k beau(uneori ma cearta knd beau o bere,alteori dak beau 4 nu nici o problema)asta e f greu de inteles.
-nu imi aj banii(castig foarte multi bani dar niciodata nu ajung,ne facem toate poftele dar mergem foarte rar in concedii)
-nu sunt fericit,nu ma simt implinit,nu avem copii,traim doar asa sa treaca o zi,sa vina alta.
De ce beau?beau prea mult?………………………………pana la urma e si asta o metoda de a uita de grijile zilnice.
Soțul meu lucreaza și el in construcții și bea f.mult dar in timpul liber, niciodată la serviciu, e o regulă autoimpusă și asa cere si ajutoarelor pe care le are cand are nevoie !!! nu poti lucra corect in condițiile astea… iar sa vina șeful cu alcool nu e de bine … dacă reusesti sa faci asta, e deja un progres care-ti da putere sa continui … dar trebuie s-o faci pentru tine, ca sa simți ca esti un om întreg , nu pentru ca soția ta iti impune, asa e doar un stres in plus … daca te Iubește doar cand esti treaz, nu te Iubește … iubirea e cu bune si rele „te iubesc asa cum esti … si vreau sa te vad fericit, iar daca tu bei înseamnă ca nu esti fericit, hai sa discutam, spune-mi ce te frământă, ce ai putea face sa te simți împlinit iar eu cum pot sa te ajut etc etc etc”. Si sa rumegi in fiecare zi tot ce scrie in articolul ăsta … sa intelegi cu adevărat ce vrea sa spună si sa aplici …
Foarte bun, articolul!
Felicitari!
Mihaela, fiica unui alcoolic
Buna ziua! Ma numesc Valentina, am 18 ani si am nevoie de ajutor.
Tatal meu consuma alcool de cand il stiu. Este genul de persoana care nici macar o data nu m-a luat in brate si nu mi-a spus o vorba buna. De aceea mereu am preferat sa cred, mai ales atunci cand era sub influenta alcoolului ca nu am tata. Certurile dintre el si mama erau oribile. Eram copil si ma durea enorm sa ii vad cum se cearta zilnic. Aveam impresia ca vor divorta. Am crescut in cearta si in tipete, daca o zi nu se certau era ciudat pentru mine. Cand m-am marit certurile se restrangeau asupra mea. Mi-am facut un prieten care ma intelegea si avea grija de mine si nu era de acord, ne certam rau pe tema asta pana am inceput sa ne batem la propriu. Am cazut in depresie, cu tentativa de suicid.Cand am revenit in sfarsit acasa dupa o lunga internare, m-a luat in drate apoi m-a impins, a inceput sa tipe la mine si sa ma faca cum ii venea la gura. Dupa toata treaba asta, anul trecut i s-a facut rau. Mai mult de doua luni a baut non-stop, si o perioada de mai bine de doua saptamani nu manca nimic, decat maxim o punga de pufuleti odata pe zi sau odata la doua zile. A fost internat ca era rau tare, a intrat in sevraj, a fost internat si la Spitalul 1, cand a revenit acasa jura ca nu se mai atinge de bautura. Apoi dupa un timp a inceput sa bea din nou, cate putin, cate putin… Si acum cand iarasi s-a facut vinul si tuica a inceput sa bea. Din ce in ce mai mult, pana iarasi nu se ridica din pat decat pana la pahar. Ieri am avut o discutie foarte serioasa cu el si eu si mama si incearca din greu sa nu mai bea. Dar ii este foarte rau, tremura, nu poate manca, are simtome de voma. Intrebarea mea este:sa il incurajam sa ramana asa si sa se chinuie, sau alegerea cea mai buna este sa ii dam noi cate un pahar de alcool pe zi, adica sa nu se opreasca asa brusc?
Nu te poti lasa de alcool ca de tigari, adica reducand cantitatea. Trebuie convis ca trebuie internat. Pentru sevraj (tremuratul e de la sevraj) exista medicamente dar se dau numai sub supraveghere medicala. Pe langa sevraj, probabil ca are si alte probleme, de aceea e la pat. trebuie neaparat internat. Dupa ce scapa de sevraj are nevoie de consiliere psihologica, ca sa nu se apuce din nou.
El a mai trecut prin chestii de genul acesta si isi revenea. Dar dupa o perioada se apuca iarasi de baut si problema se repeta. Nu accepta sa se interneze pentru ca nu accepta ca nu se poate lasa singur de bautura
Sevrajul nesupravegheat medical ii poate pune viata in pericol. Nu exista alcoolici care se lasa singuri de baut. Dovada ca s-a reapucat de fiecare data.
Dar nu intelege, nu se lasa ajutat, nu vrea sa se interneze si ne omoara psihic si fizic pe noi, fiicele si nevasta lui, el cred ca nu mai e la fel de lucid ca inainte incat sa realizeze de fapt ce consecinte poate avea asupra corpului si psihicului lui tot momentul asta nebun prin care trece. Iar pe noi ne doare enorm sa il vedem in starea asta, ca o leguma!
Asa-i, nu intelege, asa sunt toti alcoolicii, nici unul nu intelege cat rau face injurul lui. De aceea voi trebuie sa va detasati de suferinta lui si sa va bucurati de viata, avand constiinta impacata ca ati incercat sa il ajutati. El a ales singur sa bea si prin urmare el trebuie sa suporte consecintele deciziei lui, nu voi. Voi trebuie sa va organizati timpul fara sa tineti cont de suferinta lui. Daca nu va detasati, alcoolul lui va pune stapanire pe viata voastra si ar fi pacat.
Citeste articolul asta http://www.sfintiiarhangheli.ro/alcoolismul-un-carusel-al-negarii
sfatul meu sa ii mai dati asa din cand in cand cate un sut in dos sa zboare cat vede cu ochii
Eu am crescut cu un tata alcoolic ,m am casato ritardo cu un Om bun dar mai tirziu a ajuns idem tata in final dezastrul si copilul meu e la fel.Eu am 50 de ani am avut servici de la 17 ani .copilul cu ajutorul meu are un servici bun dar toti bani ii bea.unde am gresit si ce trebuie sa fac? Mulțumesc.
pt luminita.stiu pe cineva care il poate scapa pe baiatul tau de acest viciu.iti las mailu meu [email protected]
Salut sunt Alexandra si da am un tata violent, care nu merge doar 2 saptamani pe luna la lucru si nimic nu ii convine cand e beat. Viata mea de mica asa a fost sa vad certuri si violenta fata de mama mea, mie imi scotea ochii daca imi cumpara o pereche de papuci si facea scandal daca nu avea de baut, si ma injosea prin cuvinte. Nu stiu cum sa il ajut sa nu mai fiie asa am incercat sa vorbesc sa imi spuna durerea lui dar degeaba am zbierat la el am vorbit urat dar nimic, urmeaza sa am un bebe si imi e groaza sa o las prin preasma lui pentru ca a inceput sa imi critice sotul si sa vorbeasca urat cu el. Va rog daca aveti vreun sfat sau o idee sa imiscrieti si mie, tata are 42 de ani si are ulcer la stomac si cancer la ficat
Minti ca nu merge am incercat pe Victor
Anturajul prost te poate băga în mormânt dacă ai un anturaj care te sună numai să ieși cu ei în orasi și să bei ajungi rău eu văd băutura și țigările ca pe ceva care te omoară înainte de vreme îți distruge viața doar oamenii slabi nu se pot abține de la băutură și țigări astea sunt slăbiciuni periculoase pentru sănătate și pentru cei din jur
Interesant articolul. Merita citit pana la capat.
Tatăl meu este extrem de alcoolic dar din fericire nu ia razna.
Bea băutură chiar și când e caniculă. Nu mai doresc asta. Urăsc vodka si cei care au inventat băutură asta. Din cauza asta am multe datorii la magazin
De ce atata batae de cap cu oameni ca ei.Ne distrugem pe noi.Nu accept asa ceva.Nu as ajuta un asemenea om.
Tatal meu este alcoolic. Ma doare sa il vad asa. Nu este violent,nu a fost niciodata. Mama a luat ea gestiunea banilor de cand erau tineri tocmai ca sa nu mai bea. El este bucatar si bea si la munca,acum nu mai lucreaza sede cateva luni,dar nu a foat dat afara din cauza alcoolului. De cand il stiu asa a fost, eu am 26 de ani. Cand bea incepe sa ceara explicatii despre bani, pe s-au cheltuit si nu doar pensiile lor ci si banii din urma cu 15-20 de ani,se plimba prin casa asteptand sa il bagam in seama, cauta cearta din orice, se ia de noi ca facem dus tarziu si tocmai atunci cand ne facem noi dus el are nevoie la baie. Este o problema veche,dureroasa din care nu ii vad nicio scapare… Nu vrea…pur si simplu. Are perioade cand nu bea cate 2-3 saptamani si apoi baga bautura 3 saptamani o luna, apoi ii este rau,vomita si o ia de la capat. De cateva luni m-am mutat impreuna cu sotul meu la ei pentru ca renovam apartamentul…noi scapam odata cu terminarea renovarki,dar mama mea este hotarata sa divorteze… Nu m-ar deranja asta…dar ma gandesc ca odata lasat singur o sa ajunga boschetar,nu o sa isi plateasca facturile si o sa bea din ce in ce mai mult si m-ae durea nespus se tare sa il vad asa…eu posibilitati sa il ajut cu cheltuielile nu am …acum cel putin… Nu vreau nimic…doar sa spun… La dezalcolizare nu vrea… Bea acasa singur in camera lui fara anturaj…
Buna ma numesc Angela Am 28 de ani …sotul are 32 de ani si avem un baiat de 8 ani… sotul are o placere berea e mai buna ca mancarea si tot pe el il intereseaza berea daca o are nu ii trebuie nimic dar a devenit si violent, mereu e nervos, vorbeste urat, nimic nui mai place nu stiu cum sa mai fac cu el cu frumosul.cu vrajeala il iau ca sa se calmeze …merge zilnic la munca pleaca treaz si se intoarce inpuscat…nervos si agitat deci eu nu mai am puterea sa ma mai infrunt cu el, e in stare sa puie mintea cu o femeie deci si fortele…nu pot nu se mai poate face om din el…vreau liniste eu si copilul…
Desi e dureros ceea ce iti spun, salveaza-te pe tine si pe copilul tau. Vorbeste cu el cand e treaz, nu-l certa cand e beat ca nu are rost. Daca intelege ca are o problema cu alcoolul si ca ea se rezolva numai cu abstinenta totala, ar putea sa mai aiba o sansa. Vindecarea poate sa vina numai de la el. Din pacate, de regula, nu vine. Daca incepe sa te minta pentru a bea, nu mai are nici o sansa sa se lase iar tie si copilului va va fi mai bine fara el.
toti mint sau nu recunosc ca au baut nici in ruptul capului, alcoolistul nu recunoaste ca e alcoolist, ca e bolnav si de acolo e condamnat pe viata, tu nu mai ai ce sa-i faci…. decat sa-l lasi si sa-ti vezi de viata ta si dumnezo cu mila, poate o sa-l gasesti peste ani descult cersind pe strada, cunosc un astfel de caz al unei foste colege, taica-su a ajuns boschetar, de nerecunoscut, cersea la coltul strazii vesnic beat Cine naiba vrea sa traiasca langa asa un loser? dar tre sa fii chiar nebun sa accepti.
Dorina ai perfecta dreptate si o spun din experienta mea de 20 ani cu persoana ce are probleme grave adica sotul meu Daca noi nu schimbam nimic no sa se schimbe toti acesti ani ma tot mintit ca nu mai bea d ar …Eu tot am inghitit minciunile lui.Zona noastra de confort este suferinta,ne este frica ca ce se va intampla dupa .Ce o sa se intample ??Mai rau sunt sigura ca nu va fi.
Buna, am o problema legata de consumul de alcool, cum faci acea persona sa recunoasca consumul de alcool, tu vezi cum se deterioreaza in fiecare zi dar ea zice ca stie ce face si ca nu este alcoolica.eu sufar pt ca nu reusesc sa o fac sa inteleaga ca are o problema si ca isi va pierde locul de munca.Vrea parea dvs, va multumesc
De curand tatal meu a murit dupa o lunga suferinta agravata de alcool. Nu am inteles niciodata ce a inlocuit bautura in viata sa, ce gol umplea si ce ar fi fost adevarata implinire pentru el si altii asemenea. Bautura, un mediu al nihilismului si ezitarii, al indoielii si melancoliei, invitatia catre minciuna si dezamagire, un atribut al singuratatii in grup. Mi-am dorit foarte mult sa-i zaresc fericirea lumii in ochi, zambetele copiilor, zilele frumoase, cupluri plimbandu-se linistit, clipele de odihna la sfarsit de saptamana, nu a avut vreme pentru asa ceva, si-a risipit resursele tanjind dupa o copilarie fara griji, a refuzat sa se maturizeze povestind si repovestind intamplari de demult apoi ascultandu-si tovarasii de pahar cu aceleasi nazbatii, refuzand prezentul. A retrait cateva zeci de ani aceleasi momente, de neinteles pentru fiecare generatie ce a urmat.
A ramas un copil batran si ursuz cu care nu se mai juca nimeni, ca un clovn al unui circ ce a dat faliment, coborand in fiecare zi in lumea din ce in ce mai stearsa a amintirilor prafuite, amagaindu-se cu un pahar.
Tatal meu nu bea deobicei dar si cand o face, face exces. Atunci cand nu e la munca incepe de dimineata.NICIODATA nu recunoaste ce face si din contra ne contrazice pe toti ca exageram ca el si asa nu bea des.Nu ne putem intelege cu el sa bea moderat. Desi nu este violent cand bea, se cearta cu noi din diverse motive si a doua zi nu recunoaste sau din contra spune ca avea dreptate. Nu cred ca vrea nici un fel de ajutor pana cand vedea consecintele actelor sale.
va vedea****
Urata boala alcoolismul. Eu am trait 10 ani cu cineva care avea probleme grave cu alcoolul si daca mai stateam in relatia respectiva cine stie in ce stare as fi fost azi. Am plecat in momentul in care am simtit ca nu mai pot trai in iad si ca imi vreau viata inapoi. A trebuit sa ma mut in alta tara si sa o iau de la zero dar nu regret nimic. Nu pot decat sa recomand sa lasati persoanele respective sa se trezeasca la realitate, e singura sansa daca ele isi doresc sa se schimbe. In rest sunt doar vorbe si promisiuni in vant. Multa sanatate si minte lucida tuturor, sa dea Dumnezeu sa luati cele mai bune decizii pt voi, ma refer in special la mamele cu copii care accepta abuzuri in fiecare zi din partea sotului.Vorbele sunt doar iluzii, faptele sunt cele care conteaza.
Am 28 de ani……..toata viata mea am trait si traiesc langa un alcoolic..acesta este tatal meu….simt ca nu ma suport….mama a decedat in urma cu aproape 3ani de atunci am ramas doar eu cu tata si cu un copil autist(nu este al meu dar il iiubesc ca si cum ar fi al meu),tatal meu a baut de cand ma stiu si dinainte…aproape toata copilaria miam petrecuto speriata ca vine beat si o bate pe mama….e un nenorocit….cateodata nu il mai suport,stiu e o boala….dar nu mai pot…..nu mai am nici o prietena cu cine sa vorbesc…am pe cnv in viata mea dar parca as renunta ca sa nu il aduc in calvarul pe care il traiesc..,.cateodata ma gandesc ca mai bine muream eu
Loredana, cere medicului de familie o trimitere la un psihiatru si acesta te poate ajuta sa il internezi la dezalcoolizare daca el accepta sau macar il poate ajuta sa constientizeze ca are o problema. Il rogi sa vina cu tine la psihiatru, ca si cand tu ai avea nevoie de acesta, nu el, ca altfel posibil sa nu vrea.
E interesant articolul…dar din pacate e mult mai profunda problema…am si eu tatal care este alcoolic si am obosit sa ma mai lupt cu el cu problema lui. Am incercat sa il ajut in toate felurile…sa constientizeze ca are o problema…sa accepte ca este alcoolic,sa mearga la doctor,la psiholog,sa il sustin sa lucreze si al dracu de munca ca tot timpul ajungea in anturaj de bautori ai o luam de la capat…dupa aproape 30 de ani de lupte am obosit…si din cauza asta a avut f multe probleme si am impresia ca a abandonat ai el lupta nu mai vrea sa lupte cu dependenta…
Numele meu este Lilian N. Aceasta este o zi plină de bucurie a vieții mele din cauza ajutorului pe care Dr. Saguru mi-a oferit-o ajutându-mă să-mi recuperez ex-soțul cu vraja sa magică și de dragoste. Am fost căsătorit timp de 6 ani și a fost atât de teribil pentru că soțul meu mă înșela într-adevăr și căuta un divorț, dar când am întâlnit e-mailul Dr.saguru pe internet despre cum a ajutat atât de mulți oameni să-și primească ex Și ajută la stabilirea relației. Și face ca oamenii să fie fericiți în relația lor. I-am explicat situatia mea si apoi caut ajutorul lui, dar spre cea mai mare surpriza mea mi-a spus ca ma va ajuta cu cazul meu si aici sarbator acum, pentru ca sotul meu sa schimbat complet pentru totdeauna. El vrea mereu să fie lângă mine și nu poate face nimic fără prezența mea. Mă bucur foarte mult de căsnicia mea, o mare sărbătoare. Voi continua sa depun marturie pe internet pentru ca Dr. Saguru este cu adevarat un adevarat vrajitor. DUMNEAVOASTRĂ AȚI VĂ RUGĂM AJUTAȚI-L pe CONTACT DOCTOR SAGURU ACUM prin e-mail: [email protected] sau whatsapp +2349037545183 El este singurul răspuns la problema dvs. și vă face să vă simțiți fericiți în relația voastră.
1 LOVE SPELL
2 ÎNCERCĂ
3 FRUCTE DE FEMEI
4 PROMOȚIE SPELL
5 SPELL DE PROTECȚIE
6 SPELL BUSINESS
7 SPELL GOOD JOB
8 LOTTERY SPELL și SPELL CASE SPELL.
Vreau să împărtășesc mărturia mea și fericirea mea cu voi toți pe acest site, anul trecut, soțul meu mi-a lăsat o altă femeie în locul său de muncă și mi-a abandonat pe mine și pe 2 copii, totul a fost atât de greu pentru mine pentru că îl iubesc atât de mult, așa că am văzut mărturiile lui Great Mutaba că el a ajutat doamnele să-i ajungă soțul înapoi, așa că l-am contactat și el ma ajutat să arunc o vrajă de iubire întoarcere pentru soțul meu și în 2 zile soțul meu a lăsat cealaltă femeie și sa întors la cu atât de multă iubire și îngrijire. nu voi uita niciodată acest ajutor pe care mi-a dat-o Marele Mutaba pentru mine și pentru copiii mei.if sunteți aici aveți nevoie de ajutor pentru a vă aduce iubit înapoi puteți să-l contactați prin acest e-mail;[email protected] sunt mândru să fiu în mărturia sa. ….
Mi nombre es Camila Rodela Hace dos años mi marido pidió el divorcio y salió de casa después de veintisiete años (27) de matrimonio. Le rogué y él no escuchó, fui a sus amigos y él no estaba donde ser encontrado. Le dije a mi amigo sobre la situación y ella me aconsejo que vea a un lanzador de conjuros llamado OGAGA KUNTA. Lo contacté por correo electrónico, respondió y me dijo qué hacer y lo hice y que fue el final del problema cuando una semana más tarde mi marido volvió y me pide perdonarlo. usted puede alcanzar a este hombre también vía: [email protected]
808723 546927Yay google is my world beater helped me to locate this excellent internet website ! . 591289
Hello, i feel that i saw you visited my blog thus i came to “return the prefer”.I’m attempting to in finding issues to improve my website!I guess its ok to use a few of your concepts!!
Informatiile oferite sunt cat se poate de bine venite. Apreciez toate explicatiile si informatiile oferite.
Parintii au decedat si nu am facut succesiunea. Este posibil sa o fac dupa ce au trecut 3 ani?
Am divortat acum cativa ani si procesul prin care am trecut ar fi fost cat se poate de greu si lung fara ajutorul unui avocat.
Divortez si vreau sa intreb daca partajul trebuie facut deodata cu divortul sau se poate face la o alta data.
Bună ziua!sunt și eu într o situație foarte dificilă!sunt căsătorită cu un alcoolic de 20 de ani,avem o fata de 18 ani,soțul are 51 de ani iar eu 44!prima dată l am dus la dezalcoolizare in anul 2007 iar de atunci de alte patru ori, ultima dată a fost în luna August anul acesta!Marți s a externat, iar Joi a băut din nou!Viata lângă un alcoolic este foarte urâtă și greu de suportat!nu pot merge cu el la nicio petrecere, într un parc, în concedii,absolut nicăieri intotdeauna bea până se îmbată, până îl aduc taras acasa!offf, am atâtea de povestit că nu știu cu ce să încep!clar nu există vindecare, dacă ei nu doresc să lase băutura, nu se reușește!am incercat toate posibilitățile l am dus la alcoolici anonimi, am fost cu el la psiholog,l am înscris la o fundație care se ocupa de el cu medicatie și suport,de cinci ori la Obreja la dezalcoolizare…mi am irosit și distrus toată tinerețea lângă el pt.al salva !am hotărât să mă despart de el după sărbători..stiu târziu dar acum am decis!și eu merg la psiholog pt.a mă educa să înțeleg că nu se mai poate,am făcut pe rând atacuri de panică, crize de nervi, stări de anxietate,am plâns, am disperat și nu mai rezist!am avut foarte mare milă de el și respect dar degeaba!Mulțumesc lui Dumnezeu că am înțeles că nu se mai poate face nimic,că m am trezit!am să renunț la casă, la lucruri,la orice..vreau liniște și sănătate!sărbători fericite!
Felicitări doamnă dragă! În aceeaşi situaţie sunt şi eu….35 de ani de chin…În acest moment sunt în pragul separării; cred că-mi ajunge.