Dacă tot suferi, fă-o cu scop și sens

Suferința în viață este inevitabilă. Și dacă tot suferim, să știi că putem să o  facem foarte în avantajul nostru, cu scop și sens. 

Răsfoiam puțin cărțile pe care le am în bibliotecă și am dat peste una care explică originea anumitor cuvinte. Și printre acele cuvinte, era cuvântul ”pasiune”, care spune așa: cuvântul ”pasiune” își are originile în cuvântul ”patimă”, și mai exact, în patimile creștine ale lui Hristos. 

Patima aceasta sau pasiunea, că sunt cumva sinonime, se refereau la faptul că Iisus a suferit și și-a asumat foarte multă suferință pentru a lua păcatele oamenilor asupra lui, însă știa că are un scop foarte clar și un sens al suferinței; era un scop nobil, un scop înălțător. Era ceva foarte important pentru El și considera că o face din toată inima lui și cu drag, deși era foarte multă suferință acolo. Dar ce ne învață asta? 

Foarte mulți oameni spun: vreau să am pasiune și e importantă pasiunea și vreau să-mi urmez pasiunea. Și da, e foarte adevărat. Doar că oamenii s-ar putea să nu fi înțeles acest aspect al pasiunii, și anume faptul că de cele mai multe ori înseamnă suferință această pasiune. Dar, dacă ai un scop și un sens pentru suferința ta, în acel moment poți să duci lucrurile cu totul altfel. 

Ai o altă atitudine când știi că ai un scop nobil. Și mă gândesc că de când s-a născut fiica mea, atitudinea mea față de anumite lucruri care înainte mi se păreau, poate, mai dificile sau grele, s-a schimbat total. Dintr-odata, lucrurile au mai mult scop și sens în viața mea. Dintr-odată îmi dau seama că pot să văd lucrurile pe termen mai lung: 5, 10, 20 de ani-ceea ce înainte poate nu mă preocupa foarte, foarte mult. 

Și atunci am observat cum anumite lucruri care înainte poate m-ar fi doborât (să zicem că am lucrat puțin mai mult în anumite perioade), acum înțeleg de ce; că am un scop și un sens, știu care sunt obiectivele, unde vreau să ajung și cum vreau să fiu peste 5 și 10 ani de acum înainte, cât de mult timp aș avea pentru fiica mea, pentru a-l petrece cu ea. Deci dintr-odată scopul și sensul anumitor suferințe din viața mea au cu totul altă valență și altă nuanță. Și atunci îmi vin și alte exemple în minte. 

De suferit oricum suferim. Fie că suferim disciplina unei alimentații mai sănătoase, să zicem, sau a mersului la sport, etc. Dar poate să aibă un sens și un scop nobil, poate fi sănătatea ta, care e o avere foarte importantă pentru fiecare dintre noi. Și în același timp, poți să suferi: bolile cronice, obezitatea, toate care vin dacă nu suferi suferința cealaltă. Ambele sunt suferințe. Pe care o alegi? 

Era o chestie pe Facebook foarte drăguță care zicea “tot înseamnă suferință și bătălie”. Dar ce bătălie și ce suferință alegi? Că toate necesită muncă în viața asta. Și boala este foarte chinuitoare și îți consumă foarte multe resurse și energie; la fel și păstrarea sănătății consumă niște resurse și energie cumva. Nu vine nimic de la sine. Atunci trebuie să îți alegi suferința, să alegi ce fel de greu vrei în viața ta. 

Deci să nu uităm că atunci când spunem că suntem pasionați de ceva, acea pasiune implică și o doză, uneori mare, de suferință. Dar dacă am scopul și sensul, pot duce cu totul altfel lucrurile. Am o altă atitudine. Nu mai sunt o victimă, nu mai sunt doborât și copleșit. Pentru că suferința fără scop și sens îndobitocește, de multe ori. 

Atunci vreau să te întreb pe tine așa: care este scopul și sensul suferințelor tale? Dacă până acum ai anumite suferințe în viața ta și nu le-ai dat un scop și un sens, oare ai putea să le dai un scop și un sens? Și dacă nu, mai are rost să păstrezi acele lucruri în viața ta care îți provoacă o suferință inutilă? 

Dacă ai orice să mă întrebi sau să-mi spui, te rog, la [email protected]. 

Mulțumesc!