Personalitatea – binele suprem

" Spun popoare, sclavii, regii

Că din câte-n lume-avem

Numai personalitatea

Este binele suprem" – Goethe

Lucrurile sunt foarte simple

Firul meu de speranţa s-a numit "personalitatea". Acesta este mesajul pentru tine şi va fi, sub diferite forme, cât timp trăiesc pe acest pământ.

În jurul vârstei de 20-21 de ani, viaţa mea mergea pe un drum greşit. Sunt oameni care se află pe drumul greşit pentru toată viaţa. Defapt, tind să cred că majoritatea oamenilor se află pe un drum greşit pentru întreaga viaţă.

Poate ai auzit de împărţirea pe procente. 2% din oameni sunt bogaţi, restul săraci. 2% din oameni sunt fericiţi, 98% nefericiţi. 2% au succes, 98% nu au succes.

Există un sâmbure de adevăr aici.

Perioada în care trăim acum este un amestec de abundenţă şi nefericire în acelaşi timp. Avem cantitate, dar nu avem calitate.

Avem mâncare suficientă încât să nu ne facem griji, însă exagerăm şi suntem obezi.

Avem cărţi şi cursuri despre comunicare şi relaţii cât pentru cinci vieţi, şi totuşi suntem extrem de singuri şi neînţeleşi.

Avem educaţie pe orice subiect ne dorim să aprofundăm şi suntem spectaculos de superficiali.

Într-o lume a abundenţei, suntem nişte trişti.

Evident, şi eu făceam parte din turma celor nefericiţi dar mi-am câştigat dreptul de a vorbi despre asta luptând şi perseverând în ideea că într-o zi, viziunea mea va câştiga lupta cu viziunea turmei sau mai bine zis, cu lipsa ei de viziune.

Ştii deja povestea mea. Fără bani, fără iubire, anul cinci la Politehnică, secţiunea Electrotehnică, locuind cu mama şi trăind din salariul ei de învăţătoare.

Era o diferenţa uriaşă între lumea mea interioară şi lumea exterioară.

În lumea interioară simţeam că am un destin, că am ceva de spus şi că pot face lucruri extraordinare. În lumea reală, nu exista nimic ce mi-ar fi putut susţine visarea. Căci dacă era ceva la care să fiu bun tot timpul, era visatul cu ochii deschişi.

Mai târziu aveam să aflu că la un moment dat, conflictul acesta dintre ce simţi în lumea ta interioară şi rezultate pe care le ai în lumea exterioară se numeşte nevroză.

Această nevroză a crescut în intensitate până într-o seară în ajunul Crăciunului când eram singur într-un tren ce venea de la Bucureşti la Timişoara şi meditam la ce a fost viaţa mea până la 22 de ani: o adunătură de fapte şi gânduri pe care le aveam de la alţii.

Pentru comoditatea de a lua toate lucrurile auzite de la oameni ca adevărate, am plătit cu anii tinereţii plini de complexe şi frustrări.

Atunci vedeam toată suferinţa ca pe un blestem. Azi o privesc ca pe o binecuvântare şi un mentor dur, dar corect.

La 22 de ani, în acel ajun de Crăciun ce mă prindea în tren, am avut parte de ceea ce psihologia transpersonală numeşte "moarte spirituală".

M-am lăsat de bunăvoie să mă prăbuşesc în interiorul meu ca o stea căreia i s-a terminat benzina şi se micșorează din cauza propriei forţe gravitaţionale doar pentru a exploda într-o supernavă.

Mi-a trecut toată viaţa prin faţa ochilor, toate suferinţele şi umilinţele de la mici la mari.

Şi a venit întrebarea: Pentru ce, toate astea?

La sfârşitul vieţii mele, când voi da socoteală în faţa propriei mele persoane, ce am să spun?

Am mers la Politehnică pentru că aşa era la modă. Am avut ghinion pentru că părinţii nu sunt bogaţi. Nu am parte de iubire pentru că nu merit.

Ce-i cu toate prostiile astea?

Trecuse deja o treime din viaţa mea şi nu făcusem nimic iar starea mea interioară era deplorabilă. Era clar că tot ce gândeam şi făceam era greşit la un nivel fundamental.

Problema era că nu ştiam de unde să încep şi atunci, a venit un mesaj pentru mine, un mesaj pe care mi-am promis că îl voi repeta pentru tot restul vieţii pentru ca cei care, la fel ca mine, au nevoie de ajutor în cele mai grele clipe, să îl primească.

Mesajul zicea aşa:

"Dacă nu ești bogat azi, nu vei fi nici peste noapte. Dacă nu eşti vedetă, nici asta nu vei fi peste noapte. Există pentru oameni ca mine, care nu au nimic şi nici nu ştiu de unde să înceapă, un lucru mai puternic decât orice altceva şi la care pot începe să lucreze chiar din această clipă.

Personalitatea mea. Ea îmi va aduce toate rezultate pe care le vreau în lumea reală, ea îmi va aduce în sfârşit confirmarea în lumea reală că întradevăr, eu sunt în realitate aşa cum mă simt în interior şi mă va ajuta să transform visurile în realitate."

Până atunci alesesem scurtătura. Alergam după rezultate exterioare precum banii sau iubirea doar pentru ca ele să fugă şi mai departe de mine.

Acum era timpul să inversez ceea ce fac. Eu nu am să mai alerg după nimic ci am să ATRAG în viaţa mea ceea ce vreau. Am să fac banii, iubirea şi succesul să tragă de mine şi eu să le fac programare pentru a mă vedea la faţă.

Eram mai agresiv şi mai frustrat pe atunci, lucru firesc de altfel. Douăzeci şi ceva de ani de suferinţă au darul de a te sălbaticii iar eu făcusem alegerea să nu mai fiu o victimă a întâmplării ci un războinic, ce îşi spunea precum Baiazid:

"Când văzui a lor mulţime, câtă frunză, câtă iarbă,

Cu o ură ne'mpacată mi-am şoptit atunci în barbă,

Am jurat că peste dânşii să trec falnic, fără pas,

Din pristolul de la Roma să dau calului ovăs…"

Gândirea mea s-a schimbat şi dacă până atunci eu eram pe o parte a prăpastiei singur şi nefericit, privind la toate frumuseţile şi bogăţiile lumii de pe partea celalată a prăpastiei la care nu puteam ajunge, acum am încetat să îmi plâng de milă şi am început să construiesc un pod peste prăpastie.

Podul acela era personalitatea mea şi abilităţile mele ce se dezvoltau.

Gândirea mea de acum spunea aşa:

"Vrei bani? Dezvoltă-ţi abilităţi şi trăsături de personalitate necesare pentru a face bani. Vrei iubire? La fel. Vrei sănătate, stil de viaţă sau orice altceva. Devino persoana capabilă să le obţină şi să le păstreze."

Prima redută a fost relaţionarea cu fetele. Asta mă durea pe mine atunci cel mai tare. De ce nu sunt în stare să am o gagică sau o relaţie normală? Ce trăsături are un băiat cu care o fată frumoasă ar vrea să fie şi pe care l-ar iubi?

• Are încredere în el, umblă cu capul sus, zâmbeşte şi are o energie faină care te face să vrei să fii în preajma lui;
• Are un vis, o viziune şi ambiţie pentru a realiza ceva în viaţă;
• Are umor şi are capacitatea de a-şi face prieteni şi prietene alături de care are un stil de viaţă atrăgător;
• Are inteligenţă emoţională şi empatie pentru a-şi stăpâni propriile emoţii şi pentru a-i înţelege pe cei din jur;
• Este un bun comunicator şi înţelege natura umană, etc.

Am început să dezvelesc fiecare înveliş al personalităţii umane şi am început să fac exerciţii , să citesc şi să experimentez orice e nevoie pentru a-mi dezvolta anumite aspecte ale personalităţii.

Mi-a luat 6 luni până când am avut o prietenă care mă privea cu alţi ochi decât mă privise orice altă fată sau femeie de până atunci.

În ochii ei era ATRACŢIE. Până atunci fusese orice altceva însă privirea aceea în care eram dorit nu o mai văzusem.

Am ştiut atunci că descoperisem ceva extraordinar. Întradevăr puterea personalităţii era uriaşă, o forţă a naturii. Alţii mor nefericiţi pentru că nu obţin ce vor şi eu am muncit şase luni de zile ca să obţin iubirea aşa cum o visam eu.

Hai să am curaj şi să îmi propun următorul lucru.

Vreau să fac bani fără să mai muncesc niciodată pentru cineva, să mă trezesc când vreau, să fac doar ce îmi place, când îmi place , cu cine îmi place şi cum îmi place şi să obţin prin munca mea, prin valoarea ce o am de oferit, tot ce îmi doresc.

Ştim cu toţii că oamenii care fac cu pasiune o meserie, atrag foarte mulţi clienţi. Doream să fiu acel om. Ce trăsături de personalitate trebuie să am pentru asta?

E nevoie de pasiune, de vocaţie. Acel domeniu foarte personalizat pentru fiecare dintre noi unde talentul înnăscut şi moştenit genetic se îmbină cu pasiunea şi cu nevoia oamenilor din jur. Pentru mine a fost psihologia.

Trebuie să fii bun şi să te specializezi în meseria ta astfel încât să poţi să oferi oamenilor ce au nevoie şi lucruri pentru care ar fi dispuşi să dea bani.

Trebuie să ştii să faci vânzări, pentru că de experţi săraci e plină lumea. Eu am fost întrebat la interviul meu pentru facultatea de psihologie de ce am ales acest domeniu pentru că nu se fac bani din asta şi specializările durează ani de zile. Le-am spus că am de gând să schimb sistemul acesta învechit şi am să fac psihologia să fie privită altfel.

Astfel, am început să lucrez la blogul Personalitate alfa care îmbină două lucruri: pasiunea mea nebună pentru personalitatea umană, entuziasmul cu care transmit acest mesaj, materialele gratuite la care lucrez zilnic pentru a le pune la dispoziţia oamenilor cu care creez o relaţie specială şi produsele mele (cărţi, cursuri, evenimente).

Doi ani de zile nu am făcut bani din blog însă am început să îmi clădesc reputaţia de psiholog nonconformist. Ştiam care e viziunea şi care sunt paşii, am muncit răbdător pentru a face corect fiecare pas.

Perfect până aici.

La 27 de ani am început să mă pot întreţine singur, deşi la limită, mă descuram foarte bine cu fetele, poate mai bine decât orice altceva pentru simplul motiv că am studiat seducţia cel mai mult.

Aşadar mi-am rezolvat problemele în iubire(sau ce credeam eu că este iubirea atunci) şi bani, dezvoltându-mi personalitatea.

De aici, limita e cerul.

Mi-am dat seama că mă pricepeam la aventuri cu fetele dar nu mă pricepeam la relaţii pe termen lung.

Am ales să înţeleg şi să descopăr şi această latura a vieţii dezvoltându-mi trăsăturile necesare şi alegând să am relaţii de lungă durată.

Apoi mi-am dat seama că iubirea nu e ceea ce credeam eu că este şi a fost nevoie să îmi dezvolt alte abilităţi, spirituale de data asta.

Apoi, sănătatea mea era praf. Mâncam prostii, nu făceam sport şi eram aproape obez. Mi-am dezvoltat și această latură.

Apoi, pe rând, orice lucru am simţit că mă trage în jos, am ales să îl rezolv dezvoltându-mi personalitatea.

Şi crede-mă că există nici o limită.

Avem o putere nelimitată ce stă în noi şi aşteaptă comenzile noastre.

Orice dorinţă ai şi orice realizare îţi doreşti, întreabă-te aşa cum am făcut eu cu mulți ani în urmă:

Ce abilităţi e nevoie să îmi dezvolt şi ce persoană trebuie să devin ca să pot avea acel lucru în mod natural?

Per aspera ad astra

Pera Novacovici