Acum 4 ani si jumatate eram in a doua saptamana a primului meu an la facultatea de psihologie.
Eram in perioada in care eram foarte entuziasmat despre arta seductiei. Defapt ajunsesem la facultatea de psihologie pentru ca atunci cand incepi sa aprofundezi arta seductiei ( si eu studiam de mai bine de un an deja) iti dai seama ca lucrurile nu sunt deloc simple, si ca educatia si drumul evolutiei tale ca om nu se sfarsesc niciodata.
In arta seductiei inveti despre comunicare verbala si nonverbala. La inceput vrei sa folosesti cateva trucuri si apoi iti dai seama ca daca vrei sa stapanesti bine arta comunicarii sunt tone intregi de carti , seminare , materiale audio si video care te educa in privinta comunicarii.
Apoi, in arta seductiei inveti despre ”inner game”. Adica acele aspecte ale personalitatii tale ca stima de sine, inteligenta emotionala, asertivitatea, lipsa temerilor. Si dupa ce incerci cateva trucuri ca orice incepator iti dai seama ca din nou exista tone de carti, seminare, materiale audio si video doar pe aceasta tema.
Tot in arta seductiei inveti despre cum sa iti descoperi si sa iti urmezi un vis in viata, cum sa devii un magnet social, cum sa iti setezi valorile si principiile si sa le urmezi cu sfintenie, cum sa iti dezvolti personalitatea. Apoi ajungi sa ii poti invata si pe altii cate ceva.
Si apoi incepi sa fii bun si cu femeile :). Daca esti femeie inveti sa devii buna in relatiile cu barbatii.
Ideea e ca descoperind toate aceste lucruri, care au plecat de la faptul ca unei gagici nu ii placea deloc de mine si mie imi placea de ea si a ajuns sa mi-o fure altul mai fraier ca mine :), eu mi-am descoperit vocatia, adica psihologia. Pana la urma e adevarat ca fiecare lucru aparent rau are un revers al medaliei.
Totusi sa nu ne abatem de la poveste.
Anul 1 de facultate, saptamana 2, sala de seminar plina.
Eram impartiti pe grupulete de lucru cand pe usa intra o gagica plina de fite.
In educatia mea despre arta seductiei tocmai invatasem despre ”umorul arogant”, adica sa faci misto pe seama unei gagici intr-un mod care o face si pe ea sa rada. Si bineinteles fitoasa asta care intarziase era numai buna pentru experimentat. A venit langa grupul nostru si a observat ca nu mai sunt scaune libere si-a dat ochii peste cap si a zis: ”Vaaaai, nu mai sunt scaune libere”.
I-am raspuns imediat: ”Daca imi dai 100 de mii pe zi, iti tin un scaun de fiecare data”.
Evident ca nu a ras nimeni. A inceput drama, ea zicand de 3 ori pe secunda ” Sa stii ca eu nu iti permit” si eu zicand ”Muta-te la alta scoala daca nu iti convine tratamentul”.
Desi unii spun ca ”umorul arogant” nu da roadele asteptate, citeste sa vezi cu ce m-am ales mai departe.
Nu stiu cum, in 2 saptamani ne imprietenisem si am iesit cu colegii la un suc. Ne-am dat seama ca amandoi suntem pasionati de psihologie si dupa ce i-am spus ca am un vis si vreau sa scriu o carte (Personalitate alfa) ne-am dat seama ca si ea ar putea face un material special pentru femei. Mi-a facut cunostiinta si cu prietenul ei, care era vanator printre altele. Poate daca as fi stiut dinainte o lasam mai moale cu umorul arogant 🙂
Ca sa te scutesc de amanunte care poate nu te ajuta si nu te intereseaza, ne-am facut un grup la scoala cu cei mai faini colegi si faceam spectacol la fiecare curs sau seminar. Dar eram si foarte buni atunci cand trebuia sa facem psihologie si astfel ni se treceau cu vederea toate de catre profesori, cu care aveam o relatie super.
Buuun.
Si acum partea care poate te intereseaza cel mai mult.
Cand am cunoscut-o pe Andreea, scria la tastatura cu un singur deget. Nu ii placeau excursiile sau natura, ii placeau cluburile si bautura (ce fain rimeaza :).
Avea un anturaj din fete care nu se preocupau de lucruri ca ”dezvoltare personala” sau ”evolutie” dar nu ratau nicio iesire din weekend. Si cum toti suntem o medie a anturajului nostru pentru ca cine se aseamana se aduna, Andreea era pe un drum care nu ducea nicaieri.
Totusi, Andreea avea 2 lucruri pe care le-am vazut si care constituie temelia a ceea ce este ea azi.
1. Avea vocatie de psiholog. O vedeam cand le vorbea prietenelor ei cand le sfatuia si o facea mai bine decat majoritatea psihologilor pe care ii stiu.
2. Avea la 22 de ani o experienta de viata pe care multe femei nu o au la sfarsitul vietii lor. A trait foarte intens 20 de ani din viata si asta se simtea.
Acum, daca pui abilitatea de psiholog impreuna cu multa experienta de viata rezultatul trebuie sa fie un foarte bun psiholog. Corect?
Incorect.
A durat mai bine de 3 ani, adica toata facultatea noastra pentru ca Andreea sa ajunga unde ne-am propus. A invatat cum se scrie un articol, a citit TONE de carti de psihologie, s-a dezvoltat permanent.
Imi place sa ma consider mentorul ei. Dar daca sunt sincer, chestia e reciproca. Eu ajunsesem la facultatatea de psihologie intr-un moment in care imi schimbasem toata viata, anturajul, gandirea. Renuntasem la slujba si in primul an de facultate nu am avut bani sa imi platesc scoala si eram pe punctul sa fiu exmatriculat.
Ghici cine mi-a platit scoala? Exact, Andreea.
Anii de facultate au fost drumul devenirii noastre. Eram ceea ce lumea considera "visatori". Ne-am propus sa devenim foarte buni psihologi dar eram lenesi, amanam mult, vorbeam despre ziua cand vom avea cartile noastre si vom ajuta cat mai multa lume sa iasa din turma si sa devina liberi, puternici si independenti, lucru pentru care si noi luptam in acele momente.
Dar nu aveam rezultate. Aveam obiceiuri vechi care ne trageau in jos. Eram momente cand urlam la Andreea ca nu a mai facut nimic de 3 saptamani. Imi era ciuda si pe mine ca nici eu nu eram mult mai harnic.
Greu, dar sigur, am inaintat. Am crezut in noi si ne-am incurajat reciproc.
Andreea si-a schimbat stilul de viata, a inceput sa petreaca tot mai mult timp citind, scriind, experimentand. Au inceput sa-i placa si excursiile pe care eu cu Peter Gropsian le organizam deja de ani de zile. Despre Pepe am sa iti scriu intr-o alta zi pentru ca si el are o poveste extraordinara in spate. Acum are firma lui care organizeaza excursii si teambuilding-uri.
Aproape de terminarea facultatii, Andreea a avut de facut o alegere importanta.
Ori alege sa traiasca o viata normala asa cum multi oameni aleg sa traiasca, cu familie, confort, siguranta zilei de maine sau sa isi urmeze visul.
A ales visul.
Asa ca a iesit dintr-o relatie de 7 ani si a continuat sa isi scrie cartea cu care se chinuia de aproape 3 ani.
Cand aveam 20 de ani eram misogin. Si acum poate mai sunt un pic pentru ca toti barbatii sunt misogini doar ca in grade diferite. Dar trebuie sa recunosc ca Andreea m-a facut sa nu mai privesc niciodata femeile ca fiind inferioare barbatilor.
Atata timp cat atat de multi baieti si barbati prefera un confort aparent in loc sa-si urmeze visele si destinul, cat timp atatia reprezentanti ai sexului puternic traiesc cu teama de a nu fi judecati sau priviti cu dezaprobare de catre societate, cat timp atatia baieti si barbati traiesc o viata mediocra in loc sa devina persoanele extraordinare care pot sa devina, nu e loc de prejudecati.
Exista o singura deviza: "Cine crede ca poate, sa dovedeasca!".
Andreea ne ofera tuturor puterea exemplului.
Din aceasta cauza eu o consider o personalitate alfa. O femeie alfa 🙂
Astazi Andreea si-a lansat cartea dupa mai bine de 3 ani de lupta interioara, transformare si evolutie. Nu a scris niciodata un rand fara sa simta care are ceva de spus, de asta poate a si durat atat de mult.
Aici ai un link spre prezentarea video a Andreei si a cartii Stilul tau – pentru femeia care merita.
Prezentare video Andreea si cartea Stilul tau
Si eu mi-am inceput munca in acest proiect, Personalitate alfa, care ma pasioneaza enorm, acum 4 ani. Incep sa apara rezultatele si povestile de succes. Mai sunt cel putin 10 oameni pe care o sa ii vezi, o sa ii asculti si vei invata de la ei. Baieti si fete care fac lucruri extraordinare.
Prin ceea ce fac eu cu proiectul Personalitate alfa sper si tu, cititorule sau cititoareo sau ajungi in cel mai scurt timp o poveste de succes. Depinde de mine sa iti ofer toate uneltele si informatiile de care ai nevoie si depinde de tine sa iti doresti si sa perseverezi indiferent cat de mult iti va lua sa ajungi unde doresti.
Pentru ca e viata ta si la sfarsit, doar tu raspunzi pentru ce ai facut bine sau rau si crede-ma ca indiferent cat de greu ti-e, sa reusesti prin propriile tale forte iti aduce cea mai mare satisfactie pe care o poti simti ca fiinta umana.
Ne auzim in curand cu materiale noi despre Personalitate alfa.
Pera Novacovici