Salut
Acesta este al doilea articol din seria de 6 pe care o am pregatita, serie in care vorbim despre lectiile pe care le putem invata de la performerii de top din intreaga lume pentru a ne dezvolta si a avea la randul nostru performante maxime in domeniile noastre. Aceste concepte pot fi gasite in cartea lui Denis Waitley – Psihologia invingatorilor. Foarta multa lume m-a intrebat despre carte. O am in format mp3 in limba engleza si o voi pune pentru download. Aici e rezumatul, cum aplic eu in viata mea si cum poti aplica si tu.
Primul articol din aceasta serie de 6 il ai aici: Psihologie pentru performanta (1) – ratarea si succesul sunt ambele un obicei
Si acest articol, ca si cel precedent, este impartit in 2.
Prima parte explica ATITUDINEA pe care e foarte important sa o ai si apoi ACTIUNEA pe care e vital sa o implementezi in viata ta pentru aceasta a doua lectie.
Atitudinea este ASUMAREA RESPONSABILITATII
Inversul acestei atitudini este VICTIMIZAREA
Acum 4000 mii de ani, membrii unei comunitati aveau intalniri regulate in care se adunau si faceau o ceremonie in care foloseau un țap 🙂
Pentru a curata comunitatea de probleme si pacate, fiecare membru al comunitatii spunea tot ce avea pe suflet, toate pacatele, problemele si neajunsurile lui care treceau asupra acelui țap nefericit.
Apoi țapul era gonit si pus sa alerge in salbaticie unde era devorat de animalele carnivore.
Trista soarta pentru acest țap. De aici si vorba veche de "țap ispasitor"
Cand aveam 15 ani, parintii mei aveau scandaluri zilnice, eram sarac lipit si tocmai incepusem liceul, nu aveam nicio perspectiva de viitor si totul parea negru in viata mea. Eram nefericit si consideram ca am gresit undeva si acum eram pedepsit. Chiar si cand vorbeam aproape de fiecare data lucrurile luau o intorsatura negative pentru mine si ieseam prost sau ma faceam de ras. Am decis sa nu mai deschid gura doar pentru a evita orice suferinta.
Situatia asta a durat ani de zile si eram o VICTIMA. NImic bun nu s-a intamplat pana cand intr-o zi, citind un material de dezvoltare personala am gasit acolo 2 lucruri unul langa altul:
1. Tot ce ai acum este rezultatul deciziilor tale din trecut. Asuma-ti responsabilitatea complet.
2. Cea mai mare avere pe care o ai este PERSONALITATEA TA. Educ-o zilnic si lucrurile bune vor veni la tine.
Acum, dupa 7 ani de cand am citit acele randuri viata mea este schimbata cu 180 de grade. Inainte de a trece la pasul de actiune pe care eu l-am facut si iti recomand sa il faci si tu, vreau sa iti povestesc despre ce inseamna o victima. Daca ai aceasta atitudine scapa IMEDIAT DE EA. Daca e cineva in jurul tau cu aceasta atitudine IZOLEAZA-TE de acea persoana. Nu ma intereseaza daca e propria ta mama sau propriul tau tata. Victimele trebuie sa is idea cu capul de pereti de suficiente ori pana sa isi invete lectia responsabilitatii. Daca vrei sa le ajuti, o faci pe timpul, energia si pana la urma propria ta fericire.
Victimele
Plin de alibiuri si de scuze, pe nimeni nu mintim mai frumos si mai convingator decat pe noi insine. Oamenii sunt printre putinele fiinte care au abilitatea de a invata din experienta altora si in toata istoria omenirii vedem cat de drastic a fost esecul in a face lucrul acesta.
Cei mai mulţi dintre noi au pregătite scuzele înainte de a cunoaşte rezultatul.
La sfârşitul cartii sale Think And Grow Rich (De la idee la bani), Napoleon Hill are o lista cu scuze pe care oamenii le invoca. Ai auzit vreodată pe cineva spunand asta – sau poate ai spus chiar tu:
Daca as avea bani…
Daca nu as avea familie si copii…
Daca as avea o educatie mai buna…
Daca as avea timp…
Daca as fi sanatos…
Daca ceilalti m-ar intelege…
Daca ar fi conditii diferite…
Daca m-as putea intoarce in timp…
Daca nu mi-ar fi frica de parerea lor…
Daca as avea o sansa…
Daca mi s-ar da o şansa…
Daca as avea o slujba mai buna…
Daca altii nu ar avea ciuda pe mine…
Daca nu s-ar intampla nimic care sa ma opreasca…
Daca as fi mai tanar…
Daca as putea face ce vreau eu…
Daca m-as fi născut bogat..
Daca as cunoaste oamenii potriviti…
Daca as avea talentul pe care alti oameni il au…
Daca nu as fi ratat oportunitatile care le-am avut…
Daca oamenii din jur nu m-ar enerva…
Daca cineva m-ar ajuta…
Daca as trai in alta tara sau alt oras…
Daca as avea personalitatea pe care o vreau…
Daca nu as mai avea datorii…
Daca aa putea sa incep…
Daca nu as fi esuat…
Daca as sti cum…
Daca nu s-ar opune toata lumea…
Daca nu as avea asa multe griji…
Daca mi-ar cunoaste lumea abilitătile…
Daca oamenii nu ar fi asa prosti
Daca as avea incredere in mine…
Daca nu as avea ghinion…
Daca as fi fost nascut sub o stea norocoasa…
Daca nu ar fi adevarat ca "asa este viata si nu putem schimba nimic"…
Daca nu as fi avut un "trecut"…
Daca as fi avut afacerea mea…
Daca oamenii m-ar asculta…
Sau DACA – iar acesta este cel mai mare dintre toti 'DACA' – as fi avut curajul sa ma vad asa cum sunt in realitate, as fi aflat ce anume nu este in regula cu mine si as corecta acel lucru. Apoi poate as avea ocazia sa profit de pe urma greşelilor mele si sa invat ceva in urma greşelilor celor din jur.
Si acum poate as fi unde imi doresc sa fiu, DACA as petrece mai mult timp analizand si corectand defectele mele si mai putin timp cautand scuze sa le acopar.
Si eu pot veni cu multe scuze pentru fiecare ocazie cand nu am făcut nimic ca sa imi rezolv problemele, si toate suna bine si impresionează. Dar nu sunt adevărate.
Pentru a avea ceea ce vrei tu in viata e foarte important sa ai curajul sa lasi deoparte cateva din lucrurile pe care le-ai invatat pana acum si sa fii dispus sa te schimbi.
Am vorbit cu o femeie psiholog de la penitenciar, care a zis ca principala problema cu care se confrunta cand discuta cu detinutii e sa-i faca sa isi asume responsabilitatea pentru faptele lor, deoarece abia apoi pot ajunge la cauzele si motivele pentru care omul a ajuns la puşcărie. Abia apoi pot sa incerce sa-si rezolve problemele.
Ce fac 95% din detinuti?
Afirma foarte convinsi ca nu sunt vinovati.
Alţii sunt vinovaţi si detinutul e doar un tap ispasitor. Soarta e de vina! Părinţii sunt de vina! Societatea e de vina! EU SUNT NEVINOVAT!
"Imi asum responsabilitatea si vreau sa invat", asta nu spune niciun muppet care face pe "victima".
Poti sa iti asumi responsabilitatea, sau nu, sa dai vina pe parinţi, soarta sau sa zici: „asta sunt, asta am si vreau sa fac tot ceea ce e posibil sa schimb lucrurile in favoarea mea."
Nu e nimeni vinovat. Decat tu.
Victimele sunt acele persoane care nu doresc sa isi asume responsabilitatea pentru viata lor si care cred ca toate lucrurile li se intampla pur si simplu, iar ei nu pot face nimic.
"Ceilalti imi fac rau si eu nu pot sa fac nimic pentru mine." Nu isi asuma responsabilitatea. Victimele invoca situatiile trecute pentru a-i face pe altii sa se simta prost si vinovati pentru ei si situaţia lor.
Lucruri de genul "Din cauza ta bla bla bla "
Victimele aduc multa drama in viata lor si a celor din jur, joaca "teatru" si, mai mult, nu isi dau seama ca-i indeparteaza pe oamenii de succes si pe cei cu fire optimista de langa ei.
Asa cum am discutat mai devreme, stări mentale negative sunt folosite pentru a atrage atenţia, ceea ce poate face ca o persoana sa devină dependenta de acest fel de atenţie.
Cand faci pe victima simţi ca exista forte externe, independente de voinţa personala, care cauzeaza experienţe negative in viata ta. Un fel de dat al sortii, de fatalitate. Lucrul acesta te face sa iti vezi viata ca pe o experienţa pasiva, in care tu esti un simplu pion, prins la mijloc, si nu poti face nimic. Lucrurile ti se intampla, te pun in fata faptului implinit nu esti tu acela care le controleaza; nu esti tu cel care face lucrurile sa se intample. Nu esti tu cel ce detine puterea.
O astfel de atitudine e foarte atragătoare pentru unii oameni, din urmatoarele motive:
Este un răspuns comod la esec. Sa spui ca nu esti vinovat cu nimic este mai uşor decat sa accepţi responsabilitatea pentru ce nu merge bine in viata ta. Cel puţin in mintea ta negativul se scutura de pe tine si cade pe altceva sau altcineva.
Cand esti victima nu trebuie sa faci niciun efort sa schimbi lucrurile. Nu e vina ta, de ce sa schimbi ceva?
Primeşti atenţie si mila, care este mai buna decât niciun fel de atenţie.
Cei care isi traiesc viata ca victime devin experti in a manipula alti oameni prin sentimentul de vina si alte emoţii. Unii invata sa fabrice povesti dramatice pentru a atrage mila oamenilor bine intenţionati si pentru a profita in vreun fel de pe urma lor, emotional si material.
Iti permite sa folosesti o gandire irationala bazata pe ipoteza ca viata ar trebui sa fie corecta pentru toti, iar asta duce la foarte multe dezamagiri.
Asta in loc sa foloseşti o gandire logica, obiectiva, care duce la nişte concluzii suparatoare despre propria persoana, dar care sa te ajute sa corectezi defectele si sa devi o persoana mai buna.
6. In final, sindromul victimei poate fi un tipar puternic imprimat in gandirea si atitudinea unei persoane si care e invatata din copilarie,
la parinţi, prieteni sau apropiati. Victimizarea invatata este singurul fel in care o persoana vede lumea, asa ca totul este interpretat sa
potrivească cu eterna nedreptate si cu emotiile negative. Chiar lucrurile pozitive sunt imbrăcate intr-o lumina negativa, gasindu-se
motive ascunse pentru aceasta. Victima este atat de obişnuita sa i se întample lucruri negative, incat nu poate crede ca i se pot intampla
lucruri bune.
Ca o concluzie: sa fii o victima in viata nu iti va imbunatati niciodată viata, pentru ca deja ai renunţat la eforturile de a face ceva. Aruncând vina pe forte externe, le dai acestora toata puterea si ramai fara posibilitatea de a schimba situaţiile in bine.
Primul pas pentru a trece peste o experienţa negativa este sa iti asumi partea de responsabilitate, invatand din greseli si acceptand ca ti-ai asumat un risc pentru ca a meritat iar ceea ce doreşti sa obtii, daca merita, merita tot efortul tau.
Denis Waitley s[une ca statuia libertatii ar putea avea langa ea statuia responsabilitatii. Nu exista libertate fara responsabilitate
Pana acum am vorbit despre atitudinea potrivita.
Acum sa vedem ACTIUNEA potrivita.
Vreau sa iti spun un lucru interesant despre mintea umana. Stiai ca imagine ape care o avem despre noi este determinate de performantele pe care le avem? In momentul in care facem o actiune, ca de exemplu vorbitul cu o persoana necunoscuta, in functie de rezultatul acelei actiuni in mintea noastra incepem sa ne vorbim noua insine singuri cu un volum intre 600 si 800 de cuvinte pe minut pentru a explica acel rezultat al nostru.
Daca rezultatul este ca am fost respinsi, mintea incepe sa argumenteze:" nu esti destul de bun", " impresia pe care o lasi oamenilor e proasta", :" nu mai intra in vorba cu oameni necunoscuti pentru ca vei avea de suferit". Astfel se formeaza imaginea de sine, care evident este una slaba si care nu ajuta cu nimic.
Daca rezultatul acelei actiuni este bun, mintea incepe si vorbeste:" esti o persoana de success, lumea te place si vrea sa fie alaturi de tine". Imaginea de sine acum este una pozitiva si care are sanse mari sa aduca rezultate din ce in ce mai bune.
In cartea sa, Psihologia invingatorilor, Denis Waitley vorbeste despre sportivi olimpici, cosmonauti si piloti de avioane. Acesta poveste cum acesti oameni nu isi permit nici cea mai mica greseala in actiunile lor. Pentru a avea performante exceptionale acestia folosesc VIZUALIZAREA SI AFIRMATIILE .
Adica inchid ochii si repeta de sute si mii de ori cu puterea mintii actiunea pe care urmeaza sa o faca. Astfel, cand ajung la actiunea propriuzisa e ca sic and o fac pentru a suta sau a mia oara.
Mintea nu face diferenta dintre realitate si imaginatie.
Exercitiu: Imagineaza-ti o lamaie taiata in jumatate. Imagineaza-ti cum iei o jumatate de lamaie si cum lingi lamaia. Simti sucul acru in gura? Daca ai facut exercitiul bine, probabil ai inceput sa salivezi. Cu toate ca nu exista o lamaie acum langa tine. Mintea nu face diferenta intre realitate si imaginatie.
Concluzia este sa repeti in imaginatie actiunea pe care vrei sa o duci la maiestrie.
Repeta-ti zilnic ce fel de om vrei sa fii.
Repeta-ti zilnic ce vrei sa ai.
Repeta-ti zilnic cum este stilul tau de viata ideal si asa va fi.
Tine minte ca niciun scop pus de altii pentru tine nu te va motiva si nu te va misca spre actiune ca un scop pe care tu ti-l pui.
Daca iti asumi responsabilitatea si vizualizezi zilnic ceea ce vrei sa ai, nu vei avea deloc rezultate fara AUTO DISCIPLINA.
Fa in fiecare zi ceea ce e foarte important sa faci.
1. Scoate din vocabulatul tau cuvintele "Trebuie" si "Nu pot"
2. Obiceurile pe care le ai iti decid viata. Ai cuvantul meu. Formeaza-ti obiceiuri noi ACUM. Aici ai o mana mare de ajutor pentru asta: Puterea ta interioara
3. Asuma-ti creditul precum si vina pentru deciziile si actiunile tale zilnice. Asuma-ti responsabilitatea deplina.
4. Recompensele tale in viata vor fi pe masura eforturilor tale. Fa efort!
5. Relaxeaza-te si invata sa faci meditatie. Pe termen lung iti va adduce beneficii enorme pentru sanatatea ta fizica, emotional si mentala.
Te astept sa discutam despre victime si responsabilitate. Ai in jurul tau astfel de oameni? Poate chiar tu nu iti asumi toata responsabilitatea? Lasa un coment mai jos si am sa raspund.
In continuare ai linkuri de la pozele din bootcamp-ul trecut:
Urmeaza si filmele, saptamana viitoare.
Luni de la ora 19 am sa tin un webinar pentru Avantaj la Start in care voi vorbi despre noua mea carte, Personalitate alfa – descopera comoara ascunsa din tine, carte care va fi gata in aproximativ 3 saptamani.
Sunt doar 20 de locuri pentru ca atat permite in acest moment conexiunea celor de la Avantaj la Start. Totusi, webinarul va fi inregistrat si voi trimite link celor inscrisi la newsletter-ul meu. Aici e linkul: Webinar Pera Novacovici. Fi acolo cu 15 minute inainte de incepere ca sa ai o sansa reala sa asisti live.
Spor la treaba in dezvoltarea personalitatii tale. Ea iti va aduce tot ceea ce visezi.
Eu sunt aici si lucrez pentru mine si pentru tine,
Pera Novacovici
25 de răspunsuri
DEOSEBIT ACEST ARTICOL BRAVO SCRI NUMAI ADEVARURI CU STIMA
Imi place articolul, ma regasesc printre randuri si o sa aplic tot ce scrie acolo.
Mii de multumiri pt ca ne ajuti. Apreciez enorm ceea ce faci pt noi.
Si abia astept sa apara noua ta carte.
MI-A PLACUT ,CA INTODEAUNA
Ideea de baza a articolului tau: Viata ii rasplateste pe cei care actioneaza.
Citesc, aprob, recunosc, ma mustru, toate imi par simple si la indemana dar sunt in continuare propriul meu obstacol. Stiu ca sunt singurul responsabil si datornic al persoanei mele dar continui sa tergiversez actiunile.
Cea mai mare avere este personalitatea mea. Foarte frumos spus. Dar cred ca am ingropat-o. Prin spusele tale mi-am adus aminte de pilda talantilor, despre sluga care si-a ingropat talantul de frica sa nu-l piarda iar la intoarcerea stapanului darul sau i-a fost luat si dat celui care avand 5 a castigat 10. Iar el a fost aruncat in intuneric. In intuneric suntem atat vreme cat nu ne investim darul si probabil tot intunericul ne va fi si rasplata.
Deci cei rasplatiti nu sunt cei care stiu, care inteleg, care vad ci cei care ACTIONEAZA.
Mi-ai dat un suflu nou pentru saptamana care urmeaza.
la timpul si momentul potrivit acest articol pentru mine…undeva in adancul meu le stiam dar mi-am reamintit..faina articol!!!
Draga Pera,
Cu rusine ma simt dator sa recunosc faptul ca rareori imi fac timp sa accesez site-ul tau, iar azi cand am facut-o m-am bucurat mai mult decat oricand. Poate deoarece saptamana ce a trecut a fost una in care o schimbare a atitudinii mele a fost absolut necesara pentru mine, si de asemenea a fost nevoie sa actionez in sensul in care noua mea atitudine ma ghida.
Ma bucur si in acelasi timp iti multumesc pentru ceea ce faci… pentru oameni!
Uneori dupa ce citesc astfel de… hai sa le spunem "puncte de vedere ce largesc orizonturi", ma cuprinde un sentiment de ciuda… mi se trage asa o cortina in fata pe care scrie "Daca as fi fost in Timisoara… probabil as fi putut sorbi o cafea cu omu' asta, si as fi putut sa absorb mai multa informatie dintr-asta oarecum vitala"
Ei bine, DA! Avem nevoie de oameni care sa ne spuna despre ATITUDINE si despre A ACTIONA asa cum tu sti sa o faci. Multumesc din din nou!
Cu deosebit respect,
George Breban
Felicitari pentru articole, de fiecare data astept cu nerabdare newsletter-urile tale. Avem multe de invatat din ele. Totodata apreciez faptul ca nu esti axat doar pe un castig material din activitatea ta, ci majoritatea materialelor sunt accesibile tuturor celor interesati. Numai bine si la cat mai multe realizari!
Citesc cu mare placere articolele tale , recunosc, nu chiar pe toate si dau vina pe timp.Apreciez ceea ce faci pe specializarea aleasa – PSIHOLOGIA.Felicitari !
ff bun articolul , l`am citit si`n cartea ta "Personalitatea Alfa" 🙂
insa nu`nteleg un lucru : am vaz ca multi or scris pe siteu` cu arta seductiei ca la o abordare daca fata te refuza sa dai vina pe ea ..ea nu`i destul de buna pt tine ,iar tu sa nu fii de vina cu nimic . Deci lamureste`ma si p mine ca nu`teleg ..in viata de zi cu zi i bine sa`ti asumi responsabilitatea pt tot ce ti se`ntampla iar acolo nu ?
i doar un fel de gandire asta cu abordatu` ?
demult ma rodea gandu` asta dar cu articolul asta mi`am amintit si`am zis ca poate m`ajuti sa`nteleg 🙂
Ms anticipat !
Multumesc tuturor pentru aprecieri si feedback. Invat de fiecare data de la voi enorm de mult.
@ Style X – Responsabilitatea e foarte important sa ti-o asumi pentru tot ceea ce sta IN PUTEREA TA.
Nu e nevoie sa iti asumi responsabilitate pentru temperatura de afara
Cand abordezi o fata e bine sa iti asumi responsabilitatea pentru tot ceea ce tine de tine, imagine, comportament, atitudine si sa nu iti asumi responsabilitatea pentru raspunsul pe care ea ti-l va da. E dreptul ei sa raspunda oricum vrea.
Spor la treaba
mama da vina pe toti (pe parinti,pe sot,pe copilarie etc) cand sunt eu in preajma da vina pe mn,chiar daca a pierdut tramvaiu sau orce greaseala ar face ea :))
ce sa fac?sa plec de acasa
sa ma mut cu chirie?
Mi a prins foarte bine articolul…mii de multumiri!
BRAVOOO!!! Ma bucur ca mai sunt oameni cu speranta si oameni care apreciaza gestul…BRAVO
Pera, e prima data cand dau comment pe site-ul tau. Primesc tot timpul mail-uri de la tine si vreau sa iti multumesc enorm pt ca am doar 17 ani si cica sunt tanar si nelinistit si nu ar trebui sa imi arda mie de psihologie la varsta asta ci "de altele" dar la lenea mea (care am impresia ca e ca o boala printre multi copii din ziua de azi) nu cred ca as intra din propria initiativa pe site sa caut noutati (stiu ca nu e bine). Acum aproximativ 2 ani am avut o revelatie ca trebuie sa incep sa lucrez la personalitatea mea tot timpul din bine sa o transform in mai bine, nimeni nu m-a ajutat cu sfaturi sau incurajari…pur si simplu am inceput sa gandesc ceea ce e un lucru bun dar am ajuns sa nu fiu multumit pe deplin cu mai nimic, totdeauna pt ca se poate mai mult vreau mai mult. De ex. am o iubita extraordinara care face multe pentru mine si ma enervez ca pur si simplu nu sunt multumit total niciodata si nu pot sa ii fiu complet recunoscator si trebuie s-o mint…Acum un an am dat peste filmul The Secret care bineinteles mi-a dat o noua perspectiva asupra vietii si un curaj si o incredere uimitoare sa fac tot ceea ce ma face fericit, care mi-a adus multe lovituri si belele dar imi amintesc placut de vremurile acelea acum…P.S. stii regula de 3 secunde? 🙂 alaltaieri aproape mi-am rupt piciorul din cauza ei ^^
Acum…am citit abia jumatate din articolul tau de mai sus (partea cu atitudinea) dar nu m-am putut abtine sa nu iti scriu mai intai: eu sunt o persoana care tot timpul imi asum partea mea de responsabilitate daca am facut ceva si pot spune ca in societate nu e tocmai bine totdeauna pt ca de cele mai multe ori se cauta un vinovat pt "greseala comisa", iar daca din 3 unul este constient si isi asuma partea lui de responsabilitate vina cade asupra lui iar ceilalti 2 scapa. Am experimentat destul asta la scoala si mi-am cam luat-o pe cocoasa :)), concluzia care am traso eu: Asumati responsabilitatea, dar responsabil.
Despre partea cu victimele acum, nu cred ca am fost "o victima" niciodata, multumita lui Dumnezeu am avut parte de parinti extraordinari si de o minte care gandeste, dar totusi, chiar ieri am realizat ca obisnuiesc, nu neaparat constient, sa manipulez lumea din jurul meu (prieteni, parinti, profesori, iubite) mai mult prin sentimentele puternice dar negative (vina, mila etc.)…asta ma face si pe mine o victima?
P.S.
Mi-a crescut inima si am inceput sa lacrimez cand am vazut "1. Scoate din vocabulatul tau cuvintele “Trebuie” si “Nu pot”"…de foarte mult timp incerc sa imi educ persoanele din jurul meu (cum ii educam asa ii avem, include parinti si sefi da) ca NU EXISTA "nu pot" sau cuvantul "nu"..fiecare "nu" care il avem in minte inseamna un blocaj in creierul nostru. Stiti bine ca noi gandim doar cu 10% parca din creierul nostru, nu v-ati intrebat niciodata de ce doar cu atat si de ce sa nu incepem sa evoluam (cu totii nu doar unii) sa intrecem aceasta bariera? Singurul om de care am auzit ca isi folosea mai mult este Einstein. Si ca tot am spus de evolutie, parerea mea, dupa cum "nu pot" nu exista nici "asa sunt eu (urmat de: si nu pot bla bla bla)" la fel mi se pare o prostie. Noi ca persoane suntem intr-o continua evolutie! Asa sunt eu "acum"…in urmatorul moment se prabuseste un avion pe casa din fata blocului meu si ma schimb la 180 de grade, incep sa pretuiesc viata mai mult, incep sa o traiesc mai bine pt ca am vazut cat de fragila este.
Iti multumesc Pera mi-ai luat o piatra de pe inima, eu nu stiu cati oameni am reusit sa-i fac sa creada ca nu exista "nu se poate", in orice caz putini dar tu prin intermediu site-ului si toti care iti citesc acest articol au incredere in tine si sunt persoane "deschise la minte" acum vor sti :). Ma simt ca si cum am triumfat cu ceva, am aprobarea ca nu am vorbit prostii pana acum.
Si, as vrea mult sa mai vorbesc cu tine nu doar prin commenturi, daca tot am inceput sa scriu…ajung acusi la facultate si nu sunt inca decis 100% ca vreau psihologia, poate ma ajuti in privinta asta :).
Ah si daca imi permiti…ge0rge, nu ai cum sa pleci de acasa, eu daca as avea problema ta in primul rand m-as izola de rautatile care ma ating cand mi le face (mama) iar cand cred ca sunt "blindat" as incerca sa o ajut dandu-i iubire. Nu pot sa cred ca exista pe lumea asta vreo persoana care sa nu reactioneze in bine cand cineva ii ofera iubire :). In ce mod o vei face ramane la alegerea ta.
Va multumesc.
6. Ia actiune acum, inainte sa ai toate structurile in loc sau tinzi sa procrastinezi pentru intodeauna 🙂
Super … in ce an de facultate mai esti, sau ai terminat?
Razvan
Poate daca te uitai mai mult la desene animate si ai fi citit ceva carti de beletristica si ceva filosofie nu ar mai fi fost nevoie sa muncesti atit de mult.
In fiecare articol al tau apare aproape osedant motivarea prin repetare.
Crezi ca daca imi repet de 50 de ori in fiecare zi ca sunt un om puternic, chiar o sa devin unu ?
Nu stiu ce sa zic, articolul e minunat , e motivant , te face sa strigi " heirup" , plec la actiune si imi asum responsabilitate.
Nu e un lucru rau sa fii responsabil si om de actiune , dar asta nu se obtine repetanduti zilnic ca trebuie sa actionezi sau sa fii responsabil.
Si exercitiul imaginar in care spui ca mintea nu face deosebire intre realitate si imaginatie , ………. da-mi voie sa nu fiu de acord, atunci de ce nu ne creiem o lume imaginara si sa traim in ea ?
Nu spun ca exercitiile imaginare nu ar ajuta la ceva dar la fel ca repetarea telului sa nu facem abuz de ele.
Scuzami stilul critic dar asta sunt eu si sper ca prin asta sa ajut cumva la munca pe care o depui si pe care o apreciez.
Bafta
pion…probabil ai auzit de jocul World of Warcraft. Sunt mii de copiii care traiesc in universul acela imaginar, se trezesc dimineata deschid calculatorul si incep sa joace pana seara tarziu daca pot. Spun asta pentru ca eram si eu dependent odata…uite inca un exemplu de trai intr-o lume imaginara :). Iar repetarea zilnica este defapt auto-sugestie care o poti folosi…daca iti repeti sa zicem frecvent „ba trebuie sa incep sa slabesc” pai la un momendat ai sa te saturi sa iti repeti si ai sa iei atitudine. La fel si cu „am sa fiu un om puternic”, daca tot iti repeti asta ai sa incerci automat din fiecare oportunitate sa faci in asa fel incat sa fii acel om puternic.
Totul incepe de la gand doar, apoi actiune, ideea cu auto-sugestie e sa iti programezi creierul sa faca ce vrei.
Sper ca am fost de folos sa clarific unele lucruri.
Buna acest articol este foarte bun pentru oameni ca mine care au vazut lucrurile altfel de astazi ma voi schimba multumesc pentru tot ce ace faci prntru aceasta comunitate cu stima
Victimizarea este o stare "cleioasa".
Nu inteleg cum unii oameni pot trai asa intr-o mlastina…
Victimizarea este o stare "cleioasa", unora le place sa traiasca in mlastini…
Extraordinar articolul!
Multumesc, Pera!
Pai cea mai mare victima sunt eu. Adica asa ma consideram pana acum. Mereu negativist, pesimist, cand cineva imi face un compliment zambesc pe moment, dupa care incep intrebarile, de ce mi-a zis asta?, ce urmareste?, sigur a zis-o ca sa obtina ceva de la mine, stie ca stau prost cu increderea si vrea sa m-ajute facandu-mi un compliment, dar de fapt nu crede ceea ce zice…e groaznic sa fii paranoic precum sunt eu.
Calculatorul mi se strica atat de des de-mi venea sa-l arunc pur si simplu pe geam. Am ajuns sa-i pun pe prietenii mei sa-mi cumpere obiecte pentru ca eu credeam ca atrag raul si sigur o sa nimeresc produsul defect dintre toate care sunt la magazin.
De astazi o sa schimb gandirea asta bolnava care mi-a mancat zilele pur si simplu.
Pera iti multumesc ca te-am descoperit.
Sunt de acord ca mintea este un instrument puternic la indemana celui ce o poarta …. dar…. lucrurile cred ca nu sunt chiar asa de simple precum le prezinti… daca ar fi fost altfel lumea toata ar trai o viata fericita…
E foarte interesant si de luat aminte, ca viata buna numai noi o putem face ,sa fim treji si sa luptam ptr viata noastra ,nu avem voie sa amortim sa negam altfel suntem niste ratati visatori .
There is noticeably a bundle to learn about this. I assume you made sure good points in options also.