Ridica-te, ridica-te, ori ti-ai uitat chemarea? – ep.3

Salut

In episoadele ce vin, voi face o lista care va cuprinde foarte concret si specific ce anume este acea comoara interioara despre care se tot vorbeste dar nu stim exact de unde sa o apucam.

Azi, vreau sa vorbim de una din aceste bogatii interioare, care determina rezultatele exterioare, si anume RABDAREA.

Pentru a avea o imagine completa si a intelege imaginea de ansamblu, daca nu ai citit episoadele 1 si 2 incepe cu ele, aici si aici.

Lipsa rabdarii

In loc sa aiba rabdare si sa ramana pe drumul evolutiei, invatarii si progresului pas dupa pas, cu esecuri si tot ce inseamna acest drum, foarte multi oameni vor lucrurile repede.

Nu exista repede in lucrurile valoroase cu adevarat pentru ca tocmai asta le face valoroase. Si nu a existat vreodata. Dar iti spun ce exista.

Exista sansa ca in loc sa petreci 3 ani cu rabdare, munca si smerenie ca sa obtii corpul ala de plaja, relatia aia de cuplu cu adevarat speciala sau veniturile pe care le visezi azi, sa petreci 10 ani de zile, sarind din oportunitate in oportunitate, cautand noul trend, scurtatura sau pastila magica iar dupa 10 ani sa te alegi doar cu 10 ani in plus adaugati la viata, la corpul fizic, cu niste rani sufletesti si o tona de dezamagiri.

Ce zici de asta?

Noi toti avem un creier de maimuta care vrea recompensa acum.

Atunci cand vei capitula in fata dorintei de a avea bani, iubire si orice altceva repede si cand vei cauta sa fii recunoscator pentru ceea ce deja ai in viata ta bun, pornind de unde esti, cu ce ai, muncind la lucrurile cu adevarat importante pe termen lung, care vor aduce toate beneficiile pe care ti le doresti peste cativa ani, doar atunci esti cu adevarat pe drumul cel bun.

Pana atunci, o frunza in vant frustrata pe oamenii care din cand in cand reusesc si ignorand dovada de sub ochii tai: succesul peste noapte al colegului de banca din generala a durat 15 ani sa se intample. 15 ani de munca, rabdare si pastrat directia.

De unde lipsa rabdarii?

Oamenii au o problema cu duratele si timpii de executie.

In filmul Rocky, exista 2 minute in care Rocky se antrenaza pentru marele meci. Se cheama montaj.

Te uiti la prea multe filme si prea putin la cum e viata.

In filmul Rocky, e un montaj de 2 minute in care sunt comprimate saptamani intense de antrenament pentru marele meci.

Dupa 2 minute in care sunt secvente cu Rocky alergand, boxand, facand flotari si tragand de fiare, Rocky urca scarile in glorie, in aplauzele unei multimi extaziate si gata, e pregatit de meci.

Chestia asta se cheama montaj.

Imi scriu oamenii: ”citesc despre relatii de 2 luni si inca nu am o iubita” sau ”am scris 4 articole pe blog si nu am inca destui cititori si feedback”.

Viata nu-i ca in filme, din montaj in montaj.

Ramai pe drum 6 luni, constant, actionand, observand feedback-ul si imbunatatindu-ti perfomanta cu fiecare repetare.

Asta-i singura cale. Calea maiestriei.

Calea scurtaturii e pentru maimutzici seduse de orice stralucire inselatoare ce distrage atentia de la ce conteaza cu adevarat.

A fost o zi, la 22 ani de ani, cand a trebuit sa capitulez.

Lupta era pierduta.

In 22 de ani de viata, incercasem cu toata energia si entuziasmul tineretii sa obtin acele lucruri care promiteau fericirea in lumea din care eu veneam: bani, respect, reputatie si femei frumoase.

Am incercat toate scurtaturile, am avut unele incercari jalnice si dupa ce m-am asezat un pic sa imi privesc viata de pana atunci, mi-am dat seama ca incercarile mele nu au sanse de izbanda.

Asa ca am capitulat.

Am incetat sa imi mai doresc lucruri si am inceput sa pretuiesc altceva.

Daca nu pot  sa am bani, statut social si relatiile pe care le visez, care sunt toate lucruri exterioare mie, ce pot face azi ca sa fiu fericit?

Viata iti preda una din cele mai importante lectii foarte devreme in viata si depinde doar de cate ori ai nevoie sa ramai corigent ca sa poti trece de acest examen.

Viata vrea sa te invete ca resursele exterioare sunt un moft, resursele interioare sunt comoara adevarata a fiecarei fiinte.

Si viata nu iti da nimic din lucrurile exterioare si astfel, in tine insuti incepe o uriasa batalie, un conflict interior: Ce este fericirea, cine sunt eu, care e scopul meu? De ce nu am ce vreau? Oare merit sau nu? De ce altii poti si eu nu?

Depresia, frica, anxietatea, nevroza si cate si mai cate stari interioare care te obliga sa privesti inauntru.

Si cu cat eviti mai tare sa privesti inauntru, cu atat mai mare suferinta in viata ta, cu atat mai mari lipsurile exterioare precum si depresia interioara.

Si intr-o zi, capitulezi.

Ai obosit, nu mai poti.

E ca si cand cetatea sufletului tau este atacata de valuri de monstrii si cu fiecare usa cazuta, cu fiecare zid doborat, tu esti nevoit sa te retragi, regrupezi si repliezi pana in ultima camera ce a mai ramas.

Simti ca sufletul tau moare, ca nu mai ai pentru ce sa lupti si ca totul este mult prea greu si in acel moment, pe ultima baricada a sufletului tau, cand ultimele ziduri sunt daramate si hoardele intunericului se pregatesc sa ia cu asalt si ultima reduta, cand esti ingenuncheat si lipsit de orice putere, o lumina puternica ce izvoraste chiar din locul in care esti cazut, pe ultima palma de teren ce iti mai apartine, se ridica o fiinta de lumina care iti vorbeste asa:

”Rezista, venim!”

Exista un loc in mine despre care nu stiam si intreaga viata m-a impins inspre acel loc din mine, ultimul refugiu, un sambure de lumina, caldura si putere ce nu poate fi distrus.

Si din acel loc, incepe renasterea ta.

Ce facem acum, cand tot ce credeam ca stim despre viata se dovedeste ca e gresit?

Cand tot ce am fost invatati am descoperit ca nu functioneaza?

Ca fericirea, iubirea, banii nu se obtin usor si inca nici nu stim cum le vom obtine?

Ei bine, pentru ca toate lucrurile exterioare pe care ni le dorim sunt in afara, la o distanta apreciabila, ce ne facem azi?

Azi ne vom trai viata cat de bine putem si vom face planul pe pasi zilnici.

Apoi, vom face fiecare pas zilnic pana cand pas dupa pas, creem obiceiuri noi, bune, care intr-o zi speram sa ne duca spre destinatia noastra si cel mai important lucru, nu ne vom bucura doar cand vom ajunge la destinatie ci ne vom bucura in fiecare zi, pentru fiecare pas facut in directia pe care ne-o dorim, spre obiectivele si visurile noastre.

Astfel, obtinem o stare interioara de implinire cu mult inainte ca lumea materiala sa ne ofere roadele ei.

Astfel, se creeaza primele premise pentru fericirea completa, interioara si exterioara pe care ne-o dorim.

Fiind bine inauntru, incepem sa fim mai relaxati, zambitori si fericiti si asta atrage.

Atrage oameni, situatii si oportunitati. Atrage magnetic si irezistibil.

Un plan simplu pentru a dobandi rabdarea atat de necesara, de a ramane pe drumul maiestriei si de a culege roade bogate din eforturile noastre, ar putea arata astfel:

1. Alege o cale
   

2. Angajament total pe acea cale
   

3. Dezvoltarea de obiceiuri productive pe acea cale
   

4. Asumarea procesului de invatare
   

5. Planuri si stabilirea de obiective
   

6. Puterea concentrarii si arta de a spune NU
   

7. Dreptul de a te razgandi
   

1. Alege o cale
   

Nu te mai gandi daca e cea mai corecta sau cea mai buna. Caile alese sunt mult mai importante din perspectiva a ce vei deveni si nu atat legate de unde exact vei ajunge. Important e sa alegi O cale, calea ta, aleasa constient, voluntar si din toata inima iar apoi…

2. Angajeaza-te total pe acea cale.

Ea este prioritatea ta numarul 1 in viata si restul lucrurilor sunt secundare, oricare ar fi ele. Cand pui pe acelasi palier de importanta mai multe lucruri, in acelasi timp, calitatea a tot ce faci scade. E un adevar dureros si chiar in lucrurile aparent imposibil de separat acest adevar se aplica.

Sa presupunem ca ai familie si in acelasi timp trebuie sa castigi bani pentru a sustine aceasta familie.

Vor fi momente cand familia va avea nevoie de tine si tu nu vei fi pentru ca trebuie sa lucrezi si vor fi momente cand vei petrece timp cu familia si vei pierde oportunitati si bani.

Astea nu sunt o problema cat timp iti asumi pierderea intr-un domeniu sau altul.

Problema e ca vrei sa le faci pe toate bine si le faci pe toate prost.

Si apoi iti pierzi si sanatatea.

3. Odata ce ai alea calea, ramai pe ea dezvoltand obiceiuri productive.
   

Inlocuieste obiceiurile proaste cu altele un pic mai bune si nu uita sa gasesti placerea si dragostea pentru activitatile alese. Nu poti fii productiv cu forta. Nu poti ramane angajat total pe un drum care te distruge, iti displace, pe care nu ai motivatia interna de a continua. Obiceiurile sunt actiuni pe care le faci fara sa te mai gandesti la ele, fara sa mai depui efort pentru a te apuca de ele si fara sa mai folosesti vointa ca si combustibil.

Ele pur si simplu se intampla natural.

Imagineaza ca asa cum mancatul e un obicei foarte necesar si natural, la fel poate fi cititul, dezvoltarea unei abilitati, repetitia, antrenamentul si exersarea.

4. Esecurile vor veni. Greselile vor veni. Cum le traiesti?
   

Ca si o rusine, devalorizare si pierdere sau ca pe o lectie invatata, sansa de a face mai bine repetarea urmatoare si un pas inainte spre a deveni un om mai pregatit, intelept, profesionist?

Procesul de invatare inseamna esecuri repetate, frecvente, pentru a ajunge sa executi bine o actiune.

Cum percepi esecul tine de atitudine, perspectiva si toate astea sunt….resurse interioare.

5. Frunza in vant sau tabla de sah?
   

Care este obiectivul tau, planul de a-l atinge pe pasi, care este primul pas si cand il faci?

Oamenii se sperie de obiective mari si nu se apuca de treaba cu anii.

Pentru a atinge un obiectiv pe care nu l-ai mai atins, nu vei fi niciodata mai pregatit pentru ca primul pas iti va aduce surprize, va fi nevoie sa refaci planul deci cu cat faci mai repede un pas, cu atat esti mai aproape de marele tau obiectiv.

Pas dupa pas, cu disciplina, asa se ating marile visuri si obiective.

6. Steve Jobs spunea ca secretul concentrarii
   

   lui pe ce conteaza, al prioritizarii, a stat in a spune NU foarte des, foarte multor oameni si oportunitati interesante, dar care nu erau prioritatea numarul unu.

Asta e tot.

Spune NU des. Ramai concentrat pe calea pe care ai ales-o. Pe calea ta.

7. Oricat de mult ai mers pe un drum gresit, intoarce-te.
   

Poti alege o cale in care sa crezi total, sa fii angajat pe ea si sa faci mari progrese, doar ca sa descoperi ca ceea ce ai invatat nou, ceea ce ai devenit, iti spune ca acum ai nevoie sa o apuci pe alta cale.

Da-ti voie sa te razgandesti daca busola ta interioara simte asta.

Nu conteaza cat de lung e drumul, cat de mult ai mers pe el. Castigul adevarat si real este ceea ce ai devenit, nu borna din drum pe care ai atins-o.

Pentru a avea rabdare si disciplina, e nevoie de ambele.

Asa ca incepe de undeva.

Care este calea pe care ti-o asumi complet si total ?

Care este calea maiestriei pentru tine?

Lipsa rabdarii, lipsa intelegerii maiestriei, este motivul foarte important pentru care multi oameni esueaza in tot ce isi propun, fiind nemultumiti de mai toate aspectele vietii lor.

Al doilea motiv, este cel putin la fel de important, in episodul 4.

O lista partiala despre ce contine comoara interioara. Despre ce ti-ar placea sa fie urmatorul episod? Lasa-mi raspunsul intr-un comentariu precum si cum stai cu rabdarea?

• Disciplina
• Capacitatea de a relationa
• Detasarea emotionala
• Perspectiva
• Ascultarea
• Iubirea
• Vocatia
• Non-judecata
• Entuziasmul
• Motivatia interna
• Concentrarea

Per aspera ad astra

Pera Novacovici