Te consider nefericit dacă nu ai fost niciodată nefericit

Timpul trece. Zboară. Şi tu cauţi calea uşoară doar ca să se dărâme peste tine toate necazurile vieţii.

Calea uşoară este capcana întinsă celor slabi pentru a cerne sita. Cum altfel am putea afla care sunt cei vrednici în această lume?

Tu, cel care ai ales calea celor slabi, te poţi întoarce din drum, oricât de departe ai mers pe calea greşită.

Întoarce-te acum, până când nu s-au scurs şi ultimele clipe din viaţa pe care ai câştigat-o cu atâta trudă şi muncă şi până când regretele sunt tot ce au mai rămas după o viaţă întreagă de om.

Am un model pentru evoluţie pe care îl folosesc chiar acum în viaţa mea şi funcţionează extraordinar.

  • A- de la admirație

  • R – de la referință

  • C – de la cărămidă

Primul pas îl găsești aici.

R – de la referință

Pentru a putea progresa în viaţă, pentru a simţi împlinirea sufletească ce vine doar atunci când ştim că suntem pe drumul corect al vieţii, adică drumul evoluţiei, avem nevoie de REFERINŢĂ.

Adică un standard pentru a ne putea face evaluarea.

Dacă fericirea şi scopul vieţii este evoluţia, de unde ştiu că am evoluat?

Ei bine, referinţa este absolut necesară.

Când vorbim de referinţe vorbim de două tipuri de referinţe:

Referinţele externe şi referinţele interne.

Să spunem că îmi propun un scop. Poate financiar, să câştig o sumă de bani. Suma pe care mi-o propun este referinţa mea.

Poate îmi propun un scop legat de sănătate, poate să slăbesc sau să îmi iasă analizele între anumiţi parametri care indică sănătatea mea. Aceşti parametri sunt referinţa mea, standardul meu actual de atins.

Poate vreau o relaţie de cuplu în care să pot spune că gradul meu de fericire este, pe o scară de la 1 la 10, 9 sau 10 zilnic. Acesta este standardul meu.

Referinţa internă.

Să spunem că nu îţi doreşti să te compari cu nici un standard exterior pentru a-ţi evalua progresul şi alegi să ai un standard intern. Poate nu vrei un milion de euro, poate nu vrei abdomen cu pătrăţele şi poate nu vrei un partener de cuplu ca în visurile tale cele mai curajoase.

Foarte bine!

Nu e nevoie să te compari cu nimeni şi nimic, dar atenţie! Ai nevoie de un standard şi un scop spre care să tinzi.

Am învăţat acest gen de referinţă extraordinar de bun de la Sorin Fritea, antrenorul meu de fitness.

Scopul meu personal nu este să fiu sportiv profesionist, şi mai mult, vreau ca atâta timp cât merg la sală şi sunt atent la ce şi cum mănânc, efortul şi timpul meu să fie valorizate la maxim.

Nedorind să mă compar cu alţi sportivi de performanță deoarece stilul meu de viaţă şi obiectivele nu coincid cu ale lor, mi-am setat ca referinţă să fiu mai bun în săptămâna de acum faţă de săptămâna ce a trecut, cu o unitate de măsură.

Asta înseamnă că îmi verific kilogramele, greutăţile pe care le ridic şi efortul cardio astfel încât să mă asigur că săptămâna aceasta sunt mai bun faţă de rezultatele mele de săptămâna trecută.

Astfel, progresul este permanent şi acesta este singurul meu obiectiv. Sănătate de fier, energie şi progres permanent.

Aşa arată caietul în care notez de 3 ori pe săptămână ce am făcut la sală şi zilnic ce mănânc. Astfel, ştiu tot timpul unde mă aflu şi care este obiectivul spre care ţintesc.

 

IMG_3147

Dacă în schimb îţi doreşti să iei medalia de aur la olimpiadă şi să depăşeşti recordul mondial, logic este să cunoşti care este recordul precedent şi să ţinteşti să îl depăşeşti. Aşadar, eşti nevoit să alegi un standard extern de referinţă şi e perfect în regulă.

Ei bine, în orice domeniu al vieţii poţi avea ambele tipuri de standarde.

Intern şi extern, în funcţie de ce obiectiv ai.

Dacă doreşti un rezultat finit şi concret, cel mai probabil îţi setezi o limită de timp şi o referinţă externă.

Dacă doreşti să mergi în ritmul tău fără să te intereseze altceva, atunci e foarte bine să îţi setezi o referinţă internă.

Nu poţi progresa şi evolua, deci nu poţi să fii fericit, fără a avea referinţă.

De unde ştii că azi eşti un om mai bun ca ieri? Că anul acesta eşti un om mai bun decât anul trecut? Dacă involuezi şi viaţa ta merge spre prăpastie sau evoluezi şi mergi spre vârfuri?

De unde ştii dacă e nevoie să corectezi cursul pentru că eşti pe un drum greşit sau poţi călca acceleraţia?

Nu ai cum să ştii dacă nu măsori într-un fel.

În viaţă, totul este în mişcare: fericirea în relaţia de cuplu, banii, sănătatea, şi întreaga noastră viață se mişcă permanent. Nu o putem bate în cuie şi apoi să mergem liniştiţi la culcare că vom găsi lucrurile la fel când ne trezim.

Aşadar, pentru o viață fericită ai nevoie de referinţă.

Pe o scară de la 1 la 10 cât de adevărată este afirmaţia ”Progresul se măsoară doar cu tine însuţi?”

Cum mă asigur că voi progresa permanent?

Cum ştiu că progresez aproape de potenţialul meu maxim, că optimizez ceea ce am?

Ce obiective urmăresc?

Înainte de a încheia acest pas, vreau să îţi spun, că dincolo de toate, ai nevoie de evoluţie, de referinţă şi de a te arunca singur în focul luptei pentru că soarta se ia la trântă doar cu cei mai puternici, iar peste cei slabi trece cu dispreţ.

Ascultă cuvintele lui Seneca de acum 2000 de ani:

“De succes au parte şi oamenii de rând şi spiritele comune; în schimb, puterea de a ţine sub control nenorocirile şi temerile omeneşti ţine de caracterul unui om mare. Eşti un om mare: dar de unde să ştiu asta, dacă soarta nu ţi-a dat prilejul să-ţi arăţi meritele? Ai venit să concurezi la jocurile olimpice dar nu mai este nimeni acolo, în afară de tine. Câştigi cununa, dar nu victoria. Ai felicitările mele, dar nu ca om puternic ci ca unul care a dobândit o funcţie.

La fel i-aş spune şi omului bun, dacă nici o întâmplare mai dificilă nu i-a dat măcar o ocazie în care să-şi poată arăta tăria de caracter: te consider nefericit pentru că nu ai fost niciodată nefericit. Ai trecut prin viaţă fără ca măcar să ai un adversar. Nimeni nu va şti de ce ai fost în stare, nici măcar tu însuţi. Este nevoie, într-adevăr, să experimentezi ca să ajungi să te cunoşti. Nimeni nu a aflat ce poate decât fiind pus la încercare.

Aşa se face că unii, ieşind singuri în întâmpinarea nenorocirilor, li s-au expus şi au căutat un prilej prin care virtutea lor, alminteri menită să se piardă în obscuritate, să strălucească.”

C – de la cărămida zilnică

Drama mea era că nu ştiam cât de mult să trăiesc prezentul şi cât de mult să fiu atent la viziunea de viitor, la planuri şi la strategie.

După 30 de ani în care trăiam foarte puţin clipa prezentă şi eram tot timpul cu mintea în viitor la ce o să fie, cum vom face şi visam permanent fără să am rezultate concrete în viaţa de zi cu zi, am decis să schimb lucrurile.

Nu ştiam însă care este doza potrivită.

Cât trăiesc în prezent clipa şi cât mă ocup de viitor astfel încât prezentul ce urmează să fie mai bun decât prezentul actual?

Ca să construim pe ce am discutat deja.

  • Admirăm

  • Ne alegem referințele

  • Și apoi trăim și muncim

Filozofia adoptată de mine care m-a facut extrem de împlinit este C-ul de la cărămidă.

Cărămida în fiecare zi.

Orice proiect, vis sau obiectiv al nostru care ne entuziasmează, durează ca să prindă viaţă, formă şi să fie dus la îndeplinire.

Putem asemăna orice cu o casă, o clădire, o construcţie.

Am observat că mă duc liniştit la culcare dacă ştiu că am pus o cărămidă în fiecare zi.

Aşadar, nici nu trece o zi fără să pun o cărămidă, dar nici nu muncesc până la epuizare punând cărămizi pentru că s-ar putea să păţesc ca şi omul din Irvin Yalom:

„Imaginaţi-vă un grup fericit de cretini care muncesc. Cară cărămizi pe un câmp deschis. În momentul în care au terminat de pus cărămizile una peste alta la un capăt al câmpului, încep să le transporte la capătul opus. Asta continuă fără încetare şi, câte zile are anul, ei sunt ocupaţi cu acelaşi lucru. Într-o zi, unul dintre cretini se opreşte pentru suficientă vreme ca să se întrebe ce face. Îşi pune problema scopului pentru care cară acele cărămizi. Iar din acel moment nu mai e la fel de fericit cu ocupaţia sa cum fusese înainte.

Cretinul care cară cărămizile sunt eu.” (Irvin D. Yalom, Psihoterapie existenţială, ed. Trei, Bucureşti, pag. 485)

Primul lucru în această filozofie e să decid care este construcţia pe care mi-o doresc.

spunem am sport, business şi relaţii de cuplu. Adică vreau sănătate, bani şi iubire.

Cum fac pot pune o cărămidă zilnic?

Păi înseamnă fac sport şi mănânc atent. îmi aleg oameni pe care îi admir şi îmi aleg standarde, fie interne sau externe, cum am scris mai sus.

Înseamnă lucrez la business-ul meu 2 ore sau 8 pe zi, alegând business-uri şi oameni pe care îi admir şi alegândumi referinţe.

Înseamnă educ pe seducţie, relaţii, comunicare, iubire şi/sau fiu atent zilnic la relaţia mea, admirând relaţii aşa cum mi dori şi eu şi setând standarde de calitate.

Dacă pot bifa aceste cărămizi, pot spun am făcut ceva azi pentru visul meu şi fericirea mea viitoare. Pot fac orice îmi doresc în restul zilei pentru GARANTAT, voi ajunge la destinaţie.

Dacă am o construcţie de 1000 de cărămizi şi pun una pe zi, în 1000 de zile termin. Depinde de mine, evident dacă vreau pun 50 pe zi, sau una.

În acelaşi timp, am observat viaţa este o continuă construcţie şi muncind prea mult, permanent, uiţi trăieşti experienţele vieţii, care sunt EXTREM DE importante.

spune, cele mai importante.

Viaţa înseamnă a clădi poduri peste râuri care seacă” ne spune G . Benn, pentru avem nevoie învăţăm pe toate construcţiile noastre se va aşterne praful pe ele.

Averile, relaţiile, corpul nostru fizic, vor fi praf şi pulbere uitată.

Cu ce rămânem?

Cu lecţiile învăţate în viaţă, cu experienţele trăite.

Viaţa este despre ceea ce devenim în timp ce obţinem lucrurile. Nu contează câţi bani fac, ci ce am devenit făcând acei bani. Nu contează cât sport fac sau cum mănânc, ci ce anume am devenit în acest fel. Nu contează ce relaţii am şi cât durează, ci ce am devenit la sfârşitul lor.

Aşadar, trăiesc şi clădesc. bucur şi muncesc. Alternez zilnic între cele două. Astfel şi evoluez şi trăiesc clipa prezentă. Astfel, împac ambele aspecte importante ale vieţii.

Prezentul și viitorul.

Prezentul ca să trăiesc viaţa aici şi acum cu ce am la dispoziţie, viitorul pentru ca prezentul ce vine să îmi ofere o bogăţie a experienţelor şi mai mare.

 A- admirația este psihologia evoluției

 R – referința este matematica evoluției

 C – cărămida este filozofia evoluției

Împreună, sunt modelul ARC de evoluţie sănătoasă şi rapidă.

Admiră pentru a dezvolta şi trezi la viaţă calităţile admirate la alţii şi în tine, alege referinţa pentru a avea standard şi a putea măsura progresul astfel încât să atingi obiectivele şi să ai direcţie, să nu pluteşti în derivă. C este pentru a îmbina armonios trăitul clipei cu toate emoţiile şi stările sufleteşti împreună cu viitorul, planurile, strategia şi viziunea care te vor face un lider, un alfa, un om adevărat.

Când nu trăiesc prezentul, nu fac cel mai important lucru. Nu trăiesc exeriențele, singurele care îmi dau maturitate, înţelegere şi înţelepciune astfel încât să fac alegeri mai bune care îmi aduc mai multă fericire şi împlinire.

În acelaşi timp, dacă trăiesc clipa în exces şi nu plănuiesc viitorul care va deveni într-o zi prezent, îmi pregătesc o viaţă plină de încercări şi greutăţi de care nu aş avea nevoie. Poţi să evoluezi trăind în iubire şi împlinire mai rapid decât repetând aceleaşi suferinţe din nou şi din nou pentru că nu ai pregătit terenul unui viitor mai bun.

“Niciun antreprenor, când pune bazele unei afaceri, nu ştie cu adevărat dacă ideea lui este viabilă. Nu există idee bună sau proastă, ci doar idee netestată încă. Cu cât accepţi asta mai repede, cu atât te poţi concentra pe ce este important cu adevărat. Succes!” – Daniel Zărnescu

Mesajul din citatul de mai sus este: ÎNCEPE!

Aproape întotdeuna soluţiile la probleme noastre sunt la un nivel mai înalt decât nivelul la care există problema. A spus-o Einstein:

”O problemă nu poate fi rezolvată la acelaşi nivel de gândire la care a fost creată problema”.

De exemplu, dacă sunt gras, nu e din cauză că mănânc. Mănânc pentru că am o problemă la un nivel superior foamei sau stomacului. Poate sunt stresat, poate lipsit de iubire, poate mâncarea este prietena mea şi refugiul meu, medicamentul care îmi alină o stare sufletească ce ascunde ceva.

Nu voi rezolva problema micşorându-mi stomacul, nici încercând diete spartane care doar mă voi distruge mai rapid. Soluţia este la un nivel superior, în minte, emoţii sau spirit.

La fel cu orice alt lucru din viaţa noastră. Dacă sunt sărac nu e pentru că nu există joburi sau e criză sau nu sunt destui bani pe pământ. Dacă sunt sărac, probabil ceea ce eu pot să ofer în schimbul banilor este lipsit de valoare. Poate ar trebui să învăţ să creez şi să ofer valoare şi soluţii lumii pentru ca lumea să înceapă să facă schimb cu mine.

Dacă nu am un partener de viaţă sau am unul, dar nu sunt deloc mulţumit de calitatea vieţii mele în cuplu, nu e pentru că partenerul e vinovat iar eu sunt un sfânt care a fost blestemat să sufere. Am parte de iubirea pe care o merit şi pe care sunt pregătit să o ofer. Poate tu crezi că oferi totul sau chiar oferi, însă pentru celălalt nu înseamnă totul. Poate totul pentru tine e nimic pentru celălalt. Poate ar trebui să înveţi să comunici, să relaţionezi şi să înţelegi şi să oferi. Şi poate (sigur) un miracol se va întâmpla. Schimbându-te tu, calitatea iubirii din viaţa ta creşte exponenţial.

Lucrurile nu sunt ce par a fi şi e important să putem vedea dincolo de măşti şi învelişuri.

Ca să îl citez pe Schopenhauer:

”cine crede că nebunii umblă doar cu clopoţei la gât şi dracii doar cu coarne, va fi tot timpul victima şi jucăria lor”

Totul este o convingere limitativă. Oriunde crezi că e capătul, adevărul absolut sau ultima opţiune, descoperi că dincolo e o întreagă lume ce aşteaptă să fie descoperită.

Gândirea care te-a ajutat să atingi rezultatele de până acum este cea care acum te împiedică să evoluezi şi te ţine în zona de confort.

Mişcă-te continuu, trage de mintea ta permanent şi extinde-ţi orizontul. Caută provocările.

Orice ai şi vezi acum în viaţa ta, nu este decât o convingere limitativă.

Cere mai mult. Ţinteşte mai departe. Poţi avea totul.

Azi vreau să îmi spui ce referinţe, ce standarde ai în viaţă? Ce scopuri şi obiective vrei să atingi şi când vei ştii că le-ai atins?

Apoi, spune-mi ce faci zilnic pentru a pune o cărămidă la obiectivele şi construcţiile tale?

Pentru a te ajuta în drumul evoluției tale am pentru tine cartea Personalitate alfa – Personalitatea alfa este omul care tinde permanent spre creştere şi evoluţie şi care mai devreme sau mai târziu are sănătate, bani, iubire, vocaţie, şi — mai presus de toate — un spirit de învingător.

Per aspera ad astra

Pera Novacovici

Distribuie daca ti-a placut:

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on pinterest
Pinterest
Share on email
Email
Share on whatsapp
WhatsApp

Profită de resursele de dezvoltare personală pe care le-am pregătit timp de 10 ani!

ARTICOLE SIMILARE

sunt tata, ce ma fac?

Sunt tată, ce mă fac?

„Pe tine cum te-a tinut tati tau in brate cand ai plans?” Asta m-a intrebat Zlata acum cateva seri inainte sa ne culcam.  Stateam in pat si ii povesteam drama

CITESTE ARTICOLUL

23 de răspunsuri

  1. Heii Pera mistoo articolul sincer zilnic muncesc pt visul meu si vocatia mea adica dansul incerc sa dau tot ce am mai bun si sa fac un dans un mod de viata pentru mai multe personae nu doar pentru mine. Zilnic dansez indiferent de loc sau de ora. Dansul vine din suflet si chiar mi-as dori sa castig bani din dans si de aceea in prezent studies facultatea de management antreprenorial si pun bani deoparte din jobul meu part time 😀 cam astea sunt.

  2. Salut Pera. Articolul pare o strategie buna..dar, exista un dar. Ce solutie am daca mi se mare greu de aplicat,daca ma simt neputincios… Sa-mi vad lipsurile sa-mi vad problemele ma descurc destul de bine, la ce esuez e la gasirea solutiei..ce ne facem cu oamenii care nu au ‘pregatirea’ necesara pentru a aplica cele spuse..de citit, citesc dar nu fac decat sa descopar probleme si probleme si nu fac decat sa cobor si m adanc in profunzimea lucrurilor..ideea e ca nu stiu ce sa fac sau daca in unele cazuri aflu ce trebuie sa fac nu sunt in stare, ma colpesesc sarcinile..crezi ca as avea nevoie de un psiholog ,fata in fata? Am fost aruncat in lume ca un om la razboi nepregatit din toate punctele de vedere si dezarmat, am fost aruncat intr-o lupta pentru supravetuire fara nici o pregatire, ce sanse am sa ma pregatesc pe parcurs ne avand posibilitatea de a ma oprii din ‘alergat’, fiind obligat de viata sa alerg ca un disperat..ce sanse am sa reusesc si de unde sa-mi incep pregatirea..ma tot gandesc sa vizitez un psiholog dar ma vad asa de grav incat cred ca nu orice psiholog imi poate da de cap..si zic asta pentru ca nu am timp(deja se agraveaza lucrurile din ce in ce mai tare) si resurse financiare sunt infime..cum draq sa reusesc eu.??toate bune

  3. Genial.. .si nu exagerez cu nimc. Pera mie imi schimbi putin din viziunea vietii cu fiecare articol. Zic „putin” pentru ca atat pot eu in acest moment. Insa promit ca voi ajunge la un moment dat in care voi spune „sunt alt om, in mare parte datorita lui Pera”, pentru ca filozofia lui a fost „click-ul” care m-a facut sa ma cunosc pe mine; desigur mai sunt si alti mentori de la care m-am inspirat (primul dintre ei este sotul meu, care ma inspira de 27 de ani)…

  4. Lucrez de vreo 3 ani de zile la visul meu. Anul trecut, si anul asta mi-am printat mare A3 calendar si l-am pus pe perete. Mi-am luat si marker rosu. Bifez cu un X in fiecare zi cand pun cate o caramida la visul meu. Uneori mai ratam zile.. alteori saptamani.. Dar .. pe 30 decembrie anul asta e prima oara cand, dupa 3 ani, am reusit doua luni de zile de X-uri fara intreruperi. 😀

  5. Teoria ca teoria, practica ne omoara ! In esenta, articolul e bun, motivant. Noi oamenii, depindem unii de altii si fiecare are liberul arbitru de a alege. E o vorba „ce nu te doboara, te face mai puternic”. Orice reusita presupune pasi mici facuti in timp si depinde de fiecare cum poate depasi un obstacol…Insa, nu toti suntem plamaditi la fel, asta ne deosebeste unii de altii. Unii suntem mai comozi, altii suntem mai razboinici.Nu toti putem fi lideri sau oameni de succes. Si, mai trebuie sa avem in vedere si faptul ca depinde si ce oportunitati ne ofera viata. Sunt situatii cand viata nu-ti ofera absolut nicio sansa si e normal sa te simti neputiincios si in cele din urma demoralizat. Dar, ai dreptate Pera, fiecare trebuie sa investeasca in el in primul rand si apoi negresit, sansele apar…in timp ! Si pentru asta, eu am alt termen…reperul. E suficient sa admiri un om pentru ceea ce este el, pentru valoarea pe care o are ca sa poti sa-ti stabilesti un obiectiv „vreau sa fiu si eu ca el sau macar un sfert cat e el” …puterea exemplului… Iar apoi, ca punct de referinta, sigur, imi voi putea depasi obiectivul propus propunandu-mi un obiectiv mai mare…si tot asa.

  6. Iti multumesc din suflet Pera. Imi doresc sa muncesc cu pasiune, sa ma bucur de relatia pe care o am, pentru ca in momentul de fata eu nu ofer prea multe. Doar primesc … Partenerul meu este entuziast, luptator, vesel, de-o sinceritate si curatenie sufleteasca copilareasca. Sper sa ma molipsesc si eu de la el. Ce mi-as dori in plus e sa reusesc sa ma exprim, am facut niste teste de personalitate unde mi-a iesit ca as avea un profil de Artist sau Scriitor. Ceea ce fac eu acum tine mai mult de logica si nu de imaginatie. Vibrez la imagini, la muzica si la cuvinte. Cred ca o sa-ncep cu ceva mic gen sa creez gif-uri animate. Asa as impleti programarea (jobul meu actual) cu imaginatia. As putea sa fac un site unde sa pun gratis la dispozitie cui vrea aceste gif-uri. E importanta si sanatatea, dar cum ai zis si tu faptul ca mananc prea mult tine de un nivel superior – minte, suflet , spirit. Voi face o planificare pentru acest proiect, astfel voi putea urmari si caramizile puse in fiecare zi. Am incercat in trecut sa realizez niste slide-uri pe care le-am postat pe youtube, poate voi reveni si la asta, incercand sa fiu mai creativa. Alte referinte – sa nu mananc mult, sa fac miscare macar dus – intors la munca pe jos, sa-mi educ gandirea negativa prin afirmatii pozitive repetate zilnic. Daca mi-as face un site as pune si cateva materiale motivationale – N. Steinhard zicea ca Domnul nu ne cere sa dam din ce avem, din multul sau putinul nostru, ne cere sa dam din ce nu avem, si astfel vom dobandi si noi. Iar mie imi place tare mult sa daruiesc, ma bucur de bucuria celui care primeste. Si sa nu uit sa ma rog in fiecare zi. Inca o data multumesc.

  7. Imi doresc un trai de viata ok si foarte mult imi doresc casa mea. O sa stiu ca le am atins cand o sa reusesc sa le realizez, iar dupa ce o sa am cauta mea vreau sa am un mic bussiness si o familie. Am inceput sa iau un apartament in rate si lunar trimit rata acasa. Iar de anul viitor vreau sa ma inscriu la facultate aici in Londra. Multumesc pt toate articolele.

  8. Sincer, eu as spune ca toti putem sa fim lideri sau oameni de succes. Doarca unii dintre noi nu vrem atat demult, incat sa cautam caile prin care sa atingem succesul. Sau sa le descoperim singuri. Sau chiar sa le construim noi.

  9. Buna Pera 🙂 Ii sunt recunoscatoare lui dumnezeu ca exist si existi , apoi sunt recunoscatoare propriei mele persoane ca imi doresc sa devin cea mai buna varianta a mea si iti sunt RECUNOSCATOARE TIE ca prin intermediul acestui material mai facut sa constientizez multe lucruri legate de propria viata si ca ai adus atat de multa VALOARE si CLARITATE vietii mele . Esti pur si simplu minunat !!! Dumnezeu sa te binecuvanteze 🙂 MULTUMESC

  10. Muncesc in fiecare zi pt visul meu (trupa si sa fiu faimos si placut) facand in fiecare zi pe program sau tragand de ceilalti componenti sa-si dea potentialul

  11. Salut Pera,visul meu e sa devin un mare producator de muzica si asta fac cred ca de un an
    in care lucrez zilnic poate prea mult uneori dar in acelasi timp nu indeajuns incat sa vad mari rezultate
    am citit articolul tau si cred ca am gresit muncind mult la visul meu si uitand sa traiesc prezentul
    sa imi fac prieteni sa am o relatie frumoasa sa mai ies si pe afara e gresit si te epuizeaza efectiv
    si am decis de azi sa imi schimb modul de a lucra pentru visul meu prin a acorda atentie si vietii mele sa lucrez si
    sa traiesc prezentul in acelasi timp sa fie un echilibrul intre cele 2 si daca lucrez sa fie niste rezultatate concrete
    sa imi ramana in minte nu sa le pierd pe drum(sa se darame constructia).O sa incep sa imi fac referinte
    sa lucrez pe zi atatea ore sa cunosc in timpul x atat demult si sa vad zilnic daca am evoluat si sa
    trec la pasi urmatori pentru realizarea visurilor mele,si totodata sa am si o viata activa cu toti ceilalti.

  12. Buna,
    oare de ce simt nevoia sa ma bag si eu acum in seama cu toate ca nu am un vis concret la care sa muncesc?! ?
    Viata mea nu m-a tinut numai sus, m-a aruncat si in toate partile ca sa simt si greutatile!
    Nu mi-am gasit vocatia!
    Rutina vietii , si munca de zi cu zi ma sufoca dar trag ca un ” cal ” cateodata :)!
    Traiesc cu frica ca viata mi se scurge printre degete si nu gasesc calea spre liman .
    Caramizile pe care le pun zilnic nu stiu cum sa le numar, doar prin banii ce ii pun deoparte 🙂 .
    Ce as putea sa fac ca sa ajut lumea?
    Cum sa gasesc raspunsurile la intrebarile ce ma framanta!
    Stiu ca voi razbi in viata, si probabil ca sunt pe aproape!
    Mersi Pera pentru tot!

  13. Foarte adevarat Pera, ceea ce spui este o bucla perfecta in care intra VIATA: asa intreaga asa cum este ea, cu bune si cu rele, cu dulce si cu amar, cu ieri si cu azi, cu azi si cu maine…
    Important este sa ne facem „matematica” noastra existentiala, unde totul sa aiba sens si sa se indrepte spre un rezultat!
    Iulian, eu cred ca NU exista „nu pot” sau „sunt neputincios”… Daca te uiti cu adevarat la tine insuti si insisti sa te vezi asa cum esti si nu asa cum te crezi, vei descoperi ca POTI mult mai mult decat crezi!

  14. Felicitari Pera pentru acest mini-ghid de evolutie personala…raspunzand la intrebarea ta spun ca fac ceva zilnic pentru evolutia mea si provocarea este sa adaug si niste referinte clare ;)..sa le notez …spor cu admiratia, referintele si caramizile 😉

  15. Hi! I just wanted to ask if you ever have any issues with hackers? My last blog (wordpress) was hacked and I ended up losing a few months of hard work due to no back up. Do you have any methods to prevent hackers?

Lasă un răspuns

PERA NOVACOVICI

Sunt psiholog și scriitor, dar expertiza mea cea mai importantă este că am învățat și experimentat tot ce mi s-a părut mai dificil.

Niciun obstacol nu a fost prea mare ca să-l încerc, și nu ar trebui să fie nici pentru tine.

SUNTEM DUSI PE UN DRUM GRESIT O VIATA INTREAGA

Dezvolta-ti personalitatea pentru a reusi in felul tau.

CATEGORII

Mulțumesc că te-ai abonat!

Verifică inboxul, te așteaptă primele materiale acolo.